14,689 matches
-
GENUL LIRIC / OPERA LIRICĂ - este domeniul confesiunii, poetul se comunică pe sine; - exprimă sentmente, diferite stări sufletești, afective, emoții, impresii etc.;(ex.: bucurie, durere, regret, nostalgie, melancolie, tristețe, etc.);prezentarea sentimentelor poetului este mai mult un pretext pentru a înfățișa trăiri general umane; starea sufletească exprimată de autor poate fi a oricărui cititor cu o anumită experiență de viață; afirmația este valabilă chiar și atunci când poetul nu vorbește numai în numele său, ci al unei colectivități; - comunicarea sentimentelor se face direct, nemijlocit
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
unor sentimente puternice, care cer stringent dezvăluirea lor; - o culme a poeziei lirice populare, prin care sentimentele personale sunt făcute publice; - reprezintă latura gravă a vieții sufletești; - este o poezie de instinct vital;sunt caracterizate prin intensitate, sinceritate și prospețime; - trăirea sentimentului de bază (iubire, ură, dor, etc.) este totală (încât e poate vorbi de o jale totală, o tristețe totală etc.);dau glas celor mai profunde sentimente : dragoste, ură, speranță, etc.; - dovedesc cunoașterea sufletului omenesc, a psihologiei; -demostrează că sufletul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
totală (încât e poate vorbi de o jale totală, o tristețe totală etc.);dau glas celor mai profunde sentimente : dragoste, ură, speranță, etc.; - dovedesc cunoașterea sufletului omenesc, a psihologiei; -demostrează că sufletul românului nu este superficial, nu este lipsit de trăiri și înțelegeri;doinele cântă sau (de) plâng anumte întâmplări obișnuite ale unor personaje deosebite (!! dar lipsite de înzestrare excepțională); - sunt create pe baza sentimentelor pe care le exprimă; (!!) sentimentele par filtrate de un proces de gândire superior; - sunt legate de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
necesară);multe imagini auditive și vizuale; - limpezimea contexturii lirice; - legătura om - natură (uneori, comuniunea om - natură); - uneori apar elemente ale fantasticului; - limbajul este simplu, popular; cuvintele provin din masa vocabularului; apar cuvinte din aceeași sferă lexicală (pentru insistență, pentru sublinierea trăirii);expresii tipice („foaie verde”; „frunză verde”; etc. Ț de aceea se mai numesc și „cântece de frunză”);apar perechi antonimice: bine Ț rău; dragoste Ț ură etc.; - predomină diminutivele (care au un mare rol); - construcții exclamative; - adjective la toate gradele
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
aceea se mai numesc și „cântece de frunză”);apar perechi antonimice: bine Ț rău; dragoste Ț ură etc.; - predomină diminutivele (care au un mare rol); - construcții exclamative; - adjective la toate gradele de comparație; (!!) dar predomină superlativul pentru sublinierea intensității sentimentelor, trăirilor etc.; - dativ etic;enumerări ample (uneori, un termen = un vers); - un efect deosebit al oralitățiiîl reprezintă repetiția; (!!) care dă impresia e a fi o trăsătură specifică și chiar obligatorie a doinei;comparații în care intervine un element al naturii;personificări
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
natura își desfășoară toată magnifica forță de fascinație și reușește să Ț l subjuge pe om prin farmecul ei amețitor; (!!) este o cucerire de moment, pentru că, până la urmă tot dispoziția lăuntrică umană este aceea ce dă acordurile conclusive; - pastelul reflectă trăiri profunde în fața spectacolului naturii; propune indirect, un ideal de viață, de regulă bazat pe echilibru și armonie; (!!) cum este însăși natura; de unde rolul terapeutic al pastelului; - pastelul propune evocarea naturii, a anotimpurilor, a unei anumite geografii poetice; - contemplarea naturii sub
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
al unei țări, eveniment, formații, formațiuni, etc.; - este utilizat în momente solemne (cu caracter local, național sau internațional); - de aceea, solemne sunt și elementele compoziționale: ritm, rimă, vocabular, etc.; - gândul este însoțit de emoții puternice, întrucât este absorbit într-o trăire lirică intensă; - din punct de vedere compozițional, se constituie dintr-un șir de îndemnuri, evocări, preamăriri; - evocarea este procedeul artistic de bază; - uneori, începe cu o invicație retorică; adeseori poate căpăta accente de meditație;atitudine solemnă și gravă în fața marilor
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
moralizator al versurilor;se folosește stilul grandios, alteori cald și intim; - atitudinea poetului este gravă, solemnă în fața evenimentului proslăvit; - gândul este absorbit într-o gândire lirică intensă;prezentarea sentimentelor personale ale poetului este mai mult un pretext pentru a înfățișa trăiri general Ț umane; - este o confesiune lirică profundă, în care eul poetic devine exponentul unei colectivități; - exprimă unitatea de voință a unei colectivități (naționale, internaționale, sociale, culturale, etc.); - de altfel, și scopul său capătă caracter generalizator, colectiv;versurile sunt scurte
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
cum greșit s-a acreditat ideea, ci de revenirea la firesc, la organic, la natural, toate întrupate de Tradiția Bisericii sau Predanie. În măsura în care această elită intelectuală era coparticipantă la viața Bisericii, mărturisea același crez de credință, printr-o practică efectivă (trăire), atunci era absolut normal ca ea să vegheze la respectarea liniei de funcționare a Ecclesiei și să sancționeze drastic, atunci când era cazul, eventualele devieri sau rătăciri ale chiriarhilor. Astfel, critica ei teologică era una constructivă, în sensul recuperării tezaurului patristic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
atentă și lucidă a Tradiției creștine, intelectualitatea interbelică criterionistă, patronată de Nae Ionescu 25, denunțând pietismul și psihologismul, ortodoxia habotnicilor și științificitatea inovatorilor, a reprezentat vârful de lance al Bisericii, aducând o prospețime și o noutate în exprimare, izvorâte din trăirea directă a valorilor religioase. Dezbaterile teologice realizate la un nivel maximal de competență, într-un limbaj modern, precum în cazul campaniei pascale, probează capacitățile unui laicat care încearcă să aducă o nouă mentalitate religioasă, ale cărei rădăcini patristice susțin forța
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
tragă un serios semnal de alarmă asupra consecințelor dezastruoase pe care asemenea metode le puteau genera asupra funcționării firești a Ecclesiei 7. Poziția lui Nae Ionescu, ca de altfel cea a intelectualității interbelice creștine formate la Școala de gândire și trăire religioasă a Profesorului de Logică și Metafizică de la Universitatea din București, era una conciliară și dogmatică absolut juste. Într-un text publicat în revista de critică teologică "Predania" condusă de unul dintre discipolii săi, George Racoveanu, Nae Ionescu fixează cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
autorul crezând că aceasta poate fi realizată hic et nunc. Prima consecință a presupoziției greșite a lui Radu Dragnea vizează teoria mântuirii în veac, a cărei origine rezidă într-o confuzie: se confundă "cuvântul lui Dumnezeu, care este absolut, cu trăirea cuvântului lui Dumnezeu de către oameni, care trăire, fiind un fapt istoric, nu poate fi decât relativă. Este adevărat că Dumnezeu, în atotputernicia LUI, poate, prin har, să coboare asupra oamenilor cunoașterea absolută a legii LUI. Dar până acum această scoatere
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
hic et nunc. Prima consecință a presupoziției greșite a lui Radu Dragnea vizează teoria mântuirii în veac, a cărei origine rezidă într-o confuzie: se confundă "cuvântul lui Dumnezeu, care este absolut, cu trăirea cuvântului lui Dumnezeu de către oameni, care trăire, fiind un fapt istoric, nu poate fi decât relativă. Este adevărat că Dumnezeu, în atotputernicia LUI, poate, prin har, să coboare asupra oamenilor cunoașterea absolută a legii LUI. Dar până acum această scoatere din istorie nu s-a operat decât
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
comunicare intelectuală, ci "într-o transmisie a unor învățături practice despre mântuire, din generație în generație, prin însăși aplicarea lor practică"; "tradiția nu e deci numai memoria teoretică a unor învățături ale lui Hristos, nescrise în Sfânta Scriptură, ci și trăirea continuuă cu El și în El prin Duhul Sfânt"8. Prin urmare, Tradiția este Revelația sau Hristos cel mântuitor trăit în cursul generațiilor în mod corespunzător. Traditio est Christum vere tradere et in Christo vere vivere. Cu alte cuvinte, Tradiția
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și în viață"12. În Ortodoxie, aprofundarea Tradiției Bisericii merge mână în mână cu cea a vieții duhovnicești. Numai cei care n-au gustat din aroma vieții duhovnicești percep Tradiția "formalistă", pretinzând scurtări sau modificări ale ei. Transmiterea, primirea și trăirea Tradiției include "caracterul unei flăcări" care se actualizează în modul cel mai deplin pe treptele unei vieți duhovnicești superioare, adică în viață, după pilda lui Hristos, din trăirea cu el și în El prin rugăciune. Transmiterea tradiției liturgice este unită
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
percep Tradiția "formalistă", pretinzând scurtări sau modificări ale ei. Transmiterea, primirea și trăirea Tradiției include "caracterul unei flăcări" care se actualizează în modul cel mai deplin pe treptele unei vieți duhovnicești superioare, adică în viață, după pilda lui Hristos, din trăirea cu el și în El prin rugăciune. Transmiterea tradiției liturgice este unită cu transmiterea mărturisirii de credință și cu practica rugăciunii comune. În Biserica Ortodoxă un rol major în transmiterea și trăirea unei vieți duhovnicești profunde îl joacă monahii. Aceștia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
adică în viață, după pilda lui Hristos, din trăirea cu el și în El prin rugăciune. Transmiterea tradiției liturgice este unită cu transmiterea mărturisirii de credință și cu practica rugăciunii comune. În Biserica Ortodoxă un rol major în transmiterea și trăirea unei vieți duhovnicești profunde îl joacă monahii. Aceștia transmit "nu numai între ei, această tradiție, cât mai deplin trăită, prin învățătură, tâlcuire și pilduire, trecută de la Părinții duhovnicești la fiii duhovnicești, ci întrețin preocuparea de ea și între ceilalți credincioși
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
toată convingerea, cel a cărui putere este primită și exprimată prin rugăciune și prin Taine". Pe de altă parte, conținutul Tradiției și modul ei de transmitere se diseminează diferențiat în rândul credincioșilor, în funcție de structura fiecăruia și de gradul specific de trăire. De altfel, în Ortodoxie există ideea scării cu diferite trepte pe care se află credincioșii, în aspirația lor de desăvârșire spirituală (epectazele Sfântului Grigore de Nyssa); diferite trepte pe același drum suitor. Este important ca conținutul Bisericii și modul ei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
individual, dar depășind acest suflet, până la înglobarea unei întregi reprezentații despre lume")1. Unitatea de soluții culturale specifice celor două direcții nu excludea "deosebiri adânci de mentalitate, de mod de înțelegere sau de mod de punere și, în special, de trăire a problemelor, precum și de responsabilitate personală în fața acestora, într-un cuvânt de spiritualitate, deosebiri destul de adânci spre a nu justifica, în nici un caz, confuzia"2. Dacă în textul precedent ne-am focalizat atenția asupra abordării interconfesionale din perspectiva direcției spirituale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o civilizație realmente remarcabilă pe care Răsăritul ortodox o admite de bună seamă. Mircea Vulcănescu regăsește o "unitate tipică a Apusului", dincolo de orice diferențe interconfesionale (catolice sau protestante) la nivelul a două planuri majore: 1) propensiunea spre o actualizare a trăirii umane religioase în istorie conduce, invariabil, la pierderea sentimentului eshatologic, ființa umană acomodându-și țelul firesc cu veacul în care trăiește; 2) dimpotrivă, Răsăritul ortodox, neconsumat de împlinirea sa în actualiate, așteaptă realizarea desăvârșită a tuturor lucrurilor în participarea făgăduită
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o comuniune de natură nupțială. Ultima unire este taina Sofiei lui Dumnezeu, partea ascunsă a planului Său privind destinul veșnic al omului. Tradiția ortodoxă nu a operat niciodată disocierea între teologie și mistică, adică între dogma mărturisită de Ecclesie și trăirea personală a tainelor divine. De fapt, Predania nu a înregistrat divorțul dintre teologie și spiritualitate, nici religiozitatea modernă, cu formele sale de pietate personală. Experiența mistică trăiește conținutul credinței comune, iar teologia o organizează și o sistematizează. De aceea, viața
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
religiozitatea modernă, cu formele sale de pietate personală. Experiența mistică trăiește conținutul credinței comune, iar teologia o organizează și o sistematizează. De aceea, viața creștinului, fie el anahoret sau mistic, se structurează pe aspectul dogmatic al cultului, iar doctrină comunică trăirea Adevărului experiat de Părinții Bisericii. Începând din secolul al IV-lea, Părinții Bisericii identifică taina mântuirii cu substanța Tainelor, ceea ce explică denominația lucrării Sfântului Chiril al Ierusalimului, Cateheză mistagogică sau cea de Mistagogie a Sfântului Maxim Mărturisitorul ori cea de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mântuirii cu substanța Tainelor, ceea ce explică denominația lucrării Sfântului Chiril al Ierusalimului, Cateheză mistagogică sau cea de Mistagogie a Sfântului Maxim Mărturisitorul ori cea de Teologie mistică a lui Dionisie Pseudo-Areopagitul. Viața mistică devine viață creștină de îndată ce se manifestă ca trăire a iubirii lui Dumnezeu care atinge ființa umană și de care aceasta trebuie să fie pe deplin conștient. Atent la valoarea tainei de nepătruns a lui Dumnezeu, Răsăritul ortodox neagă răspicat orice vedere a ființei divine, etern transcendentă. Precum spuneam
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Cultura, ca o devenire a propriei cultivări există o cultură a păcatului, "o cultură smintită", tot așa cum există o cultură a pământului este în permanent acord cu vocea Tatălui ceresc, modelând existența umană. Această voce interioară se dezvoltă treptat prin trăirea cuvântului divin, contribuind la împlinirea unei culturi a Duhului. Înduhovnicirea celor cinci simțuri conduc ființa la o reală cunoaștere a lui Dumnezeu. În măsura în care aceste simțuri nu sunt înduhovnicite, ele devin prin cultură (ca și cultivare), omul ajungând "să cultive cuvântul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cultivând cuvântul lui Dumnezeu afirmă Pr. Rafail Noica cultivăm în noi sămânța vieții". Prin urmare, cuvântul lui Dumnezeu constituie cultura Duhului. Este vorba de o păzire a cuvântului lui Dumnezeu nu la nivelul etic, al purei formalizări, ci la nivelul trăirii duhovnicești, al practicii efective. Pornind de la presupoziția unei cercetări duhovnicești care implică o interogație capitală de ce, ființa poate descifra sensul și esența lucrurilor. Cu alte cuvinte, păzirea cuvântului lui Dumnezeu depășește aspectul moral implicit, efectul său secundar, trimițând la sensul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]