13,126 matches
-
partea primită de ea era și mai întinsă, și mai productivă, și-i întregea stăpânirea de mai înainte. Pentru consătenii mei și pentru alți cititori găsesc necesar să explic cine erau oamenii indicați în act prin termenul niște răzeși, care stăpâneau partea de moșie „supt nume de Tămășeni” și acum, la început de secol XIX, sunt considerați de noi drept urmași Corpăcești. Am văzut mai înainte că, în 1687, la Tămășeni erau cinci frați Corpaci. Unul dintre ei se numea Dima
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moară care trebuia bine „iezită”, desigur și casele boierești, dar despre care nu se dau relații explicite, ci doar că se putea lua lemne „pentru trebuința casei”, ceea ce ar însemna că arendașul locuia în casele de pe moșie. În timpul cât a stăpânit la Umbrărești, proprietăreasa Elenco Manu a intenționat să impulsioneze dezvoltarea economică din zonă, făcând în două rânduri demersurile necesare pentru organizarea unor iarmaroace, așa cum existau și la alte moșii. În acest scop a solicitat, prima dată în anul 1817, carte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din satele Siliștea, Tămășenii și Slobozia (Bozieștii), în total 130 de familii împroprietărite. Despre reforma agrară din 1864, despre modul cum s-a aplicat legea la Umbrărești, vom vorbi mai încolo. Deocamdată să reținem că, după expropriere, boieroaica rămâne să stăpânească în continuare o suprafață de peste 2.300 fălcii, așa după cum se poate constata din datele publicate în „Gazeta de Galați” din 20 septembrie 1891, cu prilejul scoaterii la vânzare a moșiei prin licitație publică, când nu mai exista nici un motiv
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de clăcași în 1864, cu cifra de 2.300 fălcii rămase unei singure familii este suficient de elocventă pentru a se putea găsi explicații pertinente față de nemulțumirile sociale din epocă. Până la urmă, moșia boierească se va divide și va fi stăpânită în felul următor: - partea estică, pe toată lățimea ei, de la hotarul Bărcii și până la cel al Torceștilor, iar în lungime din valea Herătăului, la răsărit, până la un drum ce a fost numit de localnici ,,Drumul din capul moșiei”, în virtutea faptului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al comunei Tudor Vladimirescu, situat atunci la un vad de trecere peste Siret); subliniem faptul că, exceptând Privalul, toate satele menționate erau atunci stăpâniri ale Costăcheștilor: Umbrăreștii îi avea Manolache Costache; la Torcești se afla stăpân Toader spătar, la Șerbănești stăpânea efectiv un frate mai mic al lui Constantin și al lui Toader, numit Grigoraș, ginere al domnului Mihai Racoviță. Satul respectiv fusese stăpânit de tatăl celor trei Costăchești, vornicul Vasile, ca zestre de la socrul său, Toderașco Iordache Cantacuzino, acesta avându
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpâniri ale Costăcheștilor: Umbrăreștii îi avea Manolache Costache; la Torcești se afla stăpân Toader spătar, la Șerbănești stăpânea efectiv un frate mai mic al lui Constantin și al lui Toader, numit Grigoraș, ginere al domnului Mihai Racoviță. Satul respectiv fusese stăpânit de tatăl celor trei Costăchești, vornicul Vasile, ca zestre de la socrul său, Toderașco Iordache Cantacuzino, acesta avându-l de cumpărătură din secolul al XVII-lea. Costache Razu, aflat și el în suita domnitorului, era văr primar cu Costăcheștii, mama sa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
li-am dat cu tot hotarul și cu tot venitul nepotului nostru Toader Costache vel spătar și nepoatei noastre Mariei”. La 31 mai 1742 Maria „văduva răposatului spătar Toader Costache” primea o carte domnească, prin care era împuternicită să-și „stăpânească moșiile” așa cum se obișnuia în astfel de împrejurări. Dintr-o copie de pe actul de împărțeală a averii rămasă, purtând data de 1 martie 1752, vedem că agoniseala ce se redistribuie acum nu e prea substanțială. E posibil ca dania lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
licitație publică și adjudecată chiar de domnitor la prețul de 19.750 lei, văduva rămânând datoare cu diferența până la 25.000 lei. Nu apare în acest context, la numele răposatului, moșia sa Țigăneii, din vecinătatea Torceștilor, moșie pe care o stăpânea, așa după cum se poate constata dintr-un act de pe 4 septembrie 1763, ce se referă la o hotărnicie ce urma să se facă în urma cererii „dumisali Iordachi biv vel vistiernic pentru o moșie a dumnialui, anume Țigănei, la ținutul Tecuciului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alți „răzăși, de moșia Sineștii, de la care ar fi tras sub stăpânirea domniei sale o bucată de loc”, incluzându-o în moșia sa, Țigăneii, situată în hotar cu Sineștii și cu moșia Dumbrăvița. De adevărul că marele logofăt Neculai Balș a stăpânit tot timpul Torceștii și Țigăneii, după moartea lui Grigorie al III-lea Ghica, ne convingem și din izvodul de zestre întocmit de tată pentru fiica sa, Catinca, la 30 iulie 1795, izvod în care, pe lângă giuvaieruri și argintărie, sunt trecute
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scrie și arhondologul C. Sion, să fi făcut schimb între ei; așa s-ar putea explica faptul că în vremea următoare, întregul sat Torcești va avea un singur stăpân, pe spătarul Mihalache Cantacuzino-Pașcanu, după cum și Bozieștii, în întregime, vor fi stăpâniți de Elencu Manu. Alexandru Grecianu și soția sa, Ecaterina, născută Balș, au avut trei copii: Neculai, Dimitrie și Eufrosina. Aceasta a fost căsătorită cu Mihalache Cantacuzino-Pașcanu și, prin legătura matrimonială, Torceștii și Țigăneii ajung în stăpânirea boierului Cantacuzin. În Catagrafia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce va trece din 1925 în stăpânirea lui Jean Economos, fiul lui Hector. Neavând urmași, după decesul lui, moșia a fost preluată de o nepoată, Elena, fosta soție a generalului Eremia Grigorescu care, împreună cu fiul ei, Dan Er. Grigorescu, au stăpânit-o până în anul 1945. Chiar înainte de primul război mondial, casele boierești de la Torcești nu au putut rezista inundațiilor, s-au ruinat, dar urmele lor încă se mai cunosc. Centrul moșiei a fost mutat la Ivești, pe terasă. Câteva construcții realizate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
realitatea arătată pentru anul anterior. În catagrafia din 1831, la Drăgănești găsim înscrise „40 slugi scutite” la un număr de 255 familii existente, birnici 70, străini 46, restul fiind categorii sociale neimpuse la bir: 2 - la moșia și satul Slobozia-Umbrărești, stăpânit în acest timp de postelnicul Mihalache Mavrogheni, în 1816 sunt înregistrați „16 liudi” și „6 slugi scutite”, iar în 1831, după numai 15 ani, să fie înregistrate la aceeași categorie fiscală „37 slugi scutite” și abia „13 birnici” la un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
respectiva situație. Nu aceeași era situația pentru diverșii funcționari, micii dregători de stat cu ranguri de postelnicei, polcovnici, poroșnici (observăm termenii rusești), dar și acei ce formau așa-zisul „ram judecătoresc” sau cei care se aflau în slujba boierilor ce stăpâneau satul și moșia respectivă. 2) birnicii formau categoria acelora care suportau povara mare a obligațiilor de tot felul, în sensul că erau impuși atât la plata birului în bani, cât și la efectuarea numeroaselor lucrări publice, cunoscute prin termenii ajunși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nemurirea neamului, imn care s-a vrut și se vrea un îndemn la o neobosită și neîncetată muncă pentru realizarea istoriei adevărate și autentice a satului românesc, nescrisă încă cum trebuie. 2. Suprafața satelor umbrăreștene în lumina documentelor Mărimea suprafețelor stăpânite de satele umbrăreștene nu este suficient de bine cunoscută. Considerăm a fi de un interes deosebit să afirmăm și să știm cum se reflectă în documente existența suprafeței teritoriului pe care l-au avut și l-au stăpânit cele două
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Mărimea suprafețelor stăpânite de satele umbrăreștene nu este suficient de bine cunoscută. Considerăm a fi de un interes deosebit să afirmăm și să știm cum se reflectă în documente existența suprafeței teritoriului pe care l-au avut și l-au stăpânit cele două comunități de pe întinsul istoric al comunei noastre de astăzi, deci înainte de pierderile terenurilor survenite prin vânzarea către cudălbeni și bărceni a unor loturi, de către Casa Rurală în 1911, și după acest an, a suprafețelor de izlaz cedate locuitorilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
erau, se părăginiseră, cum deseori se întâmpla pe atunci, ca apoi să se refacă. Este și situația pe care o desprindea din menționarea zapisului din Cartea domnească emisă de Constantin Cantemir în 1687, consemnându-se în ea că hotarul părții stăpânită de logofătul Miron Costin trece „piste niște vii păragină a lui Sârbie”, motiv ca aceste vii să fie vândute marelui logofăt de către deținătorul anterior. Viile acestea nu puteau fi decât pe teritoriul satului Bozieștii de Sus, partea Corpăceștilor, întemeiate cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1687 (Sârghie în alte acte ce-l are ca protagonist) era fiul Dimei Corpaci, iar acesta era nimeni altul decât unul din frații vornicului de poartă Ionașco Corpaci. Cu timpul, boierii din partea locului vor renunța de a mai cultiva și stăpâni vii pe terenurile lor de aici, ei preferând să cumpere vii în podgorii consacrate acestui domeniu, cum erau cele de la Odobești, Nicorești și chiar la Cotnari. E de înțeles fenomenul din moment ce boierii cu stăpâniri la Umbrărești și Torcești făceau parte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și altele prin prejur și aiurea. Pe considerentul că mănăstirea Dumbrăvița și-a alcătuit propria prisacă ceva mai târziu, invocându-se regula că pe aceeași moșie nu poate subzista decât o singură prisacă, spătarul Dia își ia dreptul de a stăpâni o parte din locul mănăstirii, inclusiv locul de prisacă avut, sub pretextul că acolo ar fi fost cea veche, la început. Oamenii bătrâni vin și depun mărturie în favoarea călugărilor întrucât, susțin ei cu dreptate, spătarul Dia „au intrat de au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de repede și de ușor au fost predispuse distrugerilor din diverse cauze și, în consecință, și ștergerea urmelor existenței lor din peisajul a ceea ce numim „vestigii arheologice”. Existența vetrelor de sat însă, a hotarelor și a oamenilor care le-au stăpânit de-a lungul istoriei, hotarele din veac, înseamnă prin ele însele așezări stabile, „cuprinse sub vechiul termen latin casă”, termen ce a generat fermecătorul, nostru acasă. Cum Umbrăreștii sunt situați geografic într-o zonă joasă, ca altitudine, construcția locuințelor s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la noi, toate în favoarea stăpânilor de moșii. Actul în sine a fost conceput ca o interdicție față de asimilarea vecinilor cu robii țigani de către numeroșii stăpâni de moșii, constatându-se și consemnându-se: „adevărul că vecinii robi nu sunt, nici că stăpânesc cu nume de robi; fiindcă numai țiganii au acea robie, carii cu femeile și copii lor slujescu pe toate zilele stăpânilor săi. Iară vecinii numai partea bărbătească slujescu, scoțând la lucru numai un om dintr-o casă, măcar câți ficiori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775 în care citim: „în vremea trecută a fericițiilor și întru pomenire răposaților domni [...], toate monastirile și neamurile boierești aveau pe moșiile lor vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini îi stăpâneau din neam în neam, slujindu-se cu dânșii la toate trebuințele și în fieștecare vreme și loc întocmai ca și cu robii țigani”, cu deosebirea că pe vecini „nu-i puteau vinde pe câte unul, ca pe țigani” ci numai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dreptul natural, firesc, nici pe cel istoric, ci a fost consecința unor împrejurări social-economice și politice favorabile acelora ce dețineau pârghiile puterii în stat, respectiv politică, militară și juridică, în măsură să dea formă de legitimitate pretenției lor de a stăpâni. Acești factori de putere au folosit conjuncturile create din varii dificultăți puse în fața locuitorilor de rând (a nu se uita acel greu mare căzut asupra satului Torcești din timpul domniei lui Duca Vodă), au profitat de vremurile tulburi pentru a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
clăcași îndreptățiți să primească dreptul de proprietate, potrivit celor trei categorii, plus locuitorii săteni așezați pe moșie, dar care nu au făcut clacă. Pentru moșiile de de teritoriul comunei noastre s-au întocmit liste pe cele două proprietăți boierești, Umbrăreștii stăpâniți de Elenco Manu și Torceștii lui Panaite Balș. Pentru o bună documentare redăm capul și rubricile listei de clăcași aflați pe moșia Umbrărești: Tabela A de constatarea numărului clăcașilor, a categoriei lor și a sumei de despăgubire cuvenită proprietarului. Județul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ținutul Soroca, de pe valea Răutului”, considerat, pe bună dreptate, „păstrător și la 1773 al tradiției de felul cum s-a produs procesul de devoluție al proprietății gentilico-familiale”. Iată cum sună interesantul text documentar: „Pe răzăș aceasta îl face răzaș, că stăpânește împreună cu mulți alții o moșie, fără să știe niciunul dintr-înșii care este partea lui, ce știe numai în idee fieștecare câtă parte i să vin dintr-acel tot nedespărțit. Și că pe megieș, aceasta îl face megieș, că locul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mulți alții o moșie, fără să știe niciunul dintr-înșii care este partea lui, ce știe numai în idee fieștecare câtă parte i să vin dintr-acel tot nedespărțit. Și că pe megieș, aceasta îl face megieș, că locul ce stăpânește este despărțit cu hotare și sub a lui numai deosebită stăpânire. Și că, din ceasul, ce un răzaș ș-au despărțit partea lui cu hotare de loc, din ceasul acela au încetat a fi răzaș și au rămas numai megiaș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]