14,215 matches
-
poem epic, Balada femeii care și-a pierdut iubitul în război: „Negrule, pământule, /greule, flămândule,/ ai intrat în ochii lui,/ le-ai stins licărul verzui,/ părul i l-ai năclăit,/ mijlocul i l-ai strivit,/ brațele i le-ai surpat, /râsul i l-ai astupat”. De acum se precizează o trăsătură care va deveni o constantă: capacitatea de a lucra „à la manière de...”, în stilul unui scriitor sau al unui curent, prelucrat personal și inteligent, deloc parodic. Printre cele mai
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
intimidat și jenat. Refuză să vorbească despre ele în public. E nevoie de o „moașă” pentru a scoate aceste lucruri la iveală, iar Maslow susține, socratic, că el a reușit. Dacă omul de știință creativ nu va fi luat în râs pentru atare lucruri, atunci și el va admite, roșind, că are experiențe emoționale înalte, de exemplu, produse de momentul în care tocmai a enunțat această teorie și i se pare că se dovedește adevărată. Altfel spus, Maslow și-a expus
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
director e opinia publică, iar redactor responsabil, Moș Sfadă (G.M. Samarineanu), care în seria a doua a publicației preia direcția. Din 1922 subtitlul se modifică în „Pentru toți și pentru toate. Revistă bilunară satirico-umoristică.” Având pe frontispiciu ca moto adagiul „ Râsul descrețește frunțile celor necăjiți și biciuiește năravurile rele ale societății”, publicația se deschide cu o poezie-program intitulată Ghimpele, în care se afirmă intenția ca râzând să fie biciuită prostia, demascată fățărnicia, cei obraznici să fie pedepsiți, iar cei indiferenți, împinși
GHIMPELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
și descrie neamul așa cum este sau așa cum îl vede el, decât să falsifice în mod conștient o realitate pe care o cunoaște bine. Ba chiar susține deschis că o astfel de atitudine este benefică: moravurile se îndreaptă nu doar prin râs, conform unui dicton clasic, ci și prin sublinierea lor lucidă. Sigur, unele pasaje tranșante lezează și astăzi sensibilitatea patrioților de facto. Și totuși, valoarea lor, cel puțin în intenție, este una documentară, nu subiectivă. Chiar și constatarea fermă a lipsei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
le numise Masen), așa cum fuseseră în Evul Mediu și în timpul Renașterii, ci sugestii pur și simplu romanești, puncte de pornire pentru reprezentarea literară"2. Logica atribuirii măștilor este trădată și într-o scurtă divagație care urmează unui portret fizic al Râsului: "că toate carile să văd de pe chip și de pe floare să giudecă, iară gândul a ascunsului inimii nici chip, nici floare are, de pre carea de bun sau de rău, de frumos sau de grozav să să cunoască, fără numai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care nu e simplu de oferit un răspuns tranșant, lipsit de nuanțe. Ceea ce trebuie observat în primul rând este faptul că, dacă este admirat pentru calitățile curative ale cornului său, Inorogul este, poate într-o și mai mare măsură, temut. Râsul, cel care îl cunoaște foarte bine, căci i-a fost cândva aliat, știe precis că singura cale pentru a-și conserva avantajul este să-l neutralizeze, altfel lucrurile nu vor putea rămâne astfel. Argumentele sale merită privite îndeaproape: "Iară Inorogului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
comic: Dac-ar voi grumazul de cal să-nădească un pictor/ Cap omenesc și să-mbrace de-asemeni cu pene pestrițe/ Membre-adunate de ici și de colo, așa ca femeia/ Mândră la chip să sfârșească nespus de hidos într-un pește,/ Râsul, venind s-o priviți, ați putea să vi-l țineți, prieteni?/ Credeți, Pisoni, că se-aseamănă acestei figuri pe de-a-ntregul/ Cartea în care-ntocmiri fără șir vor veni la lumină,/ Tocmai ca-n visul bolnavului, unde nici cap nici picioare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
omul să aibă, acela dobitoc adevărat om ar fi. Așijderea împotrivă, de s-ar afla un dobitoc în doaă picioare, cu cap și nas și cu toată alaltă forma omului, numai să aibă aripi și să zboare, iară socoteala și râsul să-i lipsască, adevărat dobitocul acela pasire, iară nu om, ar fi"9. După ce își stabilește și își explică criteriile, într-un mod riguros, care se opune categoric dezordinii caraghioase ce definește discursul Corbului, Ciacalul emite concluzii ferme: "De care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pozitive imediate, chiar dacă ele nu sunt de durată. Psihologul american J. Pennebaker (apud Siegel, 2004) a demonstrat, prin argumente consistente de teren, efectul benefic pe care îl are confesiunea, orală sau scrisă, asupra stării generale de sănătate a persoanelor traumatizate. Râsul, acest inconfundabil pigment, tonic și lubrefiant al vieții umane constituie un aliat important în depășirea unei traume. Nu este locul să invocăm efectele fiziologice, psihologice și sociale pe care le produce râsul, probleme pe care le-am detaliat într-o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
asupra stării generale de sănătate a persoanelor traumatizate. Râsul, acest inconfundabil pigment, tonic și lubrefiant al vieții umane constituie un aliat important în depășirea unei traume. Nu este locul să invocăm efectele fiziologice, psihologice și sociale pe care le produce râsul, probleme pe care le-am detaliat într-o altă lucrare (Munteanu et al., 2001). Cert este că rolul său curativ privilegiat explică pe deplin de ce a fost creată hilaroterapia, ca o direcție de sine stătătoare, în portofoliul psihoterapeutic. Oricum, pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
privilegiat explică pe deplin de ce a fost creată hilaroterapia, ca o direcție de sine stătătoare, în portofoliul psihoterapeutic. Oricum, pentru o persoană traumatizată sunt utile ambele ipostaze, respectiv a râde cu și a râde de (mai ales, despre sine), deoarece râsul poate contracara gândurile și emoțiile sumbre, datorită virtuților sale analgezice (prin eliberarea de endorfine), pentru ca, mai apoi, să cauzeze o nesperată revitalizare. Iată de ce, H. Brunel (2003) recomandă zilnic ca fiecare persoană să-și provoace deliberat reprize de râs în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
deoarece râsul poate contracara gândurile și emoțiile sumbre, datorită virtuților sale analgezice (prin eliberarea de endorfine), pentru ca, mai apoi, să cauzeze o nesperată revitalizare. Iată de ce, H. Brunel (2003) recomandă zilnic ca fiecare persoană să-și provoace deliberat reprize de râs în hohote, măcar timp de cinci minute. Filmul lui Roberto Benigni Viața e frumoasă (1998) constituie o excelentă demonstrație pentru modul cum umorul poate fi transformat în mecanism de apărare și scut protector împotriva unei experiențe eminamente dramatice și crude
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reconfigurează și reclădește realitatea înfricoșătoare din jur prin lentila umorului. Voltaire (apud Moody, 1980, p. 53) spunea că „cerul ne-a dăruit două lucruri pentru a contrabalansa multiplele încercări ale vieții: speranța și somnul”. La care noi vom adăuga și râsul. De aceea, răspândirea asociaților de „gelofili”(prieteni ai râsului) ar fi un demers posibil și acut necesar. O altă digresiune din acest preambul aduce în avanscenă chestiunea prevenției. M. Deahl (2000) vorbește de existența unei prevenții primare și a unei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
umorului. Voltaire (apud Moody, 1980, p. 53) spunea că „cerul ne-a dăruit două lucruri pentru a contrabalansa multiplele încercări ale vieții: speranța și somnul”. La care noi vom adăuga și râsul. De aceea, răspândirea asociaților de „gelofili”(prieteni ai râsului) ar fi un demers posibil și acut necesar. O altă digresiune din acest preambul aduce în avanscenă chestiunea prevenției. M. Deahl (2000) vorbește de existența unei prevenții primare și a unei prevenții secundare. Prima are ca destinatari indivizii care pot
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Copiii pot manifesta stări de oboseală accentuată, până la nevroză, la sfârșitul unei perioade școlare, ca urmare a stresului indus de sarcinile academice; copilul este mereu obosit, nu mai mănâncă bine, se sperie la factori care altădată i-ar fi provocat râsul, nu doarme bine etc. Este însă suficientă vacanța, impunerea unui regim de culcare la ore fixe și mai devreme seara, mese la ore fixe” Revenirea este sigură. La acest nivel, stresul poate avea și un efect de antrenament. Ieșirea cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a se face și cerșetor?16 De unde știe Heliade Rădulescu să caracterizeze așa de precis starea socială a scriitorului? Din experiență, va spune el, dintr-o bună observare a realității românești: "Adun însă, după cum am zis și altădată, adun toate râsurile și secăturele vătămătoare, ce le văz la unul, la altul"17. Oricât am vrea să credem că la numai un deceniu de la fondarea culturii literare în Principate e posibilă o percepție sociologică a profesiei scriitoricești, lucrurile stau diferit. Constatările asupra
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fi făcut cu ea bucătarii nu se știa. S-a cercetat și ei au ajuns până la urmă la concluzia că a fost prins, tăiat și băgat la cazan. Pentru că altfel nu se putea explica dispariția câinelui. Asta este cumva de râs, dar s-a întâmplat și ceva cu mult mai tragic: un sergent a adus niște pește la bucătărie ca să i se facă de mâncare. Cum și prin ce mijloace nu știu, dar unul dintre deținuți a reușit să ajungă la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
negru. S. Ț.: De acord, dar în astfel de momente, care erau destul de multe, uitam de gardieni, de comandanții lagărelor, de turnători, uitam de tot și de afară și de dinăuntru, eram numai noi. Și găseam astfel de motive de râs în mai toate nimicurile. C. I.: Redobândeați astfel, într-o oarecare măsură, echilibrul psihic. S. Ț.: Era o evadare dintr-o situație dezastruoasă, traumatică, printr-o situație de doi bani care ne înveselea. Nu se putea rezista altfel. Era imposibil
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a zis: "Doamna Dima, suntem trimiși de la partid și vrem să ne găzduiți aici!", că se cam însera de acum. Sora mea a început: "Tovarăși, n-avem unde, tovarăși! Că avem copii mici, că nu putem...". Eu abia îmi stăpâneam râsul. " Dar dacă ar veni Radu, ai avea cameră?" și mi-am lăsat gulerul jos. S-a uitat mai bine și m-a luat în brațe, a început să plângă și ne-a zis că "Vasile a fugit, acum este prin
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
galbeni, 40 cai și 24 șoimi pe an și au introdus în tara Moldovei tot felul de asupriri, dărâmând sau ocupând cetățile ei, învoind tătarilor a o prăda, luând în robie pe fiii și soțiile noastre spre a-și face râs de ele, sporind pe fiecare zi tributul până la așa grad, încât a devenit cu neputintă de răspuns, noi neam unit cu Împăratul milostiv și credincios al Rusiei - Petru Alexievici, care a ridicat arma spre a mântui pe creștini de jugul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
însușirile genului, Tănase le întrunește la superlativ: înfățișare, voce, dicție, simț al ritmului, ureche muzicală (era să zic musichallă), comunicativitate, prestigiu humoristic, în fine via comica. Din clipa în care intră și până când iese din scenă, Tănas;e e comic. Râsul izbucnește în spectatori spontan și irezistibil, ca un motor, pus în mișcare prin mise en marche automatique. Dar calitatea de căpetenie a lui Tănase e că emană simpatie. E simpatic. Eminamente simpatic. Tănase n-ar putea fi luat în serios
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
125. Ca unul "care roagă" ceva, Ulise este fără îndoială, într-o poziție inferioară și este nepregătit pentru orice fel competiție. Ca musafir nu ar trebui să fie supus la nici o probă în care ar putea să se facă de râs. Alcinou nu ia, așa cum ar trebui, apărarea oaspetelui său în fața grosolăniei și violenței lui Eural care îl insultă în public (8.158-164)126*. Fără îndoială indigenii au vrut să-și bată joc de străin și să-l supună unei încercări
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Maurice Halbwachs Omul dezrădăcinat, Tzvetan Todorov Partea blestemată, Georges Bataille Prin țările unei utopii apuse. Pledoarie pentru Europa Centrală, Rose-Marie Lagrave Revelațiile morții, Lev Șestov Scrisoare despre Insule, Costache Olăreanu Semnele Timpului, Thomas Carlyle Suferința ca identitate, Esther Benbassa Teoria rîsului, Henri Bergson Unduire și moarte, Dan Botta Viața și moartea imaginii, Régis Debray În pregătire: Povestiri și nuvele, F.M.Dostoievski 1* Peste tot în prezentul volum, notele autorului vor fi numerotate cu cifre arabe, cele ale traducătorului cu cifră arabă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este întotdeauna în concordanță cu rigorile realismului socialist sau depășesc oricum limitele liberalizării. Este cazul lui Ion Luca Caragiale și al „comemorărilor cu foarfece” întrucât “în ideologia comunistă nu se admite decât un umor ofensiv, dirijat, aspru, fioros... îndemnul la râs, nu provoacă râsul, îl anulează cele mai deseori” (p. 48), sau al lui Gib Mihăescu, care este readus în literatură deși „se trece cu vederea peste detaliul biografic sau istoric care ar putea stingheri, peste opera care ar contraveni în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
concordanță cu rigorile realismului socialist sau depășesc oricum limitele liberalizării. Este cazul lui Ion Luca Caragiale și al „comemorărilor cu foarfece” întrucât “în ideologia comunistă nu se admite decât un umor ofensiv, dirijat, aspru, fioros... îndemnul la râs, nu provoacă râsul, îl anulează cele mai deseori” (p. 48), sau al lui Gib Mihăescu, care este readus în literatură deși „se trece cu vederea peste detaliul biografic sau istoric care ar putea stingheri, peste opera care ar contraveni în mod prea spectacular
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]