131,446 matches
-
Junger la citire de partituri, Gabriela Țereanu la pian, iar ca rectori pe compozitorii Sigismund Toduță și Liviu Comes, fără îndoială trăind o porioadă de înflorire a învățământului muzical superior românesc Ca tânăr absolvent al Conservatorului, și-a început cariera didactică în toamna anului 1970, la relativ proaspătul Liceu Pedagogic înființat în județul Sălaj, în 1968. De numele lui se leagă înființarea, în 1971, a primei școli de muzică din județul Sălaj, dar și transformarea ei, 34 de ani mai târziu
Ioan Chezan () [Corola-website/Science/329762_a_331091]
-
și mai multe ascensiuni complete pe muntele cel mai înalt din Africa, Kilimanjaro. Între anii 1988 și 1999, Michael Ghiglieri a fost profesor asociat de antropologie al Northern Arizona University din Flagstaff, Arizona , după care s-a retras din activitatea didactică. A crescut în localitatea Lake Tahoe, statul Nevada, crescut fiind de o bunică foarte tânără, de 49 de ani. În timpul erei războiului din Viet Nam a slujit în armata Statelor Unite ca sergent (U.S. Army sergeant). Actualmente locuiește în Flagstaff, statul
Michael P. Ghiglieri () [Corola-website/Science/329833_a_331162]
-
născut în anul 1857 în Bereziv Nyzhnii, Galiția, fiul lui Ivan Genyk, un primar de sat, și al Anei Pertsovych. Genik a început studiile la Kolomyja, înainte de a merge la ceea ce este acum Ivano-Frankivsk,pentru a termina studiile de învățământ didactic. El a luat bacalaureatul în Lviv înainte de a fi numit în 1879,profesor, în județul Nadvirna. În 1882, Genik s-s întors în satul său natal unde a inființat o școală. În cursul anului 1880, Genik a deschis o afacere
Cyril Genik () [Corola-website/Science/329937_a_331266]
-
Marin Cazacu, Valentin Gheorghiu, Alexandra Guțu, Emanuel Elenescu, Katia Ricciarelli, Jean François Thiollier, Florin Paul, Nicolae Boboc, Pierre Boulez, Hans Zender și mulți alții. Profesor asociat la Colegiul Național de Artă „Ion Vidu” Timișoara din anul 1977 până în prezent Cadru didactic asociat (1990-2007) și conferențiar universitar dr. (2007 - prezent), la Facultatea de Muzică din cadrul UVT, specializarea Interpretare Muzicală - Instrument (Vioară) susținute de maestrul Ioan Fernbach la: Masterclass organizat de conf. univ. dr. Ioan Fernbach, în cadrul Facultății de Muzică din Timișoara, susținut
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
viață”". În cartea sa „Istoria ideilor Mele”, A.D. Xenopol se referă la Vizanti cu următoarele cuvinte: Andrei Vizanti a fost considerat de unii contemporani ca fiind unul dintre cei "„care nu s-a arătat la înălțimea chemării lor”", activitatea sa didactică și publicistică fiind minoră, cursurile sale la Universitatea din Iași fiind adesea ținute de suplinitori, precum Alexandru Lambrior, sau, după fuga sa, de Dimitrie Petrino. Andrei Vizanti, căsătorit întâia dată cu Elena Stroi, s-a recăsătorit în 1890 cu Ecaterina
Andrei Vizanti () [Corola-website/Science/328077_a_329406]
-
ating mai toate ținta”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că regizorul Iulian Mihu "„s-a jucat, frumos, în Nu filmăm să ne-amuzăm (martie 1975), o comedie amuzantă, deși încearcă să ne convingă - uneori cu aplomb didactic - că umorul este o întreprindere foarte serioasă, cu dedesubturi grave”". Filmul este apreciat drept "„o joacă în creația cineastului, un divertisment estival”", în care evoluează „comici vestiți ai ecranului” precum Toma Caragiu, Jean Constantin, Gheorghe Dinică și... Jean Georgescu și
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
mamei sale. Poliția locală a sosit la fața locului și a intrat în incinta școlii, o jumătate de oră mai târziu. La 09:30 poliției locale i s-a alăturat și poliția statului Connecticut. O parte a elevilor și cadrelor didactice care nu au avut de suferit, au părăsit clădirea de sine stătător, restul au fost evacuați de unitățile SWAT. Potrivit poliției arma cu care a tras infractorul a fost achiziționată în mod legal și înregistrată pe numele mamei sale, Nancy
Masacrul de la școala din Sandy Hook () [Corola-website/Science/328106_a_329435]
-
vor deveni, în timpul “dictaturii proletariatului”, Căminul Cultural din cartier. Tot prin grijă celor doi, Liceul de fete din Brăila (actualul "Colegiu Național "Gh. Munteanu-Murgoci") și Școala primară din Ghecet (județul Tulcea) sunt dotate cu mobilier și cu necesarul de material didactic din acea perioadă. Nu în ultimul rând, trebuie să amintim de casă Nedelcu P. Chercea (construită în 1897 și aflată în stradă 1 decembrie 1918 nr.52), edificiu aflat pe lista monumentelor istorice din orașul Brăila și care, de curând
Nedelcu P. Chercea () [Corola-website/Science/328151_a_329480]
-
titlul de Doctor în Litere și Filosofie cu teza " Condițiile și perspectivele unei pedagogii a satului românesc", teză realizată sub îndrumarea lui Ion Petrovici. Perioada de după război a fost dificilă: activitatea Universității Populare din Ungureni a fost interzisă iar posturile didactice în care a fost numit erau la diferite școli de cartier din Iași. S-a pensionat la 1 ianuarie 1959, însă a continuat să studieze și să redacteze un număr important de manuscrise. Cu câteva luni înainte de moarte sa, în
Eugen Neculau () [Corola-website/Science/328187_a_329516]
-
Revista politică" și „Revista științelor". Dă un Curs facultativ de istorie modernă critică (1875) și un Memento de istorie universală sau Istoria în tablouri (1883). În „Literatorul" i-a apărut o suită de Studii literare, reproduse în două volume (1892-1893). Didactice, greoaie, dar dovedind o bună cunoaștere a culturii antice, studiile judecă literatura vremii în raport cu idealul clasic al criticului: naturalismul e acuzat că anulează prin întâmplător caracterul de generalitate al artei (Frumos, grațios, sublim), parnasianismul este respins, întrucât excesul formal ar
Bonifaciu Florescu () [Corola-website/Science/328167_a_329496]
-
n. 2 august 1937, București, d. 27 septembrie 2002) a fost un profesor al Facultății de Metalurgie al Universității Politehnica din București, pe care a absolvit-o în 1960. A fost repartizat direct în învățământul superior ocupând, pe rând, funcțiile didactice de asistent universitar , șef lucrări , conferențiar universitar și, din anul 1990, profesor universitar la Universitatea Politehnica din București. A obținut titlul științific de doctor inginer în anul 1970 și a publicat un numar de 119 lucrări științifice, dintre care 37
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
pag. 3. E.Cazimirovici, M.Guțu, I.Moldovan - CARTEA LAMINORISTULUI, București, 1987, 272 pag. 4. E.Cazimirovici, I.Negulescu, M.Târcolea, D.Răducanu - TEORIA ȘI TEHNOLOGIA DEFORMĂRII PRIN TRAGERE, Buc. 1990, 268 pag B - 6 Manuale universitare apărute la EDITURĂ DIDACTICA ȘI PEDAGOGICA 1. E.Cazimirovici - TEHNOLOGIA LAMINARII, București 1968, 339 pag. 2. Colectiv interdisciplinar - TEHNOLOGII METALURGICE, cap 20, pag.429-470 Ediția a-I-a - 1979, Ediția a-II-a - 1984 3. I.Drăgan, I.Ilca, S.Badea, E.Cazimirovici - TEHNOLOGIA DEFORMĂRII PLASTICE
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
pag. 6. S.Vacu, E.Cazimirovici, ș.a. - INTRODUCERE ÎN TEHNOLOGII METALURGICE - curs - 1990, 227 pag. 7. E.Cazimirovici, I.Negulescu, ș.a.- TEORIA ȘI TEHNOLOGIA LAMINARII ȘI TRAGERII, lucrări de laborator, 1998, 157 pag. E - 13 Manuale preuniversitare apărute la EDITURĂ DIDACTICA ȘI PEDAGOGICA 1. E.Cazimirovici, S.Samoilescu, D.Dimitriu - UTILAJE ȘI PROCESE TEHNOLOGICE ÎN SIDERURGIE, 1974. 2. S.Vacu, D.Dobrovici, P.Moldovan, E.Cazimirovici - PROTECȚIA MUNCII ÎN INDUSTRIA METALURGICA, 1978. 3. L.Dobrescu, S.Oprea, E.Cazimirovici, ș.a. - OPERAȚII
Eugen Cazimirovici () [Corola-website/Science/328335_a_329664]
-
anatomiei și al antropologiei artistice, materializate atât în viitoarele lucrări, cât și în cursurile practice cu studenții. Pentru a crea suportul necesar acestor activități, ca și pentru activitățile de cercetare, Gheorghe Ghițescu înființează Laboratorul de Anatomie Artistică, dotat cu material didactic, cu o bibliotecă proprie și cu un laborator fotografic. Acest spațiu fizic a constituit simbolul nașterii unui nou domeniu, acel al anatomiei artistice, disciplină ce se va desparți definitiv de învățământul medical. Timp de 35 de ani este profesorul cel
Gheorghe Ghițescu () [Corola-website/Science/328350_a_329679]
-
început să scrie versuri încă elev fiind. În 1939 și-a dat bacalaureatul, după care a urmat două semestre la Facultatea de Filologie-Filozofie a Universității din Cernăuți. În anii 1940/41, după anexarea Bucovinei de către Uniunea Sovietică, a fost cadru didactic la țară, scăpând astfel de deportarea în Siberia. În schimb, sora sa și părinții săi, considerați „burghezi”, au fost deportați în Siberia, unde tatăl său a murit în prima iarnă. După ce Bucovina a fost ocupată de trupele germane și românești
Alfred Gong () [Corola-website/Science/328385_a_329714]
-
al stațiunii. În 1971 obține titlul de doctor în Agronomie la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” București. În cercetarea științifică horticolă a lucrat timp de 40 de ani (1954-1994), parcurgînd toate treptele ierarhice. De asemenea, în perioada 1965-1990 a desfășurat activitate didactică în cadrul Institutului Agronomic Cluj fiind succesiv șef de lucrări la disciplina de Viticultură de la Institutul Agronomic din Cluj-Napoca (1965-1971), apoi conferențiar la Facultatea de Agricultură și Horticultură a aceluiași institut, șef al disciplinei de Pomicultură și Viticultură la secția de
Ștefan Oprea (agronom) () [Corola-website/Science/328393_a_329722]
-
funcționarea școlilor române. Cu ocazia aceasta, în primii ani ai secolului XX, s-a creat un nou climat care a dat posibilitatea organizării unor congrese ale românilor din Balcani, congrese care s-au desfășurat din inițiativa și cu participarea corpului didactic ce reprezenta, atunci și acolo, partea cea mai activă și conștientă a românismului. Primul congres, dorit deocamdată numai al corpului didactic, a fost convocat de către "Asociația corpului didactic și bisericesc din Turcia", din care practic făceau parte toți profesorii din
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
posibilitatea organizării unor congrese ale românilor din Balcani, congrese care s-au desfășurat din inițiativa și cu participarea corpului didactic ce reprezenta, atunci și acolo, partea cea mai activă și conștientă a românismului. Primul congres, dorit deocamdată numai al corpului didactic, a fost convocat de către "Asociația corpului didactic și bisericesc din Turcia", din care practic făceau parte toți profesorii din zonă. Ca loc pentru congres se alege Bitolia. Congresul își desfășoară activitățile la Bitolia în perioada 2-11 septembrie 1909. Congresul s-
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
Balcani, congrese care s-au desfășurat din inițiativa și cu participarea corpului didactic ce reprezenta, atunci și acolo, partea cea mai activă și conștientă a românismului. Primul congres, dorit deocamdată numai al corpului didactic, a fost convocat de către "Asociația corpului didactic și bisericesc din Turcia", din care practic făceau parte toți profesorii din zonă. Ca loc pentru congres se alege Bitolia. Congresul își desfășoară activitățile la Bitolia în perioada 2-11 septembrie 1909. Congresul s-a bucurat de o participare numeroasă și
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
populare, articole și studii despre istoria și civilizația aromânilor.; unde se dă și o listă a absolvenților liceului în ultimii 25 ani (sunt trecuți și Sterie Ciumeți, și Pericle Papahagi) “Revista Populară a Românilor din Imperiul Otoman”, Publicație a Corpului Didactic și Bisericesc din Turcia.” era revista Liceului românesc din Bitolia. Această revistă a adus în primul rând reale servicii școlii, de exemplu prin modele de lecții, informații cu caracter cultural și istoric. În ea s-a publicat și literatură dialectală
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
de inspector în Ministerul Învățământului. După finalizarea studiilor elementare și gimnaziale în localitatea sa natală, urmează cursurile Liceului Pedagogic Ucrainean din Siret (promoția 1951-1955), apoi Facultatea de Filologie - secția ucraineană - din cadrul Universității București (promoția 1955-1960). Iuri Lucan își începe activitatea didactică la Școala cu Clasele I-VII din localitatea sa natală, însă cea mai mare parte a carierei sale didactice o va petrece la Școala Generală din Ipotești, Suceava, unde predă, timp de trei decenii, limba ucrainiană, limba rusă și limba
Iuri Lucan () [Corola-website/Science/327032_a_328361]
-
Ucrainean din Siret (promoția 1951-1955), apoi Facultatea de Filologie - secția ucraineană - din cadrul Universității București (promoția 1955-1960). Iuri Lucan își începe activitatea didactică la Școala cu Clasele I-VII din localitatea sa natală, însă cea mai mare parte a carierei sale didactice o va petrece la Școala Generală din Ipotești, Suceava, unde predă, timp de trei decenii, limba ucrainiană, limba rusă și limba română până în anul 1995, când se pensionează. În toată această perioadă, se implică în numeroase activități extracuriculare, instruind mai
Iuri Lucan () [Corola-website/Science/327032_a_328361]
-
a perfecționat colaborând privat cu dirijorii Horia Andreescu și Cristian Mandeal, Alexander Myrat, Seiji Ozawa. Din 2008 devine doctorand al compozitorului și prof. univ. dr. Liviu Dănceanu cu lucrarea “Parametrii științifici ai interpretării dirijorale”. Cu această ocazie, începe și activitatea didactică devenind asistent universitar al Catedrei de Muzicologie a Universității Naționale de Muzică din București, Facultatea de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală, susținând seminarii de “Istoria muzicii” la clasele prof. univ. dr. Liviu Dănceanu și prof. univ. dr. Mihai Cosma. se
Cristian Lupeș () [Corola-website/Science/327182_a_328511]
-
nr. 341 din 7 august 2000, Emil Constantinescu, președintele României, i-a conferit poetului Simion Gociu medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu” "pentru contribuțiile importante aduse la studierea și difuzarea operei eminesciene". Pe lângă activitatea gazetărească și didactică, Simion Gociu a scris poezii și povestiri pentru copii în limba română. El a debutat ca poet în 1965, publicând în revistele "Nistru", "Moldova", "Buletinul „Mihai Eminescu”", "Orizontul", "Zorile Bucovinei", "Literatura și arta", "Bucovina literară", "Literatorul", "Glasul Bucovinei", "Septentrion literar
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
și despre șamanism în cadrul seminarului „Haskell Lectures”. În iarna anului 1956 i s-a oferit postul de profesor titular și șef al Departamentului de Istoria Religiilor la Universitatea din Chicago. Profesorul Eliade a fost ocupat în anii următori cu activitatea didactică, ținerea de conferințe și redactarea unor studii științifice, reducându-și mult activitatea literară. În iarna anului 1958 a început să se preocupe din nou de cercetarea tradițiilor spirituale românești ca un mijloc de a-și păstra identitatea culturală în SUA
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]