14,325 matches
-
viu colorate, fuseseră inspirat plasate, de vreme ce-și atinseră atât de bine ținta. Îmbrăcat Într-o cămașă largă, din mătase roșie, cu mânecile suflecate, păpușarul, cocoțat pe mica schelă amenajată În spatele cortinei, Își mișca extrem de convingător marioneta. Degetele Îi zburau cu rapiditate În toate direcțiile, ca cele ale unui virtuoz pianist. Mânuită cu extraordinară măiestrie, păpușa interpreta, pe un fond muzical bine ales, când o secvență comică, pierzându-se În scălâmbăieli de un caraghios aparte, când dansa uimitor, risipindu-se
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
atât de târziu. Cerul Înalt avea fâșii de culoare vânătă, lăsând doar răzleț să se facă simțită pâlpâirea vreunei stele. Undeva, departe, distinse șuieratul unui tren de noapte și țăcănitul sacadat al roților metalice. O pasăre singuratică țâșni din apropiere, zburând spre Înalt. Mai rămăsese de străbătut o alee și oaza Întinsă de verdeață de la marginea orașului pentru a ajunge acolo, la Grădina Mănăstirii. La aerul Înnobilat de parfumul trandafirilor, pe care și-i dorea atât de mult. Iarba era buburuzată
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
dintr-o dată, pe ea, Întinsă acolo. Da, era chiar ea, cea pe care o aștepta din totdeauna. Fragilă, aproape străvezie, Înveșmântată În alb, cu pieptul tresăltându-i aproape imperceptibil, Învăluită de o lumină puternică, orbitoare. Un roi de fluturi minusculi zbura pe deasupra, Întruchipând o coroniță de flori vii, ce vibrau discret, unduios, răspândind irizări aprinse În toată odaia. Întinse mâna tremurător, ca un cerșetor neluat În seamă, rotindu-și mărgelele sticloase ale ochilor, inundați acum de o imensă fericire. Simți, Însă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
noi. Vântul pornit brusc, care ne Împingea din spate să ne răstoarne, mi-a dat nebuneasca idee. Eram la cules de plante medicinale pentru tanti Rita. Mă cam săturasem de smuls buruieni, așa că am spus doar atât: Milule, hai să zburăm... Cum adică să zburăm? Păi, “cum adică” am replicat intrigatuite așa: ne urcăm pe Creștetul Doamnei (un deal cât un munte, aflat În preajma noastră, pe care rareori se aventura cineva până sus) și ne dăm drumul pe versantul celălalt, abrupt
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
care ne Împingea din spate să ne răstoarne, mi-a dat nebuneasca idee. Eram la cules de plante medicinale pentru tanti Rita. Mă cam săturasem de smuls buruieni, așa că am spus doar atât: Milule, hai să zburăm... Cum adică să zburăm? Păi, “cum adică” am replicat intrigatuite așa: ne urcăm pe Creștetul Doamnei (un deal cât un munte, aflat În preajma noastră, pe care rareori se aventura cineva până sus) și ne dăm drumul pe versantul celălalt, abrupt (ce se termina, de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cineva până sus) și ne dăm drumul pe versantul celălalt, abrupt (ce se termina, de fapt, Într-o râpă adâncă, despre care cei din partea locului ziceau, fabulând, că "n-are fund"). Dacă ești un spirit credincios, cum te pretinzi, vei zbura! i am mai spus Într-o doară, glumind și zâmbind satisfăcut. Milu s-a uitat la mine Într-un fel ciudat, apoi a țipat scurt și a Început să alerge frenetic, cu mâinile sale lungi agitate pe lângă corp. Cămașa mult
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
grav. M-a privit din nou, fix, scuturându-și capul Într-o parte. Avea tenul alb, iar buzele murmurau ceva stins. S-a apropiat de mine și mi-a șoptit că să-l las pe el... că vrea el să zboare mai Întâi! Apoi, Închizând pleoapele, mă sărută rece pe gură și se Îndreptă spre marginea prăpastiei, scrutând adâncul. Și, dintr-o dată, fără să mai spună nimic, Își desfăcu larg brațele (eram să spun aripile!) și se aruncă cu un salt
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
arc În mână, pregătit de săgetare. Copilul are privirea iscoditoare și un zâmbet unduios, complice. E zâmbetul perfid al iubirii - asta e! Mă arunc asupra ei să o zdrobesc. Tirul meu devine nimicitor. Bucăți mari din statuia Înaltă se Împrăștie zburând aiurea, bubuind fulgerător de pereți. Și o pulbere fină se risipește pretutindeni, dând consistență aerului din hol. Într-o piruetă neexecutată corect Îmi pierd echilibrul și mă prăbușesc printre cioburi, Într un nor de praf... și nu mai știu nimic
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pe unul dintre colegii mei, că acestuia i-a curs sânge din ureche. Și noi ne-am speriat atunci (asta o să ne omoare pe toți, a punctat colegul meu de bancă), iar Scârțâitura a fost cât pe ce să fie zburată din școală. Numai că, din păcate, nu s-a Întâmplat așa, ea rămânând pe mai departe să chinuiască sufletele nevinovate ale unor copii pe care reușise să-i facă sfințișori, dar și să urască matematica precum nimeni alții și să
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mine, și cu brațele desfăcute ca niște aripi mari, Întinse dureros spre ancora liniștei depline. Treptat, Într-o curgere ușoară și somnolentă, Încep să se șteargă lent toate contururile din jur. O clipă doar, ca prin vis, gândul Îmi mai zboară la Întrebarea ce mutre vor face vecinii mei și cei care Îmi vor descoperi mai târziu trupul inert și lava de sânge izvorâtă din mine și Împrăștiată peste tot acest univers făcut praf și pulbere? Mă numesc Șontâc Sunt un
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
College, perfect sincronizat? Cotrobăi În buzunarul hainei și, Într-un colț uitat, găsesc un șervețel. 15.41: La gustarea de după, poți vedea o mână de tați ascunzându-se În spatele camerelor de filmat, În schimb holul roiește de mame, molii care zboară În jurul luminițelor din centrul vieților lor. La serbări, mi se pare că toate celelalte femei arată ca niște mame adevărate. Mi se pare că eu nu sunt suficient de matură pentru acest titlu sau suficient de calificată. Îmi simt trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ca și cum tot ce-mi rămâne de făcut e o programare la un salon de Îmbălsămare. Acum mă Îndeamnă să mă Întind pe spate, să-mi Întind brațele deasupra capului și să-mi imaginez că stau Întinsă pe un grilaj. Îmi zboară gândul la trădători care sunt storși de informații secrete În Turnul Londrei, la prețul de 25 de lire pe oră, de către torționarul lor personal. După Fay, acest exercițiu Îmi va Îndrepta coloana, coloana mea fiind una dintre cele mai triste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
las pe tata În gara Moorgate. De-acolo poate lua Northern Line direct până la King’s Cross și de-acolo un tren până acasă. Îi dau bani de bilet, o sumă imensă: e mai ieftin În ziua de azi să zbori la Boston decât să iei trenul până la Doncaster, și ceva În plus pentru taxi când ajunge acasă. E destul de evaziv când Îl Întreb unde locuiește acum, a se citi cu cine locuiește acum, dar Îmi promite că se va duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
lui Ben ca mami să se Întoarcă acasă de la vânătoare. A naibii carte, o știu pe dinafară. „Și atunci puii de bufniță Închiseră ochii și-și doriră ca Mama Bufniță să vină. ȘI EA A VENIT. Moale și tăcută, a zburat În picaj printre copaci până a ajuns la Sarah și Percy și Bill. —Mami! au strigat ei, și-au dat din aripi și-au dansat, și-au țopăit În sus și-n jos pe creangă. CE VĂ AGITAȚI AȘA? i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
detesta pe judecător. Are cel puțin șaizeci și cinci de ani și e foarte tare de urechi. —Katharine Reddy, tună el, compăreți În fața Tribunalului Maternității În această seară sub acuzația că v-ați lăsat unul din copii bolnav la Londra și ați zburat În Statele Unite la o Întâlnire de afaceri. Cum pledați? O, Doamne, nu asta. Am lăsat-o pe Emily, care avea febră, la Londra, e adevărat, onorată instanță. Dar dacă m-aș fi retras de la prezentarea finală În ultimul moment, Edwin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
spune: Știi, cucoană, acolo de unde vin eu e nevoie de mult timp ca să faci ceva brusc. —Kate, mă cheamă Kate. Știu cum te cheamă, Îmi zice el. Părerea mea, să te grăbești nu e decât o pierdere de timp. Dacă zbori prea repede, cucoană, treci pe lângă cuib fără să-l vezi. Râsul meu sună mai Întunecat decât de obicei. Ei bine, mă tem că aceasta este perspectiva mai lesnicioasă care este privilegiul șoferului de taxi... Winston nu-mi răspunde la replica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
și la serviciu, În fiecare zi e ca la aeroportul Gatwick. Vaccinuri MMR1 (a injecta sau a nu injecta), metode de Învățat copilul să citească, măsuri de Încălțăminte, bagaje pentru vacanță, creșterea copiilor Încropită inventiv din aripi și rugăciuni - cu toții zburând În cerc deasupra pistei și așteptând instrucțiuni suplimentare de la turnul de control. Dacă femeile nu le-ar asigura o aterizare În siguranță, atunci lumea s-ar prăbuși, nu-i așa? 12.27: Porumbelul a făcut două ouă. Eliptice din profil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de dedesubt, dar sunt amortizate de Înălțime, Înăbușite Într-o plapumă de aer. Sunt foarte aproape de porumbiță. O văd și mă vede și ea pe mine. Scoate un uguit jos și gâtul Îi tremură violent. Toate instinctele Îi spun să zboare, toate, cu excepția celui care-i spune să stea cu puiul ei. Din unul dintre ouă a ieșit un pui cât am fost plecată În Sussex. Era greu să vezi puiul din birou, dar acum, de aproape, Îl văd foarte bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ieșit un pui cât am fost plecată În Sussex. Era greu să vezi puiul din birou, dar acum, de aproape, Îl văd foarte bine. Pur și simplu nu poți să crezi că această creatură va fi vreodată În stare să zboare. Nu seamănă cu o pasăre, mai mult cu o schiță chinuită care se vrea o pasăre. Zbârcit și chel, ca toate ființele nou-născute, pare străvechi, parcă ar avea o mie de ani. Chiar am Încercat să deschid fereastra și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
i-l puteți provoca. Plângeam așa de tare când am ieșit În Gower Street, că aproape m-a călcat un camion care transporta lapte. Așa că am luat-o Încet. Am luat-o mai Încet. Teoretic, nu mai aveam voie să zbor cu avionul după luna a șaptea, dar o rochie gri-maro Închisă În față ca o cămașă m-a ajutat să zbor pe tot parcursul lunii a opta. Umflătura era atât de mare spre final, că trebuia să fac o Întoarcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
care transporta lapte. Așa că am luat-o Încet. Am luat-o mai Încet. Teoretic, nu mai aveam voie să zbor cu avionul după luna a șaptea, dar o rochie gri-maro Închisă În față ca o cămașă m-a ajutat să zbor pe tot parcursul lunii a opta. Umflătura era atât de mare spre final, că trebuia să fac o Întoarcere de 180 de grade ca să ies din lift. Se făceau glume În timpul ședințelor despre faptul că va trebui să Întărim podelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
o femeie. 6/ Pentru că sunt prea obosită ca să mă gândesc la alte „pentru că“. A doua zi de dimineață, Înainte să-mi dau demisia, am avut de făcut puțină curățenie. Familia de porumbei a plecat de mult: cei doi pui au zburat din cuib când primăvara se Îngâna cu vara, dar cărțile care au protejat de uliu mama și puii erau Încă la locul lor. De data asta nu am mai riscat o ieșire pe pervaz. L-am chemat pe Gerald de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
care să nu poată fi văzută nici de Va și nici de către Didița. Ar fi fost mare nenorocire dacă Întâmplător sau nu, ar fi trecut Jănică, vărul mai mare al fetelor, care o tachina adesea pe Dorița deși gândurile Îi zburau mult mai departe. Didița era mai mică decât sorăsa, biologic, cu un an și intelectual cu opt, numită de către persoanele „culte” din casă „retardată”, pusă la muncile cele mai umilitoare din familie și pusă la punct de către Mamaia, ori de câte ori fata
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și nici un norișor nu se vedea pe cerul verii, mai senin ca niciodată. Mici tremurături locale ale aerului erau produse de mulțimea de dute-vino ale albinelor harnice și preocupate de perpetuarea speciei și de Îndulcirea oamenilor acriți de neajunsuri. Mai zburau și diverse gâze cu forme ciudate, fluturi cuceritori care etalau viitoarelor partenere, cromatici atrăgătoare ca să nu mai amintim de caii-popii -libelulele ce-și aveau raiul lor În păpurișul anormal de verde pe deasupra căruia zburau În tandem, fericiți. Va, mut de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Îndulcirea oamenilor acriți de neajunsuri. Mai zburau și diverse gâze cu forme ciudate, fluturi cuceritori care etalau viitoarelor partenere, cromatici atrăgătoare ca să nu mai amintim de caii-popii -libelulele ce-și aveau raiul lor În păpurișul anormal de verde pe deasupra căruia zburau În tandem, fericiți. Va, mut de uimire, admira delicatețea și fragilitatea aripioarelor străvezii, la Început În timpul dansului nupțial când tandemul zbura fericit, apoi, după ce privirea Îi obosea se convingea și În plan fizic de finețea aripioarelor, rupând câte una bietei
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]