15,241 matches
-
obligă să recunoaștem de la început că lucrarea de față nu prezintă caracteristicile unui studiu perfect articulat pe șabloanele academice ale elaboratului științific clasic. Fără a minimaliza importanța metodologiilor, precizăm totuși că nu ne-am cramponat pe rigoarea acestora, nu am insistat în conceptualizări pedante, nu ne-am aventurat în complexitatea exegezelor istoriografice și nici nu ne-am pierdut timpul cu exhaustive inventarieri bibliografice. Am evitat deliberat problemele respective care, mai ales în cazul istoriei evreilor, trimit cercetătorul pe un teren plin
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1 iulie din Dorohoi a fost consacrată prin uz de istoricii evrei dar, înțelegerea noastră este că, pentru faptele iraționale care s-au petrecut la 1 iulie 1940, s-au folosit noțiuni exagerate, care nu corespund întocmai realităților, însă, nu insistăm pe acest aspect. În cercetarea noastră am parcurs punctele de vedere ale istoricilor evrei, în special ale lui Jean Ancel și Matatias Carp, ale căror lucrări sunt precizate în bibliografie. Deși se consideră că „pogromul” de la Dorohoi este bine cunoscut
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Matatias Carp, ale căror lucrări sunt precizate în bibliografie. Deși se consideră că „pogromul” de la Dorohoi este bine cunoscut, ne permitem să facem câteva observații: în mod exagerat se consideră că pogromul de la Dorohoi este începutul Holocaustului în România; se insistă pe participarea populației la crimele împotriva evreilor; se neglijează contextul acestui eveniment și starea de spirit a soldaților și a populației; dar mai ales, nu este folosit nici un document din arhiva județeană Botoșani. Cu toate acestea, în tratarea subiectului nostru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
haluțimilor. Jabotinski era preocupat de aducerea a cât mai mulți evrei în Palestina pentru a fi organizați politic și militar și pentru a lua astfel conducerea în țară. În anul 1922, W. Churchill ridică interdicția imigrării evreilor dar, „Cartea Albă” insista pe ideea că imigrația putea să fie nelimitată dar, trebuia să reflecte capacitatea economică a țării la momentul respectiv de a absorbi noii sosiți. Jabotinski nu era de acord ca britanicii să administreze imigrația și a părăsit executivul sionist în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
foarte periculoase, generând o stare de spirit dezolantă. În acest context, considerăm importante notele lui Alexandru Cretzianu, care rezumă rapoartele comandanților români despre umiliri, arestări abuzive și dezarmarea trupelor românești. În aceste condiții este de înțeles de ce Înaltul Comandament român insista să fie revocat ordinul care interzicea să nu se tragă, în orice condiții și în orice împrejurări. Pe fondul retragerii haotice a armatei române din teritoriile cedate sovieticilor, apare fenomenul dezertărilor, deosebit de periculos pentru disciplina militară și pentru buna desfășurare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
stat. Conducătorul statului, în persoana generalului Ion Antonescu, devenise principalul om politic al țării, având „puteri depline” și era hotărât să nu permită decât un rol decorativ regelui Mihai. În Memoriile sale, Ioan Mocsony Stârcea, sublinia că Ion Antonescu a insistat asupra ideii că nu va tolera un amestec (din partea regelui) ce nu ar face decât să încurce greaua misiune a conducerii, pentru că el își asumă singur toată răspunderea, cu riscurile ei. Ca urmare, în ședința Consiliului de Miniștri, din 7
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
prefecturii județului Dorohoi. Conducerea Comunității din Dorohoi a arătat disponibilitate pentru a colabora cu prefectura și a oferi datele pe care aceasta le solicita. Aceste legi priveau evreii ca persoane fizice, de aceea în corespondența cu Federația de la București se insistă pe explicarea conținutului legilor, astfel încât conducerea comunității să poată oferi evreilor informațiile necesare. La 20 octombrie 1940, Federația se adresează Comunității evreilor din Dorohoi cu privire la decretul de expropriere a bunurilor rurale. „Suntem informați că în unele localități s-au declarat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Evreiești din România. Președintele acestei instituții, dr.Wilhelm Filderman a adoptat tactica luptei legale pentru soluționarea diferitelor probleme ce priveau populația evreiască, de exemplu, a formulat memorii, petiții și proteste, pe care le-a înaintat autorităților statului; de asemenea, a insistat pentru primirea sa în audiențe și a stabilit contacte cu personalitățile vieții politice românești, cu influență în cercurile guvernamentale, care, de altfel, au acceptat să intervină în favoarea evreilor. Prin petițiile înaintate Conducătorului statului, a autorităților, în general, dr.Wilhelm Filderman
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
tot ce putem, chiar mai mult decât putem, fără tăgadă pentru binele ei, pentru binele nostru, pentru binele tuturor. Împrumutul trebuie deci să aibă caracterul celei mai înalte manifestări patriotice. În adresele trimise Comunității, până la sfârșitul anului 1941, conducerea Federației insistă pe necesitatea ca, evreii din Dorohoi să facă un efort pentru subscriere la Împrumutul reîntregirii, „pentru a nu expune întreaga populație evreiască la suferințe greu de îndurat. Ca urmare, președintele interimar al Comunității, dr.Isac Axler, se adresează Federației cu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Dorohoi. De altfel, adresa din 5 august 1941 este singura în care se face referire la situația evreilor nevoiași expusă speculei de către vânzătorii ce impuneau anumite prețuri. În alte adrese înaintate de președintele girant al Comunității evreilor autorităților locale se insistă pe consecințele dramatice pentru activitatea comercială. Într-adevăr, observația noastră este că, cei mai expuși la sancțiunile precizate de ordonanțele autorităților erau comercianții și funcționarii particulari, obligați să deservească populația creștină, însă, magazinele nealimentare se închideau la ora 19 iar
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
organizat, pentru ca o asemenea măsură să nu se întoarcă împotriva noastră și lumea să ajungă să critice rapiditatea unei măsuri care nu duce la rezultate. În motivația sa, Mihai Antonescu pornea de la ideea că trebuia folosit momentul istoric. Mihai Antonescu insista pe ideea ca cercurile de recrutare să aibă dispoziții ca ridicările acestea să nu se facă fără nici un criteriu obiectiv și serios, ca să ajunga, de o parte, să paralizeze unele activități economice, iar pe de altă parte, să provoace o
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fost luate în spiritul timpului, însă trebuiau executate cu „măsuri severe, dar civilizate”. În acest sens trebuie să înțelegem declarațiile lui Mihai Antonescu din 3 iulie 1941 și 8 iulie 1941. În opinia noastră, declarațiile lui Mihai Antonescu, în care insistă pe necesitatea purificării etnice prin migrațiunea forțată a elementului evreiesc, la fel pe ideea unei atitudini severe și neînduplecate” pe care autoritățile trebuiau s-o aibă față de populația evreiască din aceste provincii, nu au însemnat un semnal dat pentru distrugerea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sau altceva și săptămîna viitoare să descinzi aici cu toate documentele ca să vorbești cu el și să te înscrii. (șeful are ore marți și vineri de la 11:30, cînd deci îl găsești sigur.) Cred că înscrierea ta la doctorat acum (insist: acum) este foarte importantă. Mîine sau poimîine am să mă interesez, la Rectorat, dacă în afară de documentele știute mai trebuie și altele. Dacă da, îți dau o telegramă. Cum s-a anunțat în ziar, înscrierile se fac pînă pe 5 martie
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
fi „aflat” că eu și cu Jean am fi dorit tot binele „protejatei” noastre și de aceea s-a purtat așa! Lucrul acesta este exclus cu atît mai mult cu cît în discuțiile mele cu C[orneliu] D[imitriu], am insistat ca el să nu se „trădeze” cu ceva. Ba el a spus că va lua totul pe seama lui. Părerea mea este că n-a voit să dea ajutorul promis, cum fac și alții, între care și lipsitul de caracter I.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
actor italian la modă. Figura sa evoca dîrzenie. Alterna însă masca durității (maxilare strînse, privire întrebătoare) cu cea a jovialității. Era un tip spontan, malițios, de poante repezi, cu rîs scurt, supravegheat. Un „puncheur” îndemînatic, elegant. Nu întindea gluma, nu insista pe marginea unor subiecte frivole. Avea „ținută” în toate, de la cea vestimentară la cea comportamentală. înainte de facultate fusese impiegat de mișcare în gara din satul natal. își păstrase conduita profesională, care cere exactitate și fermitate. Amiciția cu el se oprea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
rigorile legei. Rezultatul acestei lucrări o veți raporta personal, pe răspunderea Dvs.”. Pe reversul documentului fuseseră inserate iarăși numele celor negăsiți pe la casele lor. Cu toate strădaniile polițiștilor, se pare că problema nu fusese rezolvată nici pe departe de vreme ce prefectura insista cu o altă adresă (6967) datată 10 august, când armata română era În plin război de neatârnare a națiunii. Față de tonul precedentei, aceasta fusese și mai dură, aproape ultimativă lucru care Îi va fi dat fiori și furnicături pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
avantajat fiind grâul, față de români care, practic, nu au declarat mai deloc cereala din care se face pâinea. Simțind că nici de data asta nu a fost raportată situația REALĂ a depozitelor de cereale aflate În orașul Huși, prefectul a insistat din nou dar numai În urma unei adrese guvernamentale repetate semnată de Însuși I.C. Brătianu, ministrul de Interne. Tabelul Întocmit cuprindea numele deja enumerate mai sus plus unele noi precum: „Mihai Cotlan (3 chile de păpușoi); Ion Bărăscu (5 chile de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
autoru, să stăruiți a se desface pe la amatori. Ecsemplarele ce vi se trimitu au prețul de 2 lei bucata și banii cei veți aduce săi Înaintați cassieriei Prefecturei”. Cum nimic nu prea suporta amânare În acele vremuri grele, prefectul a insistat și pe data de 2 decembrie cu adresa nr.11.268 În care repeta ordinul conținut de precedenta intervenție, de a prezenta urgent costul celor șase exemplare al producției dramatice (probabil proaste) a „funccionarului” ministerial cuprins brusc de o nebună
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de ajutorare cu speranța că veți bine voi a ne acorda ajutorul Domniilor Voastre și pentru care vă exprimăm mulțumirile noastre anticipate”. După mulțumirile În avans, petentele făcuseră un tragic excurs asupra stării generale a județului Fălciu și orașului Huși insistând, desigur, asupra coreligionarilor aflați În mare suferință: „Orașul Huși și Întregul Județ Fălciu e bântuit de foamete (subl.În orig.) expresie ce trebuie luată În toată accepția cuvântului și pătura socială care suferă Îndeosebi de pe urma acestei calamități, e majoritatea populației
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Circulara nr.4” cu caracter informativ dar și ultimativ. „În vederea alegerilor pentru Adunarea Constituantă, CDE și secțiunile sale au datoria de a mobiliza populația evreiască pentru reușita În alegeri a listelor de puse de Frontul Democrației Populare. Este inutil să insistăm asupra importanței pe care aceste alegeri le au pentru Întărirea lagărului democratic În lupta Împotriva ațâțătorilor la război, pentru desăvârșirea operei de reconstrucție a țării și de Întărire a Republicii Populare Române, pentru dezvoltarea liberă a populației evreești Înfrățită cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
broșură a secției de propagandă a Comitetului județean de partid Vaslui pe linia Îmbunătățirii activității ideologice și cultural-educative În județ”. Despre ce ideologie era vorba și la ce activități cultural-educative trebuiau să participe oamenii, nici nu mai este cazul să insistăm deoarece ar Însemna pierdere de timp și spațiu tipografic util altor scopuri. Oricum, pentru că materialele de mai sus fuseseră fără vreun cusur evident, primiseră verdictul „T”, adică, „bun de tipar”. c.p. V-am mai spus că investițiile sînt secrete
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
d. Tov. Lenin ne-a asigurat că dumnezeu nu există așa că dați În el fără frică! Asupra Înverșunării cu care comuniștii români Îl negaseră pe Creator, am mai scris și În episoadele anterioare dar, cerbicia lui Petru Necula În a insista asupra așa-zisului „obscurantism religios”, ne-a determinat să mai cităm din gândirea marxistă a acestui tov. Pe lângă raportul de mai sus, autorul atașase și un apendice intitulat extrem de sugestiv „Preocupări pentru răspîndirea cunoștințelor științifice, a concepției materialist-dialectice despre om
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pas: „Numitul SOFIANU GHEORGHE, este năsut la data de 24 februarie 1940 În comuna Văleni, județul Vaslui, fiul lui Ioan și Elena, ca studii are seminarul teologic și facultatea de filologie, cu domiciliul În orașul Vaslui, strada Călugăreni (...)”. Securiștii mai insistaseră și asupra evoluției profesionale a acestuia scriind că „Cel În cauză a funcționat În anul 1967-1968 ca profesor de limbă română și franceză la liceul din Codăești - Vaslui, apoi În anul 1969 În satele Emil Racoviță și Văleni, iar În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cercetare efectuată în colaborare cu specialiștii disciplinei de Farmacodinamie și ai Institutului de Igienă Iași. Cercetările privind testarea activității substanțelor sintetizate au fost realizate în colaborare cu diferite cadre din I.M.F. Iași și cu instituții de specialitate din țară. A insistat pentru finalizarea cercetărilor prin confirmarea structurii chimice a compușilor sintetizați cu ajutorul metodelor moderne de control fizico-chimic. Trebuie menționată și contribuția adusă de prof. dr. Zenaida Cojocaru la elaborarea a numeroase monografii pentru Farmocopeea Română, edițiile a VIII-a și a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
animat Ratatouille. Personajul principal e un șobolan care visează să ajungă mare bucătar. Frații lui șobolani tot încearcă să-i explice că mîncarea e un simplu combustibil pe care ți l poți lua foarte bine și din gunoi, iar el insistă că nu-i totuna de unde-ți iei combustibilul și că a ți-l lua numai din gunoi sau a ți l lua, fără discernămînt, din gunoi și din non gunoi înseamnă a pierde ceva. Bine-bine, dar de ce am avea nevoie
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]