131,446 matches
-
cercetări privind istoria evreilor din spațiul transilvănean și, în general, din spațiul românesc și promovarea unor cursuri de învățare a limbii ebraice, istoriei evreilor, culturii, civilizației și filosofiei iudaice. Chiar de la început, programul institutului a urmat două direcții, o direcție didactică și una de cercetare. Între 1991 - 1999, programul didactic a avut un caracter facultativ, iar curicula sa cuprindea cursuri de limba ebraică modernă, istoria evreilor, cultură și civilizație evreiască, artă și arhitectură evreiască, filosofie evreiască, arheologie biblică, literatură evreiască, cursuri
Institutul de Iudaistică și Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly” () [Corola-website/Science/334455_a_335784]
-
general, din spațiul românesc și promovarea unor cursuri de învățare a limbii ebraice, istoriei evreilor, culturii, civilizației și filosofiei iudaice. Chiar de la început, programul institutului a urmat două direcții, o direcție didactică și una de cercetare. Între 1991 - 1999, programul didactic a avut un caracter facultativ, iar curicula sa cuprindea cursuri de limba ebraică modernă, istoria evreilor, cultură și civilizație evreiască, artă și arhitectură evreiască, filosofie evreiască, arheologie biblică, literatură evreiască, cursuri susținute atât de profesori ai Universității "Babeș-Bolyai", cât și
Institutul de Iudaistică și Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly” () [Corola-website/Science/334455_a_335784]
-
de Istorie și Filosofie, programul la nivel masterat și doctorat funcționează începând cu anul 1998, iar cel la nivel licență oferă, începând cu anul 2002, posibilitatea de formare în specializarea Istorie - Studii Iudaice. Din anul 2000, există posibilitatea urmării programului didactic nivel licență oferit de institutul de iudaistică și în cadrul Facultății de Litere, în specializarea limbă modernă - limba ebraică și studii iudaice. Începând cu anul 2009, în conformitate cu Procesul Bologna, specializarea Istorie - Studii Iudaice s-a transformat în Studii Culturale - Studii Iudaice
Institutul de Iudaistică și Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly” () [Corola-website/Science/334455_a_335784]
-
Facultatea de Litere, la Facultatea de Filosofie și la facultățile de teologie din cadrul Universității "Babeș-Bolyai". Specializarea Studii Culturale - Studii Iudaice este reintrodusă ca program academic la nivel de masterat în cadrul Facultății de Istorie și Filosofie începând cu anul 2013. Direcția didactică din cadrul institutului de iudaistică, care presupune învățarea limbii ebraice și formarea unor competențe în domeniul studiilor iudaice a atras și atrage studenți și dinspre alte facultăți și departamente, precum Facultatea de Stiințe Economice, Facultatea de Chimie, Facultatea de Geografie, Facultatea
Institutul de Iudaistică și Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly” () [Corola-website/Science/334455_a_335784]
-
și despre șamanism în cadrul seminarului „Haskell Lectures”. În iarna anului 1956 i s-a oferit postul de profesor titular și șef al Departamentului de Istoria Religiilor la Universitatea din Chicago. Profesorul Eliade a fost ocupat în anii următori cu activitatea didactică, ținerea de conferințe și redactarea unor studii științifice, reducându-și mult activitatea literară. În iarna anului 1958 a început să se preocupe din nou de cercetarea tradițiilor spirituale românești ca un mijloc de a-și păstra identitatea culturală în SUA
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
Ministerului Educației Naționale nr. 4909/2013 care aproba o metodologie în acest sens. Conform H.G. 580/2014, programele de licență ale Institutului Teologic Romano-Catolic din București au intrat în lichidare. Institutul a fost înființat cu două facultăți: cea de Teologie didactică și cea de Teologie-Pedagogie (care, în anul următor, a devenit Facultatea de Teologie-Litere). Începând din 1992, Facultățile Institutului au fost: Datorită cerințelor legale, în 1997, Facultatea de Teologie didactică a început să organizeze și învățământ de zi, cu durata de
Institutul Teologic Romano-Catolic din București () [Corola-website/Science/335048_a_336377]
-
lichidare. Institutul a fost înființat cu două facultăți: cea de Teologie didactică și cea de Teologie-Pedagogie (care, în anul următor, a devenit Facultatea de Teologie-Litere). Începând din 1992, Facultățile Institutului au fost: Datorită cerințelor legale, în 1997, Facultatea de Teologie didactică a început să organizeze și învățământ de zi, cu durata de 4 ani. Pentru îndeplinirea criteriilor de acreditare, structura institutului a trebuit reorganizată, astfel că, în 2002, acesta avea o unică facultate, cea de Teologie romano-catolică, cu două programe de
Institutul Teologic Romano-Catolic din București () [Corola-website/Science/335048_a_336377]
-
univ. dr. Isidor Mărtincă 1995-2006 - Pr. prof. univ. dr. Vladimir Petercă 2006(?) - 2012(?) - Pr. prof. univ. dr. Maximilian Pal OFMConv din 2012 - Pr. prof. univ. dr. Wilhelm Dancă În decursul timpului, Institutul Teologic Romano-Catolic din București a avut următoarele cadre didactice titulare (în ordine alfabetică): Pr. Veniamin Aenășoaie, Pr. Mihai Baciu, Francisca Băltăceanu, Pr. Claudiu Bărbuț, Pr. Florin Bejenaru, Pr. Adrian Boboruță, Pr. Eugen Bortoș, Doina Monica Broșteanu, Cătălina Cărăbaș-Olaru, Dan Nicolae Gheorghe Ceaușescu, Iulia Cojocariu, P.S. Cornel Damian, Pr. Wilhelm
Institutul Teologic Romano-Catolic din București () [Corola-website/Science/335048_a_336377]
-
Teatral Lunacearski din Moscova. În 1969 și-a susținut teza de doctor în studiul artelor. A fost profesor universitar la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău până în anul 2000. A publicat cronici teatrale, eseuri, corespondențe, studii etnofolclorice și monografii didactice. Primul său volum de versuri, „Mereu”, a apărut în 1995. În cadrul unei serate de creație din 24 mai 2009, atunci când împlinise 70 de ani, Simion Ghimpu a lansat romanul autobiografic „Viață pe muchie de cuțit”, împreună cu un dublu CD „Cântece
Simion Ghimpu () [Corola-website/Science/335076_a_336405]
-
al Spitalului Clinic Județean Oradea. În perioada 05.05.2008 - 10.02.2012 deține funcția de Prodecan al Universității din Oradea, Facultatea de Medicină și Farmacie. Din 1998 până în prezent a exercitat o serie de funcții și activități în domeniul didactic și al cercetării științifice în cadrul acestei instituții, astfel: 2008 - prezent - conferențiar universitar, 01.01.2005-01.03.2008 secretar științific, 2002-2008 șef lucrări, 1999-2002 asistent universitar, 1998-1999 preparator universitar. În Senat, a fost secretar al Comisiei pentru Sănătate Publică și membru
Florian Dorel Bodog () [Corola-website/Science/335137_a_336466]
-
1951. A fost redactor la „Contemporanul”, „Tânărul scriitor”, redactor-șef adjunct la „Luceafărul” (1965-1968) și redactor-șef la „Amfiteatru” (1969-1974). A mai publicat în „Lupta de clasă”, „Era socialistă”, „Revista de filozofie”, „Viața Românească”, „Gazeta literară” etc. Publică, din necesități didactice, broșurile „Problema categoriilor estetice” și „Frumosul și valoarea estetică” (1968), dar abia cărțile următoare, „Ce se va întâmpla mâine?” (1972) și „Artă și speranță” (1974) îl consacră. Capitolul „Expansiunea contemporană a esteticului”, din tratatul de „Estetică” (1983), împreună cu „Considerațiuni estetice
Gheorghe Achiței () [Corola-website/Science/335153_a_336482]
-
anglo-normanda, iar pentru alții era limbă secundă. Cu toții scriau și în aceasta, și în latină. Ca limbă de cultură, anglo-normanda a fost limba unei literaturi bogate și variate. S-au scris în această limbă cronici, cântece de gestă, scrieri teatrale, didactice, religioase etc. De exemplu cea mai veche variantă păstrată a "Cântecului lui Roland" (secolul al XII-lea), una din operele timpurii ale literaturii franceze, a fost scrisă în anglo-normandă. Cuceritorii normanzi nu și-au impus limba populației engleze, dar limba
Limba anglo-normandă () [Corola-website/Science/335271_a_336600]
-
de profesor de desen la Colegiul Sfântul Sava, Carol Wallenstein a organizat la acest colegiu prima colecție de mulaje după operele marilor maeștri italieni, portrete contemporane sau chiar portrete fictive ale vechilor domnitori ai principatelor românești. În paralel cu activitățile didactice, Carol Walenstein s-a implicat în organizarea muzeului înființat în anul 1834 la Colegiul Sfântul Sava din inițiativa lui Mihalache Ghica. În calitatea funcției de "conservator" al muzeului, Wallenstein a îmbogățit colecția de numismatică, sigilografie și științele naturii cu multe
Carol Wallenstein de Vella () [Corola-website/Science/335287_a_336616]
-
Științe a URSS (ulterior Academia Rusă de Științe). S-a născut în satul Drăgușenii Noi, Basarabia (în prezent în raionul Hîncești al Republicii Moldova), fiind fiul comerciantului Vladimir Fridman și al Sarei (născută Grossman). A urmat studii la Liceul Casei Corpului Didactic din București (1933-1939) și la Liceul „Alecu Russo” din Chișinău (1939-1940), apoi a urmat Institutul Pedagogic din Chișinău (1940-1941). A fost mobilizat în Armata Roșie și a făcut parte dintr-o formație de geniu. Părinții și sora au murit în
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
aprilie 1997, în urma unui accident vascular cerebral, fiind înmormântat la dorința sa la Craiova. Gen. Dr. Iacob Gr. Mircea a avut o bogată și variată activitate, în care preocupările clinice s-au împletit în mod armonios cu cele publicistice și didactice. Astfel a elaborat singur sau în colaborare 9 tratate medicale, 77 comunicări publicate la revistele din țară și din străinătate, precum și 82 lucrări nepublicate, depunând memoriul de activitate, de titluri, lucrări, manuale, participări la congrese pentru titlul de doctor docent-profesor
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
terapeutică actuală în tumorile de pineală, în tumorile cerebrale la bătrâni, administrarea metrotrexatului intratecal în diseminările spinale ale meduloblastoamelor și ependimoamelor, drenajul extern decliv în plăgile operatorii neurochirurgicale. Gen. Dr Iacob Gr. Mircea a avut o bogată activitate socială și didactică: Din 1991 i s-a recunoscut activitatea depusă pe front în al 2-lea război mondial ca medic sublocotenent, devenind „veteran de război”. Pentru activitatea profesională deosebită a fost decorat cu înalte ordine romanesti și străine: „Meritul Militar”, „Meritul Sanitar
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
lui Michel Colombier, intitulată "The Hope", apoi se remarcă interpretarea vocală și la bas în propria piesă, intitulată "Las Olas". Spre sfârșitul carierei, a colaborat cu ghitariștii Mike Stern și Biréli Lagrène. De asemenea, în 1985 a înregistrat un video didactic, intitulat Modern Electric Bass, împreună cu basistul Jerry Jemmott. Pe la începutul lui 1981, obsedat de ideea unui album solo propriu, intitulat Word of Mouth, Jaco Pastorius a renunțat la colaborarea cu Weather Report. Albumul, apărut în 1981, reunește multe nume de
Jaco Pastorius () [Corola-website/Science/331823_a_333152]
-
care îl absolvă în 1952. Apoi, până în 1957 urmează Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Timișoara. În 1966 obține titlul de doctor inginer la Institutul Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iași. Devine cadru didactic la politehnica din Timișoara, urcând toate treptele didactice. În 1981 devine rector al institutului, funcție pe care o va deține pe durata a două mandate, până în noiembrie 1989. Domeniul de cercetare este captarea energiei solare, rezultatele obținute fiind publicate atât în cărți cât și în reviste de profil
Coleta de Sabata () [Corola-website/Science/331895_a_333224]
-
redactorii sunt înfățișați bătând toba sau scriind, "Redacția Drapelului", "Redacția ziarului Războiul", "Redacția Secolului XX" și "Redacția Liberatorului", unde apare Alexandru Macedonski care ține un logos discipolilor lui. A mai apărut caricaturi în seria intitulată "Universitarii" unde apar portrete cadrelor didactice ale Universității din București și din Iași. Nicolae Petrescu-Găină a executat în perioada anilor 1898 - 1899 o serie de caricaturi pe care ulterior le-a publicat în ziarul "Adevărul de joi". Caracterul caricaturilor era unul politic, cele mai reprezentative dintre
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
luat prizonier, reîntorcându-se acasă abia în 1921. A lucrat ca profesor la Gimnaziul reformat de fete din Cluj (1922-1940), director al Liceului Pedagogic din Cluj (1940-1944), profesor la Colegiul Reformat din Cluj și la Institutul de formare a cadrelor didactice (1944-1951), apoi redactor la Academia Română pentru elaborarea dicționarului româno-maghiar (1951-1953) și corector la Editură Științifică (1953-1955). A obținut titlul științific de doctor cu o teza despre naturalistul și filozoful grec Teofrast (Budapesta, 1914). A îndeplinit funcția de secretar al Muzeului
Lajos Kántor (filolog) () [Corola-website/Science/335562_a_336891]
-
sau crestomație de cântări religioase - compozitori români din sec. XV-XVIII," Edit. Muzicală"," 2002 Ediții "Timotei Popovici - Coruri". București, ESPLA, 1957 (ediția I); idem, București, Edit. Muzicală, 1970 (ediția a II-a) "Lieduri și arii din opere și operete". București, Edit. Didactică și Pedagogică, 1957 (în colaborare cu Gherase Dendrino) "Simeon Nicolescu - Cântece și coruri". București, Edit. Muzicală, 1958 "Cântece și coruri pentru copii". București, Edit. Muzicală, 1958 "Coruri pentru copii și tineret". București, Edit. Muzicală, 1959 "Coruri pentru școlari și tineret
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
literare a lui Ion Creangă l-a avut prietenia cu poetul Mihai Eminescu. Cei doi s-au cunoscut la începutul anului 1875, când Eminescu (revizor școlar pentru județele Iași și Vaslui) a fost numit în comisia de examinare a cărților didactice din Iași. Ion Creangă era în acea vreme institutor la Școala primară de băieți nr. 2 din cartierul ieșean Păcurari și publicase în colaborare "Metodă nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară" (1868) și "Învățătoriul copiilor - carte
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
literare a lui Ion Creangă l-a avut prietenia cu poetul Mihai Eminescu. Cei doi s-au cunoscut la începutul anului 1875, când Eminescu (revizor școlar pentru județele Iași și Vaslui) a fost numit în comisia de examinare a cărților didactice din Iași. Ion Creangă era la acel moment institutor la Școala primară de băieți nr. 2 din cartierul ieșean Păcurari și publicase în colaborare "Metodă nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară" (1868) și "Învățătoriul copiilor - carte
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
impactului antropic. Sub conducerea academicianului Ion Ganea a fost elaborată o serie de recomandări ce țin de ocrotirea animalelor, de sporire a numărului păsărilor acvatice. El a fost unul din inițiatorii organizării rezervațiilor naturale în Republica Moldova. Pe parcursul activității științifice și didactice acad. I. Ganea a publicat peste 450 de lucrări științifice, inclusiv 35 de monografii, un dicționar, 6 manuale și cca 400 de lucrări de popularizare a științei. Redactor-șef adjunct și coautor al lucrării capitale în 6 volume - Lumea animală
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
6 (18), ianuarie în timpul sărbătorilor de Bobotezei Leșia a prins o răceală, ce a dus mai departe la o boală gravă. În acest an O.P. Kosach a condus pe Michael, Leșia, Olga la Kiev pentru formare, sub îndrumarea cadrelor didactice private. Michael și Leșia au început să învețe la un liceu, în care Leșia ia lecții de pian de la soția lui M. Lysenko - Olga Alexandrovna O'Connor. La începutul lunii mai 1882 Kosach se deplasează în satul Kolodiazhne, care a
Lesia Ukrainka () [Corola-website/Science/335670_a_336999]