15,319 matches
-
creatoare. Mai târziu, revenirea la un model al creativității individuale odată cu Maiorescu și cu Junimea se va face în opoziție cu "poporul", printr-o reprezentare a clasei scriitoricești ca elită. Spre deosebire de Heliade Rădulescu, care visa la o valență creatoare (caracterul sacru al individului) distribuită uniform în corpul populației, Maiorescu va alege soluția mai cuminte a unei societăți restrânse. Astfel, individualitatea creatoare a rămas să se afirme la noi ca minoritate, tocmai pentru că perspectiva lui Heliade Rădulescu a fost compromisă de ineficiența
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
slab definite ale poeților care populează câmpul la începuturile literaturii. Nu e silit să le cunoască resorturile psihologice, nu are nevoie să le evoce predispozițiile morale, nu trebuie să se prevaleze de o intimitate oarecare cu biografia lor. Ei sunt "sacri" și "profeți" în virtutea unui angajament cognitiv neutru, egal pentru întreaga lor clasă. Cunoașterea firii limbii nu îi individualizează pe Văcărescu sau pe Conachi (nici nu ar avea cum, "firea" fiind una singură), ci îi unifică. De aceea tendința lui Heliade
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
element de distincție - stă în efectul de de-subiectivizare. Dacă dorința națională se poate presupune în cazul fiecărui scriitor, numai cei geniali vor reflecta existența ei obiectivă. În operele personalităților de geniu apelul național se scrie impersonal, ca o formulă sacră: "Programa națională, testamentul sânt al apostolilor noștri și evanghelia credinței națiunale s-a înscris cu litere de aur în Răsunetul cântat de națiunea întreagă"144, spune Vulcan despre Andrei Mureșanu. În practică, avem de-a face cu o figură a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Paris, 1997. Bailly, Jean-Cristophe, L'élargissement du poème, Christian Bourgois, Paris, 2015. Barthes, Roland, Comment vivre ensemble. Cours et séminaires au Collège de France (1976-1977), ediție îngrijită de Claude Coste, Seuil/ IMEC, Paris, 2002. Bénichou, Paul, Romantismes français, I, Le sacre de l'écrivain (1973), Le temps des prophètes (1977), II, Les mages romantiques (1988), L'école du désenchantement (1992), Gallimard, Paris, 2004. Benjamin, Walter, Je déballe ma bibliothèque. Une pratique de la collection, traducere de Philippe Ivernel, Payot & Rivages, Paris, 2000
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
enquête a été articulée par trois moments, en fonction de la doxa qui gère et règle le régime d'utilisation et d'application du génie aux réalités de la société roumaine. Premièrement, il s'agit de l'importation des idées saint-simoniennes du sacre de l'écrivain vers 1835. C'est à cet régime de " sacralisation " qu'on doit la découverte des ressources démographiques, à savoir l'entraînement d'une large population d'individus dans la production et dans la consommation des œuvres. Deuxièmement
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poezia generației albatrosiste, Cristina Ciobanu Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro, Dragoș Zetu Proza lui A. Soljenițîn. Un document artistic al Gulagului, Cecilia Maticiuc Reading Mircea Eliade in America
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
habitant de Genève à ses contemporains (1803), BNF Gallica, http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k833303/f4.image, consultat în 5.03.2016. Ediție electronică. 71 Ibidem. 72 Volumele pe care Paul Bénichou le-a consacrat acestei probleme sunt Le sacre de l'écrivain (1973), Le temps des prophètes (1977), Les mages romantiques (1988) și L'école du désenchantement (1992). Discuția saint-simonismului la care mă refer se găsește în Le sacre de l'écrivain, în Romantismes français, I, Gallimard, Paris, 2004
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care Paul Bénichou le-a consacrat acestei probleme sunt Le sacre de l'écrivain (1973), Le temps des prophètes (1977), Les mages romantiques (1988) și L'école du désenchantement (1992). Discuția saint-simonismului la care mă refer se găsește în Le sacre de l'écrivain, în Romantismes français, I, Gallimard, Paris, 2004, pp. 651-801. 73 Bénichou, Le sacre de l'écrivain, pp. 653-656. 74 Ibidem, p. 654. 75 Ibidem, p. 688. 76 Heliade Rădulescu, Echilibrul între antiteze, p. 665. 77 I. Heliade
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
temps des prophètes (1977), Les mages romantiques (1988) și L'école du désenchantement (1992). Discuția saint-simonismului la care mă refer se găsește în Le sacre de l'écrivain, în Romantismes français, I, Gallimard, Paris, 2004, pp. 651-801. 73 Bénichou, Le sacre de l'écrivain, pp. 653-656. 74 Ibidem, p. 654. 75 Ibidem, p. 688. 76 Heliade Rădulescu, Echilibrul între antiteze, p. 665. 77 I. Heliade Rădulescu, Pace sau însocire între averea nemișcătoare și între bani sau Casă de credit reciproc, Tipografia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
comunități. Acestea au fost: 1. efectul călătoriilor de explorare a lumii din afara Europei, care a lărgit brusc orizontul cultural și geografic, iar ca urmare logică și concepția oamenilor despre formele posibile ale vieții umane; 2. pierderea treptată a prestigiului limbii sacre a latinei, în cazul creștinismului). Decăderea a fost tot mai acută și din cauza apariției altor comunități politico- imaginare și imaginate, intrinsec limitate și suverane, precum națiunea. Apariția "naționalismului", către sfârșitul secolului al XVIII-lea, nu a fost determinată de erodarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și formă de propagandă. În unele documente papale și episcopale se vorbește de "propaganda catolică prin presă". Acest termen de origine latină a fost folosit pentru prima dată de Papa Grigore al XV-lea în 1622, când s-a constituit Sacra Congregazione de Propaganda Fide (Sfânta Congregație pentru Propagarea Credinței), formată din cardinali care aveau ca misiune răspândirea credinței catolice în lume. Principiul comun care a stat la baza diferitelor definiții 42 ale acestui fenomen este folosirea deliberată a informației în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dar nu a reușit. A fost însă un devotat colaborator al celor două reviste locale care au apărut la Iași746. A conceput mai multe cărți religioase foarte importante: Catehismul mic (Iași, 1885); Catehism (Iași, 1885); Călăuza creștinului (Iași, 1885); Istoria sacră prescurtare după Schuster Mey (Iași, 1887); Catehismul catolic cu o prescurtare a istoriei bisericești pentru tineri și adulți, de J. Deharbe, Iași, 1908); Manualul dascălului catolic (Iași, 1908). A scris și alte materiale, pe care însă nu le-a publicat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
zonele geografice și reprezentativitatea unor națiuni. Au fost constituite și pavilioane speciale, unde au fost expuse tipărituri și după alte criterii, precum ritul sau ordinul misionar. Participarea tuturor reprezentanților presei catolice a fost asigurată prin trimiterea mai multor adrese Congregației Sacra Orientală, ce coordona toate acțiunile de evanghelizare și misionariat, cu scopul cooptării în organizarea evenimentului, având ca argument faptul că Sfântul Părinte dorea desfășurarea acestei expoziții. Scrisoarea adresată de președintele Comitetului, contele Giuseppe Dalla Torre, către Congregație a fost sugestivă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să-și atingă diferitele scopuri, trebuia să existe o colaborare fraternă între toți cei care se interesau de apostolatul presei catolice. Comitetul organizator a redactat o propunere tuturor reverenzilor aparținând ordinelor din toate țările și s-a adresat responsabilului Congregației Sacra Orientală, cu scopul de a sprijini și recomanda proiectul expoziției în toate modurile pe care le-a crezut oportune și eficace 839. Organizarea unui eveniment de o asemenea amploare și care a reunit întreaga comunitate de presă catolică, cu toate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să se desfășoare în orașul Vatican (din aprilie până în octombrie 1936), fără să fie consultați în prealabil și responsabilii Congregației. Totuși, aceștia au aderat la invitația Comitetului Organizator, din considerentul de "a fi pe placul veneratelor dorințe ale Sfântului Părinte". Sacra Congregație și-a însușit ideea ca în această expoziție, toate publicațiile periodice catolice orientale să fie colectate și reunite într-o sesiune specială (sau secție), în așa fel încât orientalii catolici din orice rit sau națiune să aibă parte de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
intellesctuels sous la Ve. Republique. 1958-1990, vol. 2, Calman-Levy. Paris, 1992. Rioux, J., Sirinelli, J., Histoire culturelle de la France, vol. IV, Seuil, Paris, 1998. Robles Munoz, C., "La prensa y la division de los catolicos en la Restauracion", în Hispania Sacra, 40, 1988. Ruiz Acosta, M.J., "El despegue de la "Buena Prensa" y El Correo de Andalucia en la Sevilla de comienzos X", în Ambitos, 2, Enero-Junio, 1999. Nechita Runcan, Concordatul Vaticanului cu România considerații istorico-juridice, Editura Ex Ponto, Constanța, 2000. Salvatorelli
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
M.J. Ruiz Acosta, "El despegue de la "Buena Prensa" y El Correo de Andalucia en la Sevilla de comienzos X", în Ambitos, 2, Enero-Junio, 1999, C. Robles Munoz, "La prensa y la division de los catolicos en la Restauracion", în Hispania Sacra, 40, 1988, Jose Maria La Porte, Fernandez-Alfaro, El cristiano en los medios de comunicacion segun san Josemaria Escriva. Contexto historico y desarrollo espiritual y pastoral, Thesis ad Doctoratum in Teologia, totaliter edita, Romae, 2008. 10 Nechita Runcan, Concordatul Vaticanului cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catehism în școli și a libertății congregațiilor religioase. Don Eusebio i-a răspuns că sunt argumente importante și că trebuie reclamate ca drepturi, la fel ca puterea temporară a Papei. În acest sens, era citată o parte din Istruzione della Sacra Congregazione degli Affari ecclesiastici straordinari sull'azione popolare cristiana o democrazia cristiana (punctul f), confirmată de Pius X într-un "motu proprio" despre acțiunea populară creștină (18.XII.1903) (Ibidem, p. 50). 86 Unul dintre nepoți i-a răspuns că
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
După adoptarea Constituției de la 1876, multe ziare au suferit presiunea guvernului, care nu a tolerat criticile din exterior, mai ales din partea carliștilor și republicanilor (C. Robles Munoz, "La prensa y la division de los catolicos en la Restauracion", în Hispania Sacra, 40, 1988, pp. 431-467). 174 Între cele conservatoare, se distingeau El Tiempo și El Nacional. Între cele liberale, Imparcial, El Liberal, El Correo și El Heraldo de Madrid. În sânul carliștilor, se dădea o luptă îndârjită între trei curente, reprezentate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sunt pedepsiți, cei buni sunt răsplătiți, se citește astfel în termeni de ospitalitate, cei primitori sunt răsplătiți, cei neprimitori sunt pedepsiți, cu observația că cei mai ospitalieri sunt cei săraci. Considerată în relație cu divinitatea, ospitalitatea își dezvăluie dimensiunea ei sacră și dezvăluie totodată gravitatea actului de neospitalitate. Numeroasele avataruri ale poveștii bătrânilor Filemon și Baucis au marcat imaginarul ospitalității până în timpurile mai recente când această istorie cunoaște variante parodice și satirice; ea asociază, în general, temei ospitalității, pe cea a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
conjugale, fiindcă adevărata ospitalitate nu poate fi oferită decât pe un fond general de armonie a căminului și de fidelitate amoroasă, care continuă cum ne spune Odiviu, dincolo de moarte, prin metamorfoza cuplului primitor în copaci. Că ospitalitatea este o datorie sacră, că ea trebuie împlinită cu mari sacrificii, ne-o arată numeroase povestiri în variantele lor multiple. Una dintre ele, Levitul din Ephraim a lui Jean-Jacques Rousseau, de sorginte biblică, atrage atenția în mod deosebit lui Alain Montandon, fiindcă ea exprimă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
exilatul, față de contemporanii săi incapabili să respecte "frumusețea obiceiurilor, ospitalitatea", pe de altă, pune problema limitelor ospitalității și, din nou, a excesului de ospitalitatea, care se află la originea acestei drame. Se știe că Levitul, din respect pentru oaspete considerat sacru, își sacrifică propria fiică, fecioara, lăsată pradă unui viol colectiv al celor care-i reclamă tocmai oaspetele; pentru el datoria de ospitalitate e sacră, e mai presus de dragostea părintească însă această atitudine are partea ei de exces și oricât
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care se află la originea acestei drame. Se știe că Levitul, din respect pentru oaspete considerat sacru, își sacrifică propria fiică, fecioara, lăsată pradă unui viol colectiv al celor care-i reclamă tocmai oaspetele; pentru el datoria de ospitalitate e sacră, e mai presus de dragostea părintească însă această atitudine are partea ei de exces și oricât de edificatoare ar fi ea, își va primi sancțiunea. Dar și alte povești exemplare ne alertează asupra limitelor ospitalității, asupra modului insidios în care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
iscusite: "Domnițo, ori că ești zeiță, ori că ești femeie, eu te rog în genunchi!" (6.141-149)48. Amenințarea necunoscutului, a elementului exterior, a celui care înaintează în poziție exterioară trebuie să fie înconjurată. Integrarea străinului este realizată prin caracterul sacru al ospitalității, chiar dacă acesta ar fi pirat. Prima privire este aparența. Străinătatea străinului se manifestă pe chipul, veșmintele și înfățișarea sa. Ulise se prezintă deseori ca un vagabond, cu hainele rupte, cu chipul obosit și murdar din cauza călătoriei. În Rugătoarele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fiind prea vârstnici, vor fi transformați într-un stejar și un tei. Crengile acestor copaci sunt împodobite de coroane de către locuitorii regiunii în cinstea lor. Avem astfel o frumoasă ilustrare poetică a reprezentării arhaice a sfințeniei oaspetelui, a caracterului său sacru și a protecției divine de care gazda beneficiază. Sub aparenta ei simplitate povestea aceasta comportă elemente complexe. Ea relatează o serie de metamorfoze: călătorul devine zeu, vinul din vas nu scade niciodată, coliba este transformată în templu.( În locul stâlpilor strâmbi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]