43,150 matches
-
sunt de acord cu faptul c] nici o coordonare de natur] lingvistic] a comportamentului nu poate asigura o orientare constant] și adecvat] a acestuia. Dup] cum a ar]țâț Mo Tzi, confucianismul de etichet] nu poate oferi un tao constant. În absența unui simt interpretativ, conduită este nedefinit] (lipsit] de fermitate), iar iubirea p]rtinitoare confer] acestei conduite un caracter comun. În plus, apelul lui Mo Tzi la utilitatea colectiv] ar putea fi la fel de neconsecvent. Mencius a dovedit c] un tao bazat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
face din om st]panul înțelept al unui domeniu etic indivizibil. Viziunea lui Lao Tzi referitoare la inclinațiile prelingvistice are vizibile amprente optimiste asupra teoriei individualiste occidentale, dar este mai puțin idealist] decât viziunea lui Mencius. El afirm] c], în absența limbajului și a îmbog]țirii culturale, oamenii ar fi suficient de sociabili încât s] formeze mici comunit]ți agrare (sate) și ar avea o existent] pașnic] deoarece le-ar lipsi curiozitatea de a intra în contact cu alte comunit]ți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
2,27), ins] ei doreau instituirea unei reguli care s] le ofere permisiunea de a le inc]lca pe cele ale Sabatului, regul] pe care Iisus nu a dat-o. Și nu pentru c] viața poate fi tr]it] în absența unor reguli sau coduri, improvizând, ci pentru c] etică lui Iisus se situeaz] într-o alt] dimensiune, c]utând mereu o expresie adecvat] pentru agape, pe m]sura dep]sirii anumitor forme ale acesteia. Creștinii ofer] dou] replici acestor acuzații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu o soart] guvernat] de planete, o sigurant] a prezentului și o speranț] în viitor. Problemă creștinilor de la sfârșitul primului secol, si a tuturor creștinilor de atunci încoace, a fost aceea de a menține rigoarea radical] a eticii evanghelice, în absența aștept]rii sfârșitului iminent. Existența conținu] a bisericilor locale a generat un num]r de probleme tipice, în special legate de c]s]torie și de familie. În ultimele c]rți ale Noului Testament reg]sim coduri de conduit], adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Shi’a sunt întitulate astfel datorit] credinței lor c] cel de-al doisprezecelea din linia imamilor recunoscuți s-a retras din lume, pentru a reap]rea fizic doar la sfarsitul timpului cu scopul de a reinstaura adev]rata dreptate. În timpul absenței sale, comunitatea este condus] de înțelepți preg]titi, numiți mujtahizi, care au interpretat pentru credincioși binele și r]ul din toate aspectele vieții personale și religioase. În aceast] tradiție, asemenea indivizi, numiți mullahi în vorbirea curent], joac] un rol important
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
i, dar mai existau și seturi de obligații competitive fâț] de alte grup]ri din cadrul orașului - asociații, prietenii, familia. Și mai important era faptul c] cet]țeanul avea un putenic simt al valorii sale și al competiției cu ceilalți. În absență oric]rei noțiuni care s] sugereze un imperativ moral, al unui „trebuie” (oricât de vag) care poart] cu sine pecetea autorit]ții, ap]rea des întrebarea: De ce o persoan] trebuie s] își onoreze acele obligații care par a fi invers
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
meritele sau problemele aferente acestui mod de interpretare a legii pozitive și a cerințelor ei, aceasta nu poate constitui un fundament al înțelegerii cerințelor morale și nici un model în vederea elabor]rii unei teorii etice. Motivele sunt în parte evidente. În absența unui legiuitor cu autoritate și ușor de identificat, nu putem cunoaște cu precizie care sunt normele morale (constrângerile deontologice) care trebuie s] guverneze comportamentul nostru. Iar în lipsa unui set de proceduri clare care s] stabileasc] modul de soluționare a conflictelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
problemelor etice și f]r] a se menționa fundamentele teoretice, fie printr-o abordare „de jos în sus” pan] la nivelul termenilor și conceptelor, f]r] a se ține cont de implicațiile asupra acțiunii. Orice preciz]ri privind caracterul sunt absențe din aceste teorii. Dup] cum afirm] Lawrence Blum, „este surprinz]tor faptul c] utilitarismul - care susține ideea c] fiecare individ își dedic] întreaga viat] dobândirii binelui și fericirii - nu a încercat s] ofere o descriere conving]toare a unui asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în favoarea avortului Dac] acțiunile trebuie evaluate din punct de vedere moral prin prisma repercusiunilor, atunci poate fi construit un argument puternic potrivit c]ruia interzicerea avortului este greșit]. De-a lungul istoriei, femeile au pl]țiț un pret teribil pentru absența unor metode contraceptive și de avort sigure și legale. Forțate s] nasc] mulți copii, la intervale excesiv de scurte, ele erau adesea sl]bite fizic și mureau tinere - o soart] obișnuit] în majoritatea societ]ților dinaintea secolului XX și a Lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
esențial pentru s]n]tatea și supraviețuirea nu doar a femeilor ca indivizi și a familiilor, dar și a sistemelor biologice și sociale mai mari de care depinde viața tuturor. Având în vedere caracterul inadecvat al metodelor contraceptive existente și absența accesului universal la mijloace contraceptive, evitarea creșterii generale a populației necesit] o form] sau alta de avort. În cazul în care creșterea populației nu este stopat] în acele societ]ți s]race în care aceast] creștere este inc] mare, malnutriția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c], toate celelalte fiind egale, este întotdeauna mai bine s] evit]m omorârea unei viet]ții. Dar Schweitzer era conștient de faptul c] nu orice omor poate fi evitat. Punctul lui de vedere era c] nu trebuie s] ucidem în absență un motiv bun și în nici un caz pentru amuzament sau că sport. Astfel, din etică respectului vieții nu reiese c] avortul este moralmente greșit. F]tul uman este o ființ] vie, întocmai ca ovulele nefecundate sau spermatozoizii. Dar argumentul în favoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] le dețin] capacit]țile respective pentru c] și acestea au organe senzoriale și sisteme nervoase și deseori se comport] ca si cum ar vedea, auzi și simți foarte bine. Dac] criteriul este senzitivitatea, atunci nici o mușc] nu poate fi omorât] în absența unui motiv bun. Dar ce înseamn] un motiv bun atunci când este vorba despre a distruge o alt] vietate care își revendic] statutul moral pe baza unei facult]ți probabile? În general, utilitariștii consider] acte reprobabile din punct de vedere moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în urmă taxelor de vizitare a colecției sale, contractul este încheiat și condițiile sale îndeplinite. Rocco este cu 5.000 de dolari mai bogat și cu un deget mai s]rac! Chiar dac] contractul imaginat s-a încheiat voluntar, în absența forței, a vicleniei sau a priv]rii de libertate, mulți ar considera c] un asemenea contract este imoral deoarece Vito a exploatat circumstanțele cumplite, vulnerabilitatea și disperarea crunt] care caracterizau situația lui Rocco. Mai mult decât atât, ambele p]rți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
punct de vedere moral? Deși exist] doar un acord slab în cadrul abord]rilor feministe, câteva lucruri par a fi clare. Sexul este acceptabil din punct de vedere moral numai dac] rolurile tradiționale de dominație masculin] și supunere a femeii sunt absențe, dac] femeile nu sunt victimizate politic datorit] sexualit]ții lor, dac] au capacitatea și puterea de a controla accesul și de a se defini pe șine însele. Ce evenimente pot asigura faptul c] asemenea condiții exist]? Aici, neînțelegerile interne se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rașele și sexele vor fi reprezentate în cadrul pozițiilor dorite direct proporțional cu num]rul acestora, iar negrii și femeile care beneficiaz] de tratament preferențial pentru ocuparea locurilor și pozițiilor dorite vor fi cei mai calificați pentru ocuparea acestor poziții în absență discrimin]rii rasiale și sexuale. Ambele inferențe ignor] complicațiiile produse de clase. Trebuie analizate prima dat] complicațiile care se aplic] raselor. Negrii din clasa de mijloc reprezint] o proporție mult mai mic] din întreaga populație de culoare decât procentul reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
femeile reprezint] jum]țațe din clasa de mijloc și jum]țațe din populație, se poate argumenta în favoarea faptului c] de tratamentul preferențial beneficiaz] femeile care au cele mai bune calific]ri pentru pozițiile cu care sunt r]spl]tite, în absența discrimin]rilor sexuale. Aceasta nu înseamn] c] merit] tratament preferențial. Apelul la o lume f]r] discrimin]ri sexuale și stereotipuri este justificat, pe cât posibil, de compensarea oferit] oamenilor pentru a se ajunge la nivelul pe care aceștia l-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nivelul pe care aceștia l-ar avea într-o lume f]r] nedrept]ți. Discriminarea sexual] nu reprezint] unică nedreptate. O nedreptate este și aceea c], în general, copiii s]răci sunt mai prost educați decât copiii bogați. Nici în absență acelei nedrept]ți nu este clar dac] femeile din clasa de mijloc care beneficiaz] de tratament preferențial în ocuparea pozițiilor dorite sunt cele mai calificate pentru acele poziții. Consider c] scopurile tratamentului preferențial dep]șesc justific]rile bazate pe istoria
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și se dovedește a fi o pedeaps] superioar], atunci vor ap]rea victime colaterale ale crimei. Acest argument este ins] inacceptabil deoarece, unde exist] pedeaps] capital], este sigur faptul c] acei criminali condamnați la moarte vor fi uciși, dar în absență pedepsei capitale și în lumina experienței avute pan] în prezent exist] o mic] probabilitate a apariției mai multor victime nevinovate ale crimelor (Conway, 1974). În orice caz, exist] riscul pentru câteva persoane s] fie acuzate în mod greșit de crim
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ținte legitme și cei care nu sunt coincide cu distincția dintre combatanți și necombatanți sau cu distincția dintre cei vinovați și cei nevinovați din punct de vedere moral. Aceste ultime distincții au, bineînțeles, un conținut moral: nevinov]ția moral] presupune absența obligației pedepsei, iar, din anumite puncte de vedere, neangajarea în lupt] presupune absența obligației de folosire a violenței pentru autoap]rare. Dar relevanță acestor noțiuni raportat] la justețea atacurilor asupra unor anumite categorii de oameni trebuie stabilit] într-un mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
necombatanți sau cu distincția dintre cei vinovați și cei nevinovați din punct de vedere moral. Aceste ultime distincții au, bineînțeles, un conținut moral: nevinov]ția moral] presupune absența obligației pedepsei, iar, din anumite puncte de vedere, neangajarea în lupt] presupune absența obligației de folosire a violenței pentru autoap]rare. Dar relevanță acestor noțiuni raportat] la justețea atacurilor asupra unor anumite categorii de oameni trebuie stabilit] într-un mod mai direct. De ce anumite categorii de oameni se bucur] de o imunitate moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). În contrast, potrivit nihiliștilor morali, antirealiștii au dreptate susținând c] nu exist] fapte morale, dar se înșeal] în ceea ce privește elementele necesare pentru a da sens practicii morale. Nihilistul consider] c] practică moral] este o înșel]torie în absență faptelor morale, asem]n]toare cu practică religioas] f]r] credință în Dumnezeu. Am introdus ideile de realism moral, antirealism și nihilism puțin mai tarziu, pentru c], în opinia mea, pentru fiecare exist] multe argumente pro, dar și contra. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
produsul rațiunii. Atunci înseamn] c] trebuie s] fie produsele simțurilor și din moment ce nu pot fi produsele celor cinci simțuri obișnuite, înseamn] c] sunt produse de un simț suplimentar, cel moral. Din aceast] cauz] intuiționismul este uneori denumit teoria simțului moral. Absența unei explicații despre cum funcționeaz] acest simt suplimentar și neremarcat este cea care a dus la bine-cunoscuta acuzație a lui G.J. Warnock potrivit c]reia intuiționiștii ofer] aici nici mai mult nici mai puțin decât o m]rturisire a unui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
torului. Acum, pentru ce anume îi sunt dator vânz]torului? (i) Pentru niște tranzacții personale între mine și vânz]tor; (îi) pentru niște reguli generale, care țin de instituțiile și convențiile sociale și de cum sunt contractate datoriile; și (iii) pentru absența unor condiții speciale care ar putea anula sau invalida datoria. Altfel spus, un set de fapte sociale care pot fi reduse la inclinațiile și acțiunile umane. Nu exist] și altceva legat de datoria mea; nici un ț]ram nenatural special al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ambele țin de instituțiile societ]ților lor. (Pentru o percepție mai favorabil] asupra relativismului, vezi capitolul 39, „Relativismul”). S] presupunem c] l]s]m la o parte diferențele culturale și discut]m numai despre bine și r]u. Atunci, în absența instituțiilor culturale care determin] o etic] supracultural], adev]rul moral nu exist]. Un fundament natural al adev]rului moral era tocmai obiectul demersului. C) Vom discuta, în cele din urm], o form] de naturalism neoaristotelian, inițiat] de P.T. Geach și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din punct de vedere moral. Pentru a înțelege, trebuie doar s] ne amintim c], în conformitate cu subiectivismul etic, judec]țile morale exprim] simțiri. De aceea, a spune c] „nimic nu este bine sau r]u” sau c] „nimic nu conteaz]” indic] absența frapant] a sentimentului. Acest lucru pare imposibil, cu excepția cazului în care se manifest] o melancolie dus] la extrem. Acceptarea subiectivismului etic presupune absența sentimentelor de acest gen asociate cu p]reri morale? Nu. De aceea, nu înseamn] c], dac] accepți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]