14,025 matches
-
și câte un c.... din ăla. N-aveai ce face. Norocul meu este că am stat puțin... C. I.: Era un tratament obișnuit? S. Ț.: Domnule, era un tratament de groază. Dar ceea ce vă spun sunt lucruri ușoare, căci depășește imaginația unui om normal ce au putut să facă românii românilor. Nu se poate găsi nicio scuză. Ce făceam? Luam castronul, mă duceam în camera unde erau wc-urile, aruncam fecalele și mâncam varza pentru că nu aveam altă sursă de hrană. Trebuia
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-l avansau mai mult de gradul de sergent, pentru că era prost și fără școală, nu era mai mult decât un ciomăgar și rămânea în postura aceea toată viața lui! De ce făcea ceea ce făcea? Răutatea și cruzimea unor oameni depășea orice imaginație. Cruzimea asta a omului, pe care noi o avem fiecare, se estompează prin educație. Eu nu pot crede că noi în evoluția speciei nu ne-am mâncat unii pe alții precum canibalii. Însă unii au o cruzime de neimaginat. C.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Copii de clasa a IV-a!!! Pentru că niște copii dintre aceștia au strigat niște treburi despre care nu-și dădeau seama că erau împotriva regimului. Bineînțeles că nu i-au băgat la închisoare, ci în sistemul de reeducare. Depășește orice imaginație. C. I.: Fragezi dușmani ai poporului. S. Ț.: În fine, o scenă m-a marcat profund. Eram la Luciu Giurgeni. Acolo era un țigan, dar de treabă. Ce mai, un român, român! La ieșirea la lucru făceam la dreapta și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din urmă călău ce a lucrat în vechea Capitală a Moldovei, a lui Gavril Buzatu! Despre originea și isprăvile acestui tip, dispărut de mai bine de o jumătate de secol, s-a vorbit foarte mult, și mă mir că bogata imaginație a fabricanților de romane haiducești, ce operează acum în actuala noastră Capitală, nu s-a pus pe lucru spre a ne da un roman special al isprăvilor lui Gavril Buzatu. Din datele necontestate ce se cunosc, tipul de care vorbim
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
etaj în care se făcea activitate de artizanat, meșteșuguri, la mansardă. Majoritatea caselor aveau un antreu, unde se păstra mătura pentru curățenia din curte și casă, funiile pe care se uscau obiectele de îmbrăcăminte, etajere pentru păstrarea ori uscarea încălțămintei. Imaginația ne ajută să vedem și cum erau populate ulițele satelor, cum mergeau și cum aruncau oamenii, ca și în zilele noastre, gunoaiele, oasele, cioburile; cum se ridica fumul de pe vetrele cuptoarelor; cum erau îngrijite, ca și astăzi, animalele, pădurile luxuriante
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu primele comunități de agricultori din așezările mai îndepărtate și care nu trebuie să scape cercetătorilor din România, dacă își iubesc profesia și țara. Dar cine erau Sumeria și sumerienii? Cei care ne-au încălzit mintea și sufletul, sporindu-ne imaginația, rămânem încă încântați de scrierile lui Ghilgameș („Epopeia lui Ghilgameș") și păstrăm figura personajului jumătate om și jumătate zeu, care plecase în căutarea a ceea ce încă mulți visează - găsirea nemuririi. Se spune că doritorul de viață fără de moarte nu a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cot la cot cu tinerimea care atârnă cam peste tot. De la bara din autobuz la ghidoanele tonelor de biciclete salvatoare de poluare, la băncile din zecile de parcuri și grădini mental suspendate, de cărți, laptop-uri, cafele și țigări cu imaginație. Ce chestie. Orașul vechi (Oldenburg) colcăie de studențime, puștime, kindărime. Îmi cam place din prima. Cu ghirlandele de flori roz atârnând pe toate gardurile, cu casele transparente și cu magazinele modeste. Pace. Locul ăsta n-are nimic măreț, nimic dramatic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
și detalii, „ochiul“ se fixează în real, unde zăbovește pentru exact atâtea secunde, cât să conștientizezi contextul, gestul, dar să-i păstrezi în gând misterul. Complementar, există cadre largi, fantastice, unde, ca într-o joacă nebună, se deschid orizonturi, iar imaginația o ia razna înspre lumi-limită. Pe de o parte, teza pe care o propune Teorema ține de orientarea lui Pasolini către „valorile“ comunismului. Scrierea e o alegorie a demistificării burgheziei, clasă socială anacronică, lipsită de miez și de viață, într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
tacâmuri, porțelan, flori, totul trebuie să flateze ochiul convivilor. Folosirea "dormant"-ului" - platou cu etaj din fructe, condimente, drajeuri, etc. care rămânea pe masă pe tot parcursul cinei și care dă ocazia unei infinități de compoziții în care se exercită imaginația și eleganța - și mai târziu a "surtout"-ului - "jardiniere joasă, în faianță sau răchită, umplută cu flori naturale și înconjurată de farfurii cu fursecuri și cu bomboane, de compotiere umplute de fructe, etc." - contribuie la punerea în valoare a mâncărurilor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fierarul, hangiul"201. Totul este scăldat de acest "provocator de fantome vesele", adică soarele care aduce și minciuna. Fiindcă Itaca a devenit un loc al vorbelor mincinoase, populat de provensali vorbăreți care au talentul de a-și înveseli viața cu ajutorul imaginației". Rolul închipuirii mincinoase este bine pus în valoare în romanul în care triumfă fabulosul și lipsa de măsură: Nu mai era copacul singuratic pe câmpia netedă, departe, în fund, ci o pădure de lauri muzicali, o pădure sacră, o pădure
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-și punea el seara undițele de pescuit cu momeală a devenit acum o tavernă, Pescărușul. Terenurile au fost vândute unor nemți, englezi, scandinavi. Se întâmplă aceleași lucruri ca și altor insule visate: nici Cythera lui Nerval nu mai corespundea fanteziilor imaginației. Pentru Kleanthis toată distanțele păreau acum mici "fiindcă ele crescuseră în imaginația sa"205. De câte ori în timp ce naviga, n-a urcat cu gândul această scară! Astfel încât acum scara reală i se părea falsă, și reală cea pe care o visase"206
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o tavernă, Pescărușul. Terenurile au fost vândute unor nemți, englezi, scandinavi. Se întâmplă aceleași lucruri ca și altor insule visate: nici Cythera lui Nerval nu mai corespundea fanteziilor imaginației. Pentru Kleanthis toată distanțele păreau acum mici "fiindcă ele crescuseră în imaginația sa"205. De câte ori în timp ce naviga, n-a urcat cu gândul această scară! Astfel încât acum scara reală i se părea falsă, și reală cea pe care o visase"206. Desigur, el o regăsește pe Lopy, o fostă logodnică și pe câinele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
224. Astfel Itaca cea unică devine multiplă. Experiența timpului a pulverizat singularitatea ei într-o miriadă de imagini variate, schimbătoare, strălucitoare care luminează drumul călătorului. Acest loc paradigmatic al ospitalității a fost metamorfozat de către timp, deformat de către amintire, reconstruit de imaginație, transfigurat de dorință. Itaca, capăt și țintă ale căutării ospitaliere, a revelat ospitalitatea timpului, adică puterea sa de întâmpina, păstra și hrăni înalta dorință a unei primiri definitive. Arhitecturi ale dorinței Economia libidinală a ospitalității este inseparabilă de plăcerile senzuale
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se reproduc prin imaginile lor și că în decorul din Zâna Luminoasă "pasajele cele mai tandre și mai voluptoase din Metamorfozele lui Ovidiu erau exprimate pe panouri")255. Fiindcă toate simțurile sunt puse în mișcare: vederea, auzul, gustul, mirosul, pipăitul, imaginația. "Interiorul casei era făcut pentru a inspira dragostea; mici apartamente împodobite cu flori și pardosite cu porțelan, mobile cu gaz de diferite culori; paturi festonate cu flori de portocal purtate de amorași; oglinzi care reflectau obiectele mai frumoase decât erau
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sălășuiește miraculosul"354 ascultă mai ales de exigența estetică a stilului. Astel textul este ospitalier cu Evul Mediu, cu o epocă și cu legendele sale, dar nepreocupat de realism istoric sau de vreun adevăr anume: sunt găzduite tocmai credința, cucernicia, imaginația miraculosului, superstiția presupusă a unei epoci și care continuă să bântuie sufletele pioase și bigote de astăzi. Fiindcă ceea ce Flaubert ne dă să citim sunt reprezentările religioase ale epocii sale văzute prin oglinda deformatoare a unei tradiții. O paralelă între
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
radicalilor munteni. Întradevăr, din rândurile boierimii liberale sa desprins atunci, în Muntenia, un grup extremist, utopic și republican. Membrii acestui grup sau caracterizat în mișcarea de la 1848 și de mai multă vreme încoace, prin nesocotirea contingențelor istorice, o înflăcărare a imaginației, credința, ca și în modelele franceze de atunci, că din orice agitații, frământări și turburări trebuie să iasă neapărat binele. Ion Brătianu și C.A. Rosetti erau în fruntea acestui grup al extremiștilor, cari au fost cunos cuți sub numele
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
clasei“, privită ca vehicul al mântuirii colective, moderația din care se hrănește junimismul a fost stigmatizată ca expresie a trădării și reacțiunii. Reticența junimistă față de schimbările intempestive, critica radicalismului au justificat marginalizarea unui curent de gândire și a unei întregi imaginații intelec tuale. Masificarea de după 1920 a fost urmată, în anii comunismului, de asaltul devastator îndreptat împotriva acestui bastion suspect ideologic al centrismului și prudenței. Viziunea junimistă, așa cum este articulată esențial de Maiorescu și de Carp, participă la un moment conser
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
a prezentat o informare referitoare la desfășurarea și rezultatele întâlnirii sale cu George Bush, președintele SUA, care a avut loc în zilele de 2-3 decembrie în Malta. Despre această întâlnire a liderilor român și sovietic s-a scris foarte mult, imaginația diferiților autori (politicieni, ziariști) fiind deosebit de bogată. întâlnirea celor doi lideri, la care au fost de față prim-miniștrii și interpreții, a fost solicitată de partea română și a durat puțin timp, din cauza calendarului extrem de încărcat al gazdelor, precum și deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
câștigarea războiului, în final, cel puțin pe o intervenție a englezilor în Balcani, care nu puteau tolera o prelungire a conflictului. Ocuparea de către englezi a Balcanilor era văzută ca „unica șansă de salvare a independenței naționale” românești. Asemeni altor conspiratori, imaginația lui Sima era foarte dezvoltată. 8.2. Generalul Avramescu și locul său în planurile legionaro-germane Voia generalul Avramescu să treacă la germani și, dacă da, de ce? Care era orientarea sa politică? Cum era văzut de corpul generalilor români? La aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
când ne-am mai culcat într-un pat. Duminică la șase dimineața am aflat că plecăm. începeam să ne dăm seama de grozăvia în care eram aruncați. Dar nu bănuiam nici pe departe ce ne așteaptă, căci cine are o imaginație atât de neagră? La ora 11 dimineața au început căruțele să pornească spre gara din capătul satului. Era prima viziune a exilului nostru. Drum lung, noroios, presărat de căruțe, pline cu saci, boccele, copii, bătrâni. Pe jos, alături de căruțe, tinerii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
seducția are rolul de a convinge ori se convinge pentru a seduce. Oamenii au nevoie nu numai de idei, ci și de sentimente. Astfel, între mijloacele de influențare alături de autoritatea emițătorului și constrângerea argumentelor se află persuasiunea obținută pe calea „imaginației, a emoției și a sugestiei”. Persuasiunea folosește și exploatează particularitățile afective. Emițătorul își deghizează într-o măsură mai mare sau mai mică interesele, relația emițătorului cu receptorul devine „instrument”. De aceea, persuasiunea lipsită de etică devine pericol, semnalat pentru nocivitatea
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
aparține tuturor, trăirea sa fiind eliberată de povara individualului, trecând granița particularului, îndreptându-se curajos spre ceilalți. 2.7 Puterea cuvântului Cuvântul devine astfel nu numai unitate de bază a comunicării lingvistice, fiindcă lui îi revine puterea de a trezi imaginația și a emoționa, fiind „mereu ispitit să se desființeze spre a face loc lucrului, emoției, gândului pe care îl reprezintă.” Cuvântul este mai mult decât un concept alcătuit numai din sferă și conținut”. Cuvântul are și înțeles și libertate dar
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
se arată că la Compunere se realizează "o variată și complexă gamă de exerciții orale sau scrise, constând în redactarea unui conținut de idei, pe baza unei teme, cu scopul de a contribui la dezvoltarea gândirii logice și creatoare, a imaginației, a deprinderilor de exprimare corectă, coerentă și a cultivării simțului artistic.” Într-un dicționar de pedagogie, în limba franceză, se precizează că "într-un sens mai special, compoziția este exercițiul prin care elevii sunt invitați să adreseze și să exprime
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
ar putea bloca creativitatea, să contribuie prin tot ceea ce fac, inclusiv prin propria personalitate, la stimularea capacităților creatoare ale elevilor săi, să le valorifice creațiile prin orice mijloace. Dacă un elev a descoperit prin propriile lui eforturi de observație, de imaginație și de gândire o însușire mai puțin vizibilă a unui obiect, un aspect al 14 unui fenomen sau proces, dacă a găsit o soluție nouă a unei probleme ori a redactat o compunere într-un mod personal, original sub aspectul
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
o activitate creatoare, specifică elevilor din clasele mici, sunt compunerile cu început dat sau cu sfârșit dat, compunerile cu cuvinte de spri jin sau cele pe baza unui text încurcat. În anumite cazuri, se poate face apel chiar și la imaginația elevilor pentru a se crea puncte de sprijin de la care să pornească în elaborarea propriu-zisă a compunerilor. Posibilitățile de folosire, de valorificare a materialului de sprijin pus la dispoziția elevilor sunt multiple. Fiecare elev poate "vedea" continuarea începutului dat sau
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]