19,447 matches
-
toare. Dar simțul se poate înșela în privința sensibilelor comune, cum ar fi în judecarea dimensiunii sau a figurii, așa cum se întâmplă atunci când judeca soarele ca având treizeci de centimetri, deși este mai mare decât pământul. Și mai mult se înșală [simțul] în cazul sensibilelor accidentale, ca atunci cand judeca bilă ca fiind miere, datorită culorii asemănătoare. Și motivul pentru aceasta este evident, deoarece fiecare putere este direcționată de la sine către obiectul ei propriu, iar acestea sunt întotdeauna de același fel. De unde rezultă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ridice următoarea întrebare: de ce Toma din Aquino nu are nevoie de o entitate intermediară, similară conceptului, la nivelul senzorial? Pentru a nu întârzia în acest loc, spun doar că diferența dintre nivelul intelectiv și cel senzorial constă în faptul că simțurile au posibilitatea unui contact direct cu obiectele lor proprii, pentru că sunt ca atare în lumea reală, astfel încât introducerea unei entități cognitive intermediare la nivelul simțurilor nu ar fi decât un adaos inutil. Din ceea ce am spus până acum, pare că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
loc, spun doar că diferența dintre nivelul intelectiv și cel senzorial constă în faptul că simțurile au posibilitatea unui contact direct cu obiectele lor proprii, pentru că sunt ca atare în lumea reală, astfel încât introducerea unei entități cognitive intermediare la nivelul simțurilor nu ar fi decât un adaos inutil. Din ceea ce am spus până acum, pare că a doua consecință a interpretării realiste (2) a conceptul este id quo-ul cunoașterii a nu poate fi înțeleasă în maniera îngustă pe care o sugerează
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
naște următoarea întrebare: de ce ajunge Toma să aibă această perspectivă asupra conceptului? De ce este nevoie ca intelectul să formeze o astfel de reprezentare mentală? Un indiciu poate fi aflat din punctele comune pe care intelectul le are cu unul dintre simțurile interne, cu imaginația (A.8): (ÎI.8.11.) [...] în parte sensitiva invenitur duplex ope rațio. Una secundum solam immutationem, et sic perficitur ope rațio sensus per hoc quod immutatur a sensibili. Alia operațio est formatio, secundum quod vis imaginativa format
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
format secundo vel definitionem vel divisionem vel compositionem, quae per vocem significatur (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). În partea senzorială sunt efectuate două operații. Una [este] doar în acord cu schimbarea, si, în felul acesta, operația simțurilor are loc prin schimbarea provenită de la obiectul sensibil. Cealaltă operație este formarea, în măsura în care puterea imaginativa își formează o imagine a obiectului absent sau a unui obiect care nu a fost niciodata văzut. Și ambele aceste operații sunt de găsit în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
astfel de intenție, înțelege acel obiect. (ÎI.8.13.) [...] non autem ipse sensus exterior format sibi aliquam formăm sensibilem: hoc autem facit vis imaginativa, cuius formae quodammodo simile est verbum intellectus (Quod. Quaest., V, q. 5, a. 2, ad 2). [...] simțul extern nu formează pentru el însuși nici o formă sensibilă. Însă puterea imaginativa face aceasta, iar cuvântul mental este, într-un anumit aspect, asemenea formei imaginate. La fel cum imaginația formează uneori o imagine a unui obiect ce nu există ca
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
adresa doar unei puteri cognitive sau, dimpotrivă, măi multora. De pildă, speciile sensibile nu pot fi receptate de către intelectul agent, cum nici speciile inteligibile nu pot fi receptate de către vreun simt intern sau extern, pe când la imagini au acces toate simțurile interne. Așa cum pentru fiecare obiect senzorial propriu există câte un simț extern pe măsură, la fel pentru fiecare tip de entitate intermediară aferentă obiectului senzioral există o anumită putere care o poate percepe. Între speciile sensibile și simțurile externe există
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
speciile sensibile nu pot fi receptate de către intelectul agent, cum nici speciile inteligibile nu pot fi receptate de către vreun simt intern sau extern, pe când la imagini au acces toate simțurile interne. Așa cum pentru fiecare obiect senzorial propriu există câte un simț extern pe măsură, la fel pentru fiecare tip de entitate intermediară aferentă obiectului senzioral există o anumită putere care o poate percepe. Între speciile sensibile și simțurile externe există o concordanță, ceea ce înseamnă că văzul nu va putea percepe decât
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acces toate simțurile interne. Așa cum pentru fiecare obiect senzorial propriu există câte un simț extern pe măsură, la fel pentru fiecare tip de entitate intermediară aferentă obiectului senzioral există o anumită putere care o poate percepe. Între speciile sensibile și simțurile externe există o concordanță, ceea ce înseamnă că văzul nu va putea percepe decât specii sensibile care reprezintă culoarea, dimensiunea, mișcarea sau conturul unui obiect extramental, pe când auzul nu va putea percepe decât specii sensibile care reprezintă sunete, nu și viceversa
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu va putea percepe decât specii sensibile care reprezintă culoarea, dimensiunea, mișcarea sau conturul unui obiect extramental, pe când auzul nu va putea percepe decât specii sensibile care reprezintă sunete, nu și viceversa. Dar informațiile transpor țațe de către speciile sensibile la simțurile externe mai pot fi percepute și de către un simț intern, si anume simțul comun, cel care actioneaza asemenea unei pâlnii care adună informațiile de la toate simțurile externe, pentru a putea pune la dispoziția celorlalte simțuri interne materia pentru formarea imaginilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
culoarea, dimensiunea, mișcarea sau conturul unui obiect extramental, pe când auzul nu va putea percepe decât specii sensibile care reprezintă sunete, nu și viceversa. Dar informațiile transpor țațe de către speciile sensibile la simțurile externe mai pot fi percepute și de către un simț intern, si anume simțul comun, cel care actioneaza asemenea unei pâlnii care adună informațiile de la toate simțurile externe, pentru a putea pune la dispoziția celorlalte simțuri interne materia pentru formarea imaginilor care populează memoria, puterea cogita tiva și imaginația. Dintre
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
conturul unui obiect extramental, pe când auzul nu va putea percepe decât specii sensibile care reprezintă sunete, nu și viceversa. Dar informațiile transpor țațe de către speciile sensibile la simțurile externe mai pot fi percepute și de către un simț intern, si anume simțul comun, cel care actioneaza asemenea unei pâlnii care adună informațiile de la toate simțurile externe, pentru a putea pune la dispoziția celorlalte simțuri interne materia pentru formarea imaginilor care populează memoria, puterea cogita tiva și imaginația. Dintre aceste simțuri interne imaginația
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care reprezintă sunete, nu și viceversa. Dar informațiile transpor țațe de către speciile sensibile la simțurile externe mai pot fi percepute și de către un simț intern, si anume simțul comun, cel care actioneaza asemenea unei pâlnii care adună informațiile de la toate simțurile externe, pentru a putea pune la dispoziția celorlalte simțuri interne materia pentru formarea imaginilor care populează memoria, puterea cogita tiva și imaginația. Dintre aceste simțuri interne imaginația este o putere aparte, fiind cea care întreține o dublă relație cu imaginile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
țațe de către speciile sensibile la simțurile externe mai pot fi percepute și de către un simț intern, si anume simțul comun, cel care actioneaza asemenea unei pâlnii care adună informațiile de la toate simțurile externe, pentru a putea pune la dispoziția celorlalte simțuri interne materia pentru formarea imaginilor care populează memoria, puterea cogita tiva și imaginația. Dintre aceste simțuri interne imaginația este o putere aparte, fiind cea care întreține o dublă relație cu imaginile pe care ea însăși le formează. Motivul pentru care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
si anume simțul comun, cel care actioneaza asemenea unei pâlnii care adună informațiile de la toate simțurile externe, pentru a putea pune la dispoziția celorlalte simțuri interne materia pentru formarea imaginilor care populează memoria, puterea cogita tiva și imaginația. Dintre aceste simțuri interne imaginația este o putere aparte, fiind cea care întreține o dublă relație cu imaginile pe care ea însăși le formează. Motivul pentru care imaginația întreține o relație dublă cu imaginile constă în aceea că obiectele sale pot fi de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Motivul pentru care imaginația întreține o relație dublă cu imaginile constă în aceea că obiectele sale pot fi de două feluri: obiecte care există ca atare în lumea înconjurătoare, dar care nu sunt pre zente în aria de acțiune a simțurilor externe, și obiecte care nu există ca atare în natură. Imaginile au un caracter aparte deoarece sunt în relație și cu intelectul agent, si cu simțurile interne, excluzând simțul comun. Spre deosebire de imagini, speciile inteligibile și conceptele nu pot relaționă decât
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în lumea înconjurătoare, dar care nu sunt pre zente în aria de acțiune a simțurilor externe, și obiecte care nu există ca atare în natură. Imaginile au un caracter aparte deoarece sunt în relație și cu intelectul agent, si cu simțurile interne, excluzând simțul comun. Spre deosebire de imagini, speciile inteligibile și conceptele nu pot relaționă decât cu puterile intelective, anume cu intelectul agent și cu intelectul posibil. Între aceste entități intermediare și puterile cognitive se pot instaură, așa cum am arătat, două relații
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dar care nu sunt pre zente în aria de acțiune a simțurilor externe, și obiecte care nu există ca atare în natură. Imaginile au un caracter aparte deoarece sunt în relație și cu intelectul agent, si cu simțurile interne, excluzând simțul comun. Spre deosebire de imagini, speciile inteligibile și conceptele nu pot relaționă decât cu puterile intelective, anume cu intelectul agent și cu intelectul posibil. Între aceste entități intermediare și puterile cognitive se pot instaură, așa cum am arătat, două relații: una cognitivă, cănd
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
relua acum aceste argumente, pentru a putea construi un tabel complet al relațiilor și rolurilor pe care îl joacă fiecare entitate intermediară în procesul cunoașterii umane descris de Toma din Aquino. Speciile sensibile, care pot fi sesizate și prelucrate de către simțurile externe și simțul comun, sunt cele care fac posibilă transmiterea informațiilor despre obiecte, si nu obiectele ca atare ale puterilor cognitive. Între formă care are un mod de a fi natural și material în obiectul extramental și puterea cognitivă actualizată
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
argumente, pentru a putea construi un tabel complet al relațiilor și rolurilor pe care îl joacă fiecare entitate intermediară în procesul cunoașterii umane descris de Toma din Aquino. Speciile sensibile, care pot fi sesizate și prelucrate de către simțurile externe și simțul comun, sunt cele care fac posibilă transmiterea informațiilor despre obiecte, si nu obiectele ca atare ale puterilor cognitive. Între formă care are un mod de a fi natural și material în obiectul extramental și puterea cognitivă actualizată de specia sensibilă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pot juca un rol cognitiv în procesul cunoașterii, ci doar unul cauzal. Această concluzie la care am ajuns și mai sus, în urma unor analize detaliate, în capitolul precedent, a fost notata cu „p“. Cazul imaginilor, al entităților intermediare de la nivelul simțurilor interne, cele cu care interacționează și intelectul agent, este ceva mai complicat decât cel al speciilor sensibile, tocmai pentru că acestea intra în contact cu două puteri cognitive aflate la niveluri diferite ale cunoașterii: imaginația și intelectul agent. Am aratat mai
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
statutul de id quo al imaginilor, faptul că imaginile au capacitatea de a fi atât în obiectul extramental, unde stau pentru trăsăturile accidentale ale obiectului și au, în consecință, un mod de a fi material și natural, cât și în simțurile în terne ale subiectului cunosca tor, unde au un mod de a fi intențional și imaterial, ceea ce înseamnă că, pe lângă cele trei caracteristici deja enunțate, imaginile o au și pe a patra, anume dublă existența. Dar imaginile nu se află
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectelor care nu există ca atare în lumea extramentala. Punând cap la cap rolul jucat de entitățile intermediare în procesul cunoașterii umane descris de Toma din Aquino, observ că acesta nu este unul uniform. Fac această afirmație deoarece de la nivelul simțurilor externe până la primul nivel intelectiv, cel al intelectului agent, entitățile joacă un rol cauzal, notat în text, succesiv, cu „p“, „q“ și „r“. Rolul cauzal jucat de o entitate intermediară da seama de faptul că aceasta nu este obiectul vreunei
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cognitive. Cunoașterea obiectului extramental este mediata prin asimilarea conținutului informațional, a miezului formal care este iden tic cu forma, care are un mod de a fi material și natural în obiectul cunoscut. În contrast cu primele nive luri ale cunoașterii, cel al simțurilor externe, al simțurilor interne și al intelectului agent, la cel de-al doilea nivel intelectiv entitatea intermediară aferentă, conceptul, joacă un rol cognitiv, notat în carte cu „s“. Conceptul joacă un astfel de rol deoarece este primul obiect al intelectului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
extramental este mediata prin asimilarea conținutului informațional, a miezului formal care este iden tic cu forma, care are un mod de a fi material și natural în obiectul cunoscut. În contrast cu primele nive luri ale cunoașterii, cel al simțurilor externe, al simțurilor interne și al intelectului agent, la cel de-al doilea nivel intelectiv entitatea intermediară aferentă, conceptul, joacă un rol cognitiv, notat în carte cu „s“. Conceptul joacă un astfel de rol deoarece este primul obiect al intelectului po sibil, care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]