131,446 matches
-
devine rectorul acestei universități, iar Marcian Bleahu este numit decan al Facultății de Științele Naturii (ulterior redenumită Facultatea de Ecologie), unde predă cursurile de Geologie dinamică, Geografie fizică a României, Geologia României, Protecția naturii și arii protejate. Își încetează activitatea didactică în anul 2001. Între anii 1949 - 1994, în paralel cu activitatea de la catedră, Marcian Bleahu a funcționat ca geolog la Institutul Geologic. Aici își desfășoară cea mai mare parte a activității științifice. Între anii 1952 - 1985 întreprinde o lungă serie
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
Ierusalim, unde a studiat literatura ebraica și engleza la Universitatea Ebraică. În acelaș timp a lucrat ca profesor de literatură ebraică la Gimnaziul Rehavia din capitală, și și-a continuat cariera academică. Din anul 1976 a devenit membru al corpului didactic al Universității Ebraice ca cercetător al poeziei ebraice din evul mediu iberic, devenind, în cele din urmă, profesor. În timpul anilor de kibuț Pagis a cunoscut pe poeta și filologul Lea Goldberg care i-a devenit mentor și care a dat
Dan Pagis () [Corola-website/Science/336494_a_337823]
-
al facultății de interpreți a Conservatorului de Stat din Chișinău. În 1960-1962 face specializare la Conservatorul din Moscova. În 1964, își termină teza de doctor despre creația muzicală populară din Moldova; în 1966 devine doctor conferențiar. Este prorector pentru activitatea didactică și științifică la Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” (azi Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Moldova) în perioada 1958-1979. Devine membră a Uniunii Compozitorilor din RSSM în 1972. În 1972 este distinsă cu premiul „Maestru Emerit al Artei
Lidia Axionov (muzicologă) () [Corola-website/Science/333450_a_334779]
-
de Stat de analiză a sistemului energetic național. Profesional, activitatea sa se leagă de perioada 1953 - 1957, când Liviu Mănduc conducea intreprinderea Electromontaj Cluj, ulterior devenind directorul IRE Cluj (1957 - 1962). Această ultimă funcție o părăsește pentru a deveni cadru didactic la Institutul Politehnic din Cluj, avand dorința expresă de a înființa o facultate de profil electric în această localitate. Acest deziderat l-a înfăptuit în anul 1960 când înființează Facultatea de Electromecanică și în 1964 Facultatea de Electrotehnică, Liviu Mănduc
Liviu Mănduc () [Corola-website/Science/330018_a_331347]
-
realiza comunicarea între cele două clădiri, Gheorghe Asachi a propus în decembrie 1839 construirea unui pasaj care să treacă pe deasupra uliței. În ianuarie 1843 conducerea Academiei îi cerea lui Alexandru Costinescu, profesor de geometrie și arhitect, să realizeze în cadrul activității didactice, printre alte planuri, și cel al unui arc care să unească cele două clădiri. Costinescu s-a ocupat personal de realizarea acestui proiect. Punerea pietrei fundamentale a arcului a avut loc în octombrie 1842 în prezența Domnitorului Moldovei Mihail Sturza
Arcul Academiei Mihăilene () [Corola-website/Science/330468_a_331797]
-
care l-a anunțat că renunță la distincție solicitând sa fie exclusă din listă și precizând că „"preferă să rămână cu experiența acumulată în calitate de negociatoare a Acordului de Asociere RM-UE"”. A publicat o monografie, un manual, 5 studii, 4 auxiliare didactice, 5 microstudii, 7 programe analitice și în jur de 100 articole (56 științifice).
Loretta Handrabura () [Corola-website/Science/330470_a_331799]
-
1953 funcționează ca profesor pe la diferite școli secundare din diverse orașe. În 1946 este numit asistent la Catedra de Geometrie a profesorului Gheorghe Vrânceanu, în 1952 lector. În 1960 obține titlul de conferențiar la aceeași catedră. În paralel cu activitatea didactică, în perioada 1952 - 1955 funcționează ca cercetător la Institutul de Matematică al Academiei, la secția de geometrie. Începând cu 1965, este profesor la Institutul de Construcții. Pronin de la lucrările clasice ale lui W. Willing și Élie Cartan privind clasificarea grupurilor
Andrei Dobrescu () [Corola-website/Science/330492_a_331821]
-
a folosit un stil în care este des folosită religia. A fost împotriva curentului de literatură națională și s-a împotrivit occidentalizării literaturii turce, intrând astfel în conflict cu Tevfik Fikret. Creația sa se împarte în poezii lirice și poezii didactice. În cele lirice descrie natura, clima din țările arabe, meditează pe teme religioase și umaniste, descrie pelerinajul la locurile sfinte pentru musulmani. În poeziile didactice descrie un peisaj, un drum și, sub formă de dialog, redă suferințele poporului. Aduce un
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
astfel în conflict cu Tevfik Fikret. Creația sa se împarte în poezii lirice și poezii didactice. În cele lirice descrie natura, clima din țările arabe, meditează pe teme religioase și umaniste, descrie pelerinajul la locurile sfinte pentru musulmani. În poeziile didactice descrie un peisaj, un drum și, sub formă de dialog, redă suferințele poporului. Aduce un elogiu muncii, în care vede calea îmbunătățirii situației. Versurile patriotice ale lui M. A. Ersoy sunt înscrise pe monumentul eroilor din Anafarta. Operele sale sunt
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
Buzău și Râmnic (Panoplia dogmatică, Alixăndria, Pilde filosofești), prin manuscrisele și tipăriturile domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir (Istoria Imperiului Otoman, Descrierea Moldovei, Hronicul vechimei româno-moldo-vlahilor) și prin istoriile, gramaticile, calendarele de munci agricole și dicționarele editate de reprezentanții Școlii Ardelene. Scrierile didactice și de literatură beletristică în ediții princeps din secolul al XIX-lea ale lui Negruzzi, Alecsandri, Pelimon și Bolintineanu etalate în expoziție marchează momentul renunțării la alfabetul chirilic și al adoptării celui latin. Circuitul muzeului se încheie cu prezentarea primelor
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
Buzău și Râmnic (Panoplia dogmatică, Alixăndria, Pilde filosofești), prin manuscrisele și tipăriturile domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir (Istoria Imperiului Otoman, Descrierea Moldovei, Hronicul vechimei româno-moldo-vlahilor) și prin istoriile, gramaticile, calendarele de munci agricole și dicționarele editate de reprezentanții Școlii Ardelene. Scrierile didactice și de literatură beletristică în ediții princeps din secolul al XIX-lea ale lui Negruzzi, Alecsandri, Pelimon și Bolintineanu etalate în expoziție marchează momentul renunțării la alfabetul chirilic și al adoptării celui latin. Circuitul muzeului se încheie cu prezentarea primelor
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
sunt expuse, în premieră absolută pentru publicul ploieștean și nu numai, o seamă de lucrări de reală valoare artistică semnate de ilustrul compozitor în domeniul desenului și caricaturii, piese de mobilier din patrimoniul familiei muzicianului documente inedite privind prodigioasa activitate didactică, timp de aproape trei decenii, în învățământul muzical universitar și prezența sa în concertul culturii muzicale universale. Ultima sală reconstituie, într-o admirabilă ambianță de epocă, cabinetul de lucru al muzicianului. Printre exponatele de o importanță covârșitoare, se afla o
Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” () [Corola-website/Science/331370_a_332699]
-
în bronz, operă a sculptorului George Dumitru, membru U.A.P. din România. Pentru punerea în valoare a operei compozitorului, muzeul organizează anual între 30 si 40 de manifestări muzicale cu participarea elevilor de la Liceul de Artă Ploiești, studenți și cadre didactice de la Universitatea de Muzică București și Concursul Național de Interpretare și Creație Muzicală ce poartă numele acestui muzician, pentru elevii și studenții care studiază pianul, vioara, canto clasic și compoziție muzicală în liceele și facultățile de muzică din România și
Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” () [Corola-website/Science/331370_a_332699]
-
în urma publicării (din 1850) a lucrărilor sale asupra individualității animalelor, a unor moluște, a metodelor de paleontologie, a principiilor științifice, precum și a științei educației. În 1854, a fost numit profesor de științe naturale la Londra și a avut o activitate didactică îndelungată la Royal School of Mines ("Institutul Regal de Minerit"). A fost unul dintre pionierii învățământului practic al biologiei. În paralel, a desfășurat cercetări de zoologie, anatomie comparată, embriologie, fiziologie, paleontologie, antropologie și geologie. A studiat structura și funcționarea nervilor
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]
-
fără sutură în chirurgia rectului" • "Diagnosticul unei hematurii” • "Fiziopatologia șocului” A editat următoarele cărți de specialitate: • “Ghid elementar de tehnici chirurgicale”- Ed. Litera, 1982 • “Proctologie practică”- Ed. Național, 1999 • “Leziunile radice ale tractului digestiv subdiafragmatic” - Ed. Național, 1999. În cadrul activității didactice, elaborează monografiile: • “Chirurgie generală și ortopedie”, Ed. Semne, 2001 • “Îndrumător pentru stagiul de chirurgie”-Ed. Semne, 2000. A publicat și în “Journal de Chirugie” și in “Archives de l’Union Balkanique” (Considerations sur le lithiase recidivée des voies biliaires extrahepatiques
Mihai Ghiur () [Corola-website/Science/334251_a_335580]
-
Provenit din limba latină, unde avea sensul de cursă sau alergare, termenul de curriculum desemnează conținutul activităților instructiv-educative, dar în strânsă interdependență cu obiectivele operaționale, activitățile de învățare, metodele didactice, mijloacele de învățământ, formele de realizare a activităților, etc. În sens restrâns, termenul de curriculum se asociază cu însuși conținutul învățământului, iar în sens larg acesta se referă la întregul program al acțiunilor educative, cu toate componentele și interacțiunile dintre
Programă () [Corola-website/Science/334291_a_335620]
-
a copilului, dobândită atât în școală, în contextele formale, cât și în afara școlii, prin activitățile de tip nonformal sau extrașcolar, planificate și aplicate în școală.” John Dewey, psiholog și pedagog american, sugerează includerea în sfera conceptului de curriculum a „demersului didactic de administrare a informației, alături de informația însăși, în vederea formării de cunoștințe, capacități și sisteme de raportare la realitățile externe și interne ale copilului”. Ideea de focalizare a programei pe elev, o întâlnim și în lucrarea profesorului universitar în științele pedagogiei
Programă () [Corola-website/Science/334291_a_335620]
-
învățat ci de scopuri exprimate în termeni de competențe, moduri de a acționa sau de a ști în general ale elevului.” Curriculumul modernizat, centrat pe competențe, se întemeiază pe șase principii: principiul abordării modulare a disciplinei, principiul centrării activității/demersului didactic pe elev, principiul perspectivei integrării profesionale, principiul funcționalității sociale a procesului didactic, principiul lateralizării echilibrate a informației și principiul corelației interdisciplinare. Conform acestor principii, conținuturile învățării sunt structurate într-o viziune modulară, pentru a dezvolta competențele de investigație a unui
Programă () [Corola-website/Science/334291_a_335620]
-
acționa sau de a ști în general ale elevului.” Curriculumul modernizat, centrat pe competențe, se întemeiază pe șase principii: principiul abordării modulare a disciplinei, principiul centrării activității/demersului didactic pe elev, principiul perspectivei integrării profesionale, principiul funcționalității sociale a procesului didactic, principiul lateralizării echilibrate a informației și principiul corelației interdisciplinare. Conform acestor principii, conținuturile învățării sunt structurate într-o viziune modulară, pentru a dezvolta competențele de investigație a unui anumit domeniu, profesorul având libertatea de a alege ordinea abordării temelor și
Programă () [Corola-website/Science/334291_a_335620]
-
de învățare adecvate condițiilor. Se adoptă un demers de învățare activă, prin propunerea unor activități individuale sau în grup, iar aceste activități educaționale să conțină situații problemă a căror rezolvare să contribuie la ghidarea elevilor spre alegerea unei cariere. Demersul didactic trebuie să aibă un caracter interdisciplinar, în acest fel realizându-se motivarea elevilor și condiționarea caracterului sistemic al învățării. Prin prisma curriculumului centrat pe competențe, metodele didactice abordate de profesori trebuie să fie distribuite într-un continuum metodologic, pornind de la
Programă () [Corola-website/Science/334291_a_335620]
-
a căror rezolvare să contribuie la ghidarea elevilor spre alegerea unei cariere. Demersul didactic trebuie să aibă un caracter interdisciplinar, în acest fel realizându-se motivarea elevilor și condiționarea caracterului sistemic al învățării. Prin prisma curriculumului centrat pe competențe, metodele didactice abordate de profesori trebuie să fie distribuite într-un continuum metodologic, pornind de la metodele active (prelegerea, cursul magistral, seminarul, etc.), continuând cu metode precum problematizarea, dezbaterea, experimentul și alte metode cu un grad ridicat de interactivitate cu întreaga clasă în
Programă () [Corola-website/Science/334291_a_335620]
-
mult mai redus, dar se compensează cu obținerea unor performanțe superioare față de alte metode de lucru, de modul cum se afirmă personalitatea participanților, de subiectivitatea părerilor, tendința unor participanți de a-și impune propria părere. Învățământul tradițional, centrat pe cadrul didactic și pe materia de învățat, pornește de la ipoteza că nevoile și interesele sunt aceleași pentru toți elevii, drept urmare sunt selectate cunoștințele considerate importante sau esențiale. Cadrul didactic expune materialul nou, apelează la exemple alese de el, iar exercițiile aplicate îl
Programă () [Corola-website/Science/334291_a_335620]
-
unor participanți de a-și impune propria părere. Învățământul tradițional, centrat pe cadrul didactic și pe materia de învățat, pornește de la ipoteza că nevoile și interesele sunt aceleași pentru toți elevii, drept urmare sunt selectate cunoștințele considerate importante sau esențiale. Cadrul didactic expune materialul nou, apelează la exemple alese de el, iar exercițiile aplicate îl ajută pe acesta să verifice dacă s-a înțeles ceea ce a predat. Elevii sunt puși să lucreze mai mult sau mai puțin independent, trebuie să memoreze metode
Programă () [Corola-website/Science/334291_a_335620]
-
formarea. Dacă în învățământul tradițional selecția conținuturilor se face pormind de la premisa că toți elevii sunt identici și au aceleași nevoi și interese, în învățământul modern selecția conținuturilor este realizată în funcție de posibilitățile, interesele și nevoile celui care învață. Rolul cadrului didactic în contextul actual, este acela de a informa elevii și de a le facilita accesul la informații, de a diagnostica dificultățile elevului, de a-l orienta fără a-l contrazice și de lucra individual sau cu grupuri mici de elevi
Programă () [Corola-website/Science/334291_a_335620]
-
competențe este acela că elevii progresează in ritm propriu, fiind încurajată învățarea independentă. Dacă în cadul învățământului tradițional elevul era preponderent pasiv, în cazul învățământului modern acesta esta activ, participă la formarea cerințelor, respectarea și aplicarea lor. Relația cu cadrul didactic este democratică, elevului i se oferă un maximum de ocazii pentru a-și construi cunoașterea, atât în instituția școlară cât și în afara ei. Se stimulează, în limita condițiilor concrete, participarea celui care învață la stabilirea obiectivelor, selecția conținuturilor, a modalităților
Programă () [Corola-website/Science/334291_a_335620]