13,997 matches
-
pasivității (tatăl lui Vive îi reproșează mereu că nu mai vrea să crească), de confuzia și de lipsa de orizont a unor tineri cărora li se impune un destin incompatibil cu structura lor interioară. Filmul a fost prezentat în străinătate, criticul francez Marcel Martin scriind într-un articol din revista culturală „Les Lettres Françaises” (8-14 ianuarie 1969) că "Diminețile unui băiat cuminte" mărturisește pe un ton grav „că tânărul cinema din București merită să rețină atenția noastră”. Criticul Tudor Caranfil a
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
prezentat în străinătate, criticul francez Marcel Martin scriind într-un articol din revista culturală „Les Lettres Françaises” (8-14 ianuarie 1969) că "Diminețile unui băiat cuminte" mărturisește pe un ton grav „că tânărul cinema din București merită să rețină atenția noastră”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Film de stări și detalii, subtil gândite, despre incompatibilitatea dintre generații (temă strict interzisă în epocă): tatăl incapabil să-și înțeleagă fiul, bibliotecara fugită de părinții
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman constată că Mircea Veroiu își confirmă în "Să mori rănit din dragoste de viață" preocupările sale stilistice dominante, secvențele în care creează o atmosferă de epocă realistă având o deosebită vigoare compozițională: balul simbriașilor publici, un cinematograf din
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
într-o lume frământată”", Gheorghe Visu este un "„tânăr întreprinzător și dinamic, care parcurge drumul unei înțelegeri superioare a vieții”" , Marcel Iureș creează modelul unui polițist tenace și odios, în timp ce chipul personajului interpretat de Mariana Buruiană exprimă o mare puritate. Criticul consideră goana pe biciclete a celor doi tineri, după aruncarea în aer a fabricii de armament, ca unul dintre „marile momente” ale cinematografiei românești, comparabil prin exuberanță cu „Butch Cassidy și Sundance Kid”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
Mariana Buruiană exprimă o mare puritate. Criticul consideră goana pe biciclete a celor doi tineri, după aruncarea în aer a fabricii de armament, ca unul dintre „marile momente” ale cinematografiei românești, comparabil prin exuberanță cu „Butch Cassidy și Sundance Kid”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„De la prima întâlnire, studentul cu ochelari rotunzi care aduce a Malec și aventurierul însingurat ca Charlot, se recunosc. Cei doi tineri străbat centre muncitorești, îndeplinind temerar
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
și propagandistic al epocii comuniste , în care regizorul nu se atinge de conținut, dar „frământă din greu forma”, realizând un hibrid mutant propagandisto-poetic. Inspirat din formalismul marilor ruși din anii '20, filmul are o „regie hiperartistică pe un scenariu comunistoid”. Criticul consideră că acest film, în ciuda faptului că a fost o comandă politică, și-a depășit condiția devenind un film de artă pur. Potrivit lui C.T. Popescu, "„există filme românești valoroase, realizate înainte de ’89, care astăzi poartă eticheta infamantă «filme cu comuniști
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
iar Sanda Ladoși a cântat melodia „Când vine seara” compozitor Dan Iagnov textieră Andreea Andrei . Casa de discuri OVO MUSIC a scos în 2012 un DVD intitulat „Șlagărele noastre toate”, DVD care contține și cele două cântece amintite mai sus. Criticul muzical, doamna Daniela Caraman Fotea, într-un articol, ne dă imaginea cea mai complexa despre compozitorul Dan Iagnov: O mărturisire de credință a compozitorului, o găsim pe ultimul lui disc: “Dan Iagnov, muzică de alcov (nostalgii pariziene)”, in Credo: Dan
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
simpatia publicului”". Dar, pe parcurs, Francisc Munteanu și-ar fi transformat "„ușurința în facilitate și dezinvoltura în delăsare”", iar filmul "Melodii, melodii" este considerat a fi "„făcut în joacă, de la scenariu până la copia standard (...) sub semnul grabei și al improvizației”". Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„O formație tinerească de muzică ușoară acceptă oferta unui impresar dubios ale cărui „aranjamente” nu-i pot împiedica triumful pe Litoral. Pretinsă șarjă, previzibilă în story, la adresa
Melodii, melodii () [Corola-website/Science/326935_a_328264]
-
bordul distrugătorului american USS Lawrence comandat de căpitanul Wolleson. Superiorul comandantului Wolleson era contramiralul Mark Lambert Bristol, Înaltul comisar al SUA în Imperiul Otoman în perioada 1919-1927, în acel moment aflat la Constantinopol. Primele sale declarații publicate au fost acestea: Criticii lui Prentiss au subliniat că acesta din umră și-a schimbat povestea, dând două declarații diferite cu privire la același eveniment. Declarațiile lui Prentiss au fost publicate pentru prima oară în "New York Times" pe 18 septembrie 1922 (parțial tăgăduite în același ziar
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Majoritatea criticilor cinematografici au criticat tratarea superficială a operei sadoveniene, monotonia și lipsa de măreție a filmului. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000), criticul Călin Căliman preciza că acest film a fost primit de critica de specialitate cu „obiecții serioase”, cu toate că un film despre Ștefan cel Mare era așteptat și dorit de multă vreme, iar interpretarea lui Gheorghe Cozorici a fost apreciată. Analizând cele
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
dirijarea neinspirată a scenelor de luptă, peruca purtată de Gheorghe Cozorici care îl face pe Ștefan cel Mare să arate ca o păpușă Barbie cu mustață. Singurul element interesant i se pare distribuirea lui Gheorghe Dinică în rol de sultan. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Ecranizare de epocă, vag inspirată de „Frații Jderi”, și concentrată în jurul victoriei de la Vaslui. În eseul „Filme de cinematograf” publicat în 1919 de revista „Însemnări literare
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
creșterea sprijinului pentru proclamarea independenței Pakistanului. În 1931, a fost convocată o conferință panislamică la Ierusalim petru determinarea soartei califatului după abolirea acestuia de către Turcia. Lupta Mișcării Khilafat a fost marcată de controverse și de opiniile radicale ale liderilor ei. Criticii consideră mișcarea drept una panislamică, fundamentalistă și în mare parte indiferentă la lupta pentru independența Indiei. Aceștia consideră că alianța cu Congresul Național Indian nu a fost decât o „căsătorie de conveniență”. Apărătorii Mișcării Khilafat o caracterizează drept scânteia care
Mișcarea Khilafat () [Corola-website/Science/327008_a_328337]
-
numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Analizând evoluția filmului românesc în perioada 1950-1975 în studiul „Un sfert de veac de film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„După ce o capturează pe soața lui Ianuli, Anghel pornește la Viena pe urmele domniței Ralu. Intrigi de curte și aventuri având ca mobil inestimabilele bijuterii
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Analizând evoluția filmului românesc în perioada 1950-1975 în studiul „Un sfert de veac de film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Peripeții legate de păguboasele bijuterii ale domniței Ralu, pe parcursul a șapte zile de carnaval. Însăilare aventuroasă cu deficit de fantezie.”"
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
City Centre unde a fost filmată petrecerea de la nuntă. "Totul despre Schmidt" a obținut recenzii pozitive din partea criticilor, care au subliniat interpretările lui Jack Nicholson și Kathy Bates. Filmul are un rating de 85% pe Rotten Tomatoes și 90% din criticii de top, cu consensul că " În acest studiu de personaj amuzant și emoționant, Nicholson oferă una dintre cele mai bune interpretări ale carierei sale". Roger Ebert a scris în "Chicago Sun-Times" că "Totul despre Schmidt" "este în esență un portret
Totul despre Schmidt (film) () [Corola-website/Science/326451_a_327780]
-
celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Analizând evoluția filmului românesc în perioada 1950-1975 în studiul „Un sfert de veac de film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Haiducii intervin energic pentru a împiedica transportul unor pâlcuri de copii furați din sate românești, pentru desfătarea pedofililor stambulii. După mazilirea soțului ei, Doamna Heracleea fuge
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
era înăuntru discutând cu Papă și cu un grup de alti episcopi și preoți și cu doi seminariști portughezi, care au tradus scrisoarea, o singură pagina, scrisă în limba portugheză, pentru toți cei din încăpere.” Un alt motiv pentru care criticii consideră că textul complet al celui de-al treilea secret nu a fost făcut cunoscut este faptul că există evidente documentate că cel de-al treilea secret a fost scris sub forma unei scrisori semnate către episcopul din Leiria. Textul
Cele trei secrete de la Fátima () [Corola-website/Science/326449_a_327778]
-
de exploatare a filmului de 15 ani, dar Franco-London Film a comunicat părții române după 12 ani că filmul nu se vânduse nicăieri. Analizând evoluția filmului românesc în perioada 1950-1975 în studiul „Un sfert de veac de film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Cel mai bun episod din seria scrisă de Eugen Barbu (Pr. ACIN), dar și în el e de remarcat coexistența suflului epic autentic - din secvențele salinei
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
fost vizionat de 1.387.903 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Burlescă trivială, greu de raportat la ținuta profesională dovedită de Mureșan în precedente filme. Distinsul realizator experimentează aici un nou gen cinematografic, „comedia robot”, fără
Miss Litoral (film) () [Corola-website/Science/326463_a_327792]
-
la o luptă pentru putere între două bande rivale și modul în care protagonistul, Tom Reagan (Gabriel Byrne), joaca de ambele părți. În 2005, revista "Time" a nominalizat "" în lista celor mai bune 100 de filme făcute de la începuturile periodicului. Criticul de la "Time", Richard Corliss, a afirmat că "noir cu o atingere atât de ușoară, filmul pare a pluti pe o adiere de vânt ca pălăria fedora care zboară prin pădure". Tom Reagan (Byrne) este de o lungă perioadă confidentul lui
Război în sânul mafiei () [Corola-website/Science/326482_a_327811]
-
de 10-14 milioane $. Cu toate acestea, ea a adus mari venituri din vânzările de casete video și de DVD-uri. Filmul a fost lăudat de critici și are un rating de 91% pe Rotten Tomatoes și de 66 pe Metacritic. Criticul de film David Thomson a numit filmul "o fantezie superbă și moale pe tema filmului cu gangsteri care reclamă o vizionare fără sfârșit." Despre interpretarea lui Turturro el a spus: "Aceasta ar putea fi cea mai bună interpretare a unui
Război în sânul mafiei () [Corola-website/Science/326482_a_327811]