14,769 matches
-
în alte publicații din Irlanda, România, Canada. Azi este ușor să colaborezi cu presa din lumea întreagă atât timp cât ai ceva interesant de spus. Eu am avut norocul să fiu un curios și să cunosc parteneri de discuție fascinanți, din dialogul sufletesc se nasc multe subiecte de valoare. Iar cititorul de azi caută nu teorii savante ci exemple utile sau cel puțin hedoniste care să-i facă viața suportabilă. A.B.Când ați debutat literar? Dar editorial? Nu știu cum se stabilește data unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Israel, preocuparea pentru artă, valoare. Promovarea culturii românești în alte spații mai are vreun rol pentru iubitorii de artă, mai este apreciată în zilele noastre adevărata artă? Desigur. Arta este un organism viu care crește și se multiplică. Este hrană sufletească, elementul vital al intelectualului de pretutindeni. Eu consum arta și încerc să o produc cu mijloacele mele modeste. Educația europeană este deterministă de aceea ador experimentul și studiez rezultatele. Apoi modific și perfecționez produsul. Fie în poezie, fotografie, pictură, modelaj
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
face să meargă alături de fericirea lui. Un geam limpede de la o fereastră, o privire spre un pârâu și poate un petec albastru de cer. Nu e nevoie de mai mult. Alteori, Întâmplări nemaipomenite nu te pot smulge dintr-o stare sufletească monotonă și sărăcăcioasă; În mijlocul unei săli de bal, poți sta liniștit și insensibil.” Așa era Richard. Total nemulțumit. În acest timp tinerii noștri de acolo se considerau totuși ființe fericite. Hamburg. Transatlanticul „Prezident Harding”. Lapte si alcool La Hamburg ne
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
felul, pentru a lua doctoratul. În inflația de atunci, eram mulți milionari dar răbdători de foame. Toate s-au dus, totul s-a cristalizat extrem de repede pentru că tinerețea le-a dat pe toate la o parte și sănătatea trupească și sufletească rămâne cel mai scump bun al omenirii. Suntem seara la Budapesta. De aici spre frontieră, parcurg marea pustă ungară. Sate, În general bogate. Terenuri bine cultivate. Pășuni, pline de cârduri de gâște, deliciul capitalei ungare. Pentru prima oară văd paznici
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
fiindcă, dacă erau observați, erau trecuți și ei în rândurile celor torturați. Șocul produs de violența ieșită din comun, dar și de conștiința faptului că foști prieteni și colegi îi atacau din senin și aparent fără motiv, ducea la prăbușirea sufletească instantanee a celor mai multe victime. Năuciți de schimbarea bruscă a condițiilor și debusolați de răsturnarea ierarhiilor valorilor (dacă în primele zile se vorbea laudativ despre valorile firești ale tinerilor, după izbucnirea conflictului aceleași valori și persoane erau demonizate), acei deținuți care
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
nu știu cu ce să înlocuiesc acele valori morale. Nu știu încotro s-o apuc acum, când vă vorbesc, nu știu și nu sunt sigur că sunt eu, că mai exist! Pentru că nu mai cred în nimeni și nimic!. Mutațiile sufletești care s-au produs în aceste momente au fost extreme, iar regizorii întregului sistem mizau pe aceasta. Așa cum se lamenta Cornel Popovici, victimele nu mai știau încotro să o apuce, fiind total golite de crezuri și înțeles. Singura variantă pentru
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ori) pentru că erau prinși cu informații ascunse ori manifestau milă față de cei torturați, dar situația lor era totuși mai bună decât a celor care suportau bătăile și chinurile în continuare. În plus, se conta pe faptul că, odată cu pierderea echilibrului sufletesc și decăderea morală a victimelor, următorii pași se vor face cu mai mare ușurință. Același principiu a fost aplicat și în etapa următoare când, după ce ofereau toate informațiile cerute și se terminau batjocoririle publice, victimelor li se cerea să devină
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
mai ales Oprișan și Hoinic) s-au numărat printre victimele preferate ale echipelor lui Țurcanu. Pe de altă parte, tocmai din cauza absurdului acestui proces, precum și a faptului că au avut mai mult timp să își revină după șocurile fizice și sufletești la care au fost supuse, victimele s-au înverșunat împotriva înscenării orchestrate de Securitate și au opus rezistență. Capitolul III Personaje Ion Angelescu A fost considerat șef de lot al uneia dintre cele mai mari organizații anticomuniste-Organizația Național Creștină-, care
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
etapă, urma, aproape fără excepție, cea mai grea încercare: victimele erau obligate să devină, la rându-le, agresorii altor loturi, nu rareori ale prietenilor din libertate. Cine se împotrivea ori manifesta rețineri trecea din nou prin toate etapele procesului. Decăderea sufletească în momentul lovirii era totală, pentru că unul dintre scopurile acțiunii era tocmai acela de a compromite victimele, atât în ochii celorlalți, cât și în cei proprii. Au existat cazuri de împotrivire, cum e cel al lui Traian Popescu, ori de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
-și fi perforat intestinul cu unghiile în momentul introducerii la loc. În timpul autodenunțării, victimelor li se cerea să profereze injurii cât mai grave, pentru a defăima și a se autodefăima atât de mult, încât să nu mai fie posibilă revenirea sufletească. D.B. a inventat că în libertate făcea sex în fiecare seară cu nevasta lui și că înainte de asta 'îi trăgeam o limbă. Ca să nu-mi fie scârbă îi puneam înghețată pe clitoris. Puneam și puțină frișcă'. Exagerări bolnăvicioase de acest
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fie trecuți, oricum, pe linie moartă), iar cel din urmă ca să decapiteze Mișcarea Legionară. Prea puțini dintre cei condamnați purtau într-adevăr vreo parte de vină și responsabilitate pentru crimele din cadrul acțiunii. Efectele asupra victimelor au fost diverse, în funcție de structura sufletească (ba, în unele cazuri, chiar de cea fizică) a fiecăruia și, foarte important de precizat, de intensitatea presiunilor la care au fost supuși deținuții. Este profund incorectă catalogarea victimelor ca 'torționari' ori acuzarea lor pentru evenimentele din închisori. Nici unul dintre
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Carmen și Dana. Trei femei puternice, primitoare și pline de dragoste. Nu ai cum să te simți stânjenit în compania lor. Dumnezeu le-a hărăzit cu calități subtile, ce se manifestă din plin. Am fost întâmpinați cu dragoste, cu căldură sufletească, cu multe, multe dulciuri și chiar cu un mic tort. Seara de vineri am dedicat-o odihnei, poveștilor de la gura sobei, noutăților, bârfelor inofensive ce fac deliciul tuturor întâlnirilor neprotocolare și... bucuriei. Povestind acum, retrăiesc atmosfera aceea atât de liniștitoare
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de a fi mai circumspecți în acțiunea noastră și a vedea neliniști produse de neînțelegerea brutală a formelor înșelătoare ce sau succedat în arena de conducere a vieții noaste publice și setea după un ideal de superiorizarea procesului de unificare sufletească, și-au dat întâlnire, sintetizându-se în formula nouă: Crainicul Bucovinei... „De aceea vom căta să cultivăm cu răsfăț specificul spiritual al solului bucovinean și vom invita societatea acestui cuprins să-și potrivească o vibrație unică după nevoile psihice ale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de sub conducerea dlui general Averescu; b) prădarea fondului religionar. Redactor și secretar de redacție - Aurel Dumbrăveanu, publicist, membru al sindicatului ziariștilor. În el semnau: Ion Dragoslav, Th. Speranța, I.E. Torouțiu, Eugen Melik. * Scopul ziarului Dreptul Țărănimii „să creeze acea legătură sufletească între țărănimea noastră și cărturarii ei (intelectualii), îndeosebi între ea și preoți și învățătorii satelor, care e cea mai firească și de care avem atâta lipsă.” (Din Tribuna 1919). * Dreptul Țărănimii este ziarul despre care Glasul Bucovinei (nr.329/1920
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și lucrătorilor ei: „Suntem un stat anarhist, lipsit de respectul legii și al stabilității temeliilor sale constituționale; suntem un popor needucat în disciplina muncii și cu ierarhia valorilor morale; suntem o națiune anemiată în energii și paralizată în avânturile noastre sufletești; suntem o colectivitate haotizată și văduvită de conștiința unei desăvârșiri morale, suntem un organism bolnav și pe cale de descompunere”... ...” După 13 ani de la „unire”, întemeiată exclusiv pe expresia voinței și drepturilor noastre autodeterminatoare, suntem siliți să constatăm că pentru noi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cămătarilor”, „Tragedia pensionarilor”, „Scandalul de la Casa de Economii”, dar mai ales în altele: „Suntem regionaliști? Exterminarea elementului bucovinean”; „Regățenismul agresiv”, „Să se desființeze Universitatea din Cernăuți”, „Demența antibucovineană în acțiune”, 130 ori în stilul jurnalist folosit număr de număr: „hingherul sufletesc”, „ființa animalică a țapului alcoolizat”, „behăe înfuriat”, „vampirul bancar”, „cocoșul familiar”, „alterat la creier” , „modul de a raționa vine de la spate și nu de la cap”, „dementul C.C.R.”, „a murit paiața” (despre morți numai de bine! n.n.) etc. La toate acestea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la 13 ianuarie 1900, Patria vede și spune deschis în paginile ei că limba română este persecutată: „copiii noștri care îndrăznesc a vorbi în școală limba maternă sunt persecutați în modul cel mai neomenesc, îndurând pe lângă pedepse trupești și torturi sufletești; cine este surprins că vorbește românește trebuie să poarte un măgar de lemn aninat de grumaz.” Originea românească este exprimată și așa: „Din Hadic la Seletin / Numai Jalbe și suspin...” Chiar dacă în suplimentele literare ale Patriei semnează cuvinte alese Colivescu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Datoria noastră”, din aceeași pagină, se afirma că „cele două ziare mai principale și oficiale ale românilor bucovineni - Glasul Bucovinei, al fostului guvern și Dreptatea - al actualului guvern, nu fac decât să aducă invective și acuzații în locul unirii desăvârșite - și sufletească, și politică, și culturală”... Aceasta este direcția - spre binele și prestigiul, românismului bucovinean... Greu însă a face publicistică independentă. În chiar numărul respectiv de ziar, Achille Scânteie publică articolul „În fața juraților” în care acuză pe Arnold Schwartz, redactorul lui Allgemeine
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fideli programului”, cu „un ton moderat, demn de un organ publicistic care reprezintă interesele clerului” vom contribui la realizarea postulatelor noastre: regularea dotației clerului, asigurarea locuințelor preoțești, dar și lăcașuri dumnezeiești corespunzătoare, stabilirea de raporturi juste între paroh și pastoria sufletească, îmbunătățirea stării religioase-morale și materiale a poporului nostru, conlucrarea între pastorii sufletești și învățătorii localităților, administrarea averii fondului bisericesc etc. Erau de citit articole cu titlurile: „Cum stăm noi românii față de ruteni”, „Ceva despre socialismul modern”, „Necesitatea cunoștințelor juridice la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
reprezintă interesele clerului” vom contribui la realizarea postulatelor noastre: regularea dotației clerului, asigurarea locuințelor preoțești, dar și lăcașuri dumnezeiești corespunzătoare, stabilirea de raporturi juste între paroh și pastoria sufletească, îmbunătățirea stării religioase-morale și materiale a poporului nostru, conlucrarea între pastorii sufletești și învățătorii localităților, administrarea averii fondului bisericesc etc. Erau de citit articole cu titlurile: „Cum stăm noi românii față de ruteni”, „Ceva despre socialismul modern”, „Necesitatea cunoștințelor juridice la preoțimea noastră”, „Patima beției”,sfaturi igienice, bibliografie, reclame comerciale, „Muzică bisericească”, „Protopresviterești
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aceasta, calendarul are pe lângă partea pur calendaristică și o parte literară și culturală și avea o mare importanță în educația populației, mai ales pentru că era mai în fiecare casă. Calendarul cuprindea și multe poezii populare, sfaturi practice pentru țărani, hrană sufletească pentru țărănimea dar și intelectualitatea satelor bucovinene. Realizat de Miron M. Călinescu, (18741881), Ion I. Bumbac (1882-1883), Calistrat Coca (1884-1885) secretari succesivi ai Soțietății pentru cultură și literatură română în Bucovina, Cernăuți, editare și tiparul lui R. Eckhardt, apoi Tip
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aperi hotarul Moșia străbună, fii gata să-ți aperi!... Vrăjmașului țării, de-i scapără-amnarul - Spre pieptu-i, fii gata, din flintă să-i scaperi!”... Viața merge înainte. În 1939, 332 pagini, în 1940 alte 240 de pagini.. * Credința, foaie de zidire sufletească a Mitropoliei Bucovinei de sud, anul XVI, numărul 1, ianuarie 1947, cu apariție lunară, în redacția și administrarea Consiliului Eparhial Suceava, redactor Pr. C. Antonescu, își relua activitatea cu articolul intitulat „ Cum putem dobândi pacea?” Cel ce întreba, oferea și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de pagini, cu același redactor - C. Antonescu, dar și cu noi nume de autori: preot I. Gh. Ivanciuc, preot Enache Tocilă Sibianu, Gavril Mihai, Pr. Florea Chișcan, dar și cu rubrici noi: Știri din țară și străinătate. Foaia de zidire sufletească a Arhiepiscopiei Suceava, Credința, tipărită tot la Suceava, a creat și în 1949 alte 130 de pagini, cu adaosul din frontispiciu: Apare cu binecuvântarea I.P.S. Arhiepiscop Sebastian, sub îngrijirea uni comitet de redacție. Nu mai era nominalizat expres. Dr. pr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ne-am hotărât să scoatem o gazetă scrisă pe înțelesul țăranilor și să aducem lumină celor din întunericul de la sate.” Spunând cele de mai sus în „Un cuvânt către cititori” redacția cheamă preoții și învățătorii să le dea țăranilor mângâiere sufletească, pe avocați să-i învețe pe cei înșelați de străini cum să-și caute drepturile, doctorilor trupului - să-i mântuie de boala sufletelor lor. „Nețărmuita sa iubire pentru țărani l-a făcut pe Ion Grămadă, ca imediat după întoarcerea sa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
când stăpânirea sărbătorea cu tot fastul evenimentul, românii bucovineni, tinerii, sau abținut ostentativ serbării, și punându-și sufletul alături de ieșeni, care răspunseseră actului provocator austriac printr-o mare demonstrație de doliu în amintirea decapitării domnitorului Grigore Ghica, făcându-se mesagerii sufletești ai românilor bucovineni, Comitetul Societății studențești „Arboroasa” a trimis o telegramă primarului Iașilor cu condoleanțele membrilor săi pentru apărătorul decapitat. * Suficient ca Guvernul austriac să arunce în temniță pe membrii din comitet: C. Morariu, Or. Popescu, Ciprian Porumbescu, Eugen Siretean
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]