13,236 matches
-
Administr. Românească 4 Odessa 4315 19.299 9205 32.819 5 Moghilev 6 Tulcin 1054 2532 1893 5479 7 Râbnița 25.436 Întrucât nu s'a cerut a se ține o evidență, nu se [știe] numărul exact pe categorii 8 Balta 9 Oceacov 10 Ovidiopol 6 8 9 23 11 Jugastru 12 Ananiev 80 137 10 227 13 Golta Total general 5739 22.243 11.354 65.252 Se certifică de noi exactitatea datelor din prezenta situație. GUVERNATOR ss. G. Alexianu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Total Observații 1 Tiraspol 6 15 2 23 2 Berezovca 4 14 18 3 Dubăsari 62 99 67 228 4 Odessa 5 Moghilev 1300 1433 643 3376 6 Tulcin 50 89 104 243 7 Râbnița 254 548 569 1371 8 Balta 268 229 125 622 9 Oceacov 10 Ovidiopol 11 Jugastru 12 Ananiev 169 503 206 878 13 Golta Total general 2109 2920 1730 6759 Se certifică de noi exactitatea datelor din prezenta situație. GUVERNATOR ss. Oct. Gheorghiu DIRECTOR ss. Ghe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
10%, femei 65%, copii 25% 3 Dubăsari 62 99 67 228 4 Odessa 172 220 195 587 5 Moghilev 20.846 22.673 10.985 54.504 6 Tulcin 50 89 104 243 7 Râbnița 254 548 569 1371 8 Balta 6288 6474 3741 16.503 9 Oceacov 3 2 6 11 10 Ovidiopol 11 Jugastru 2598 2749 2460 7807 12 Ananiev 503 202 874 13 Golta Total general 30.448 33.375 18.332 83.699 Se certifică de noi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
143 43 1.422 334 117 1.346 355 55 3591 832 215 4638 3 3 3 40 40 10 7 Râbnița Râbnița 254 548 569 1.371 1371 Paza este făcută de către un pluton de jandarmi de la Legiune 8 Balta Balta Berșad Cicelnic Olgopol Pesceana Obodovka Veche Buda Obodovca Nouă Lihosofka Nouă Toseagii Berizovca Roduvca Sihulofva veche Dardcefca Bondorofca Dordonefca Pavlofca 507 3635 604 140 67 350 72 128 95 54 302 31 110 42 38 40 73 830 2217
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
43 1.422 334 117 1.346 355 55 3591 832 215 4638 3 3 3 40 40 10 7 Râbnița Râbnița 254 548 569 1.371 1371 Paza este făcută de către un pluton de jandarmi de la Legiune 8 Balta Balta Berșad Cicelnic Olgopol Pesceana Obodovka Veche Buda Obodovca Nouă Lihosofka Nouă Toseagii Berizovca Roduvca Sihulofva veche Dardcefca Bondorofca Dordonefca Pavlofca 507 3635 604 140 67 350 72 128 95 54 302 31 110 42 38 40 73 830 2217 938
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
părăsite de ucrainieni, restul trăiesc răspândiți prin sate, fiind întrebuințați de către organele administrative la munca câmpului și de către autoritățile militare, pentru nevoile lor curente. Al doilea mare ghetou se află la Berșad, unde sunt circa 8000 evrei. Urmează apoi orașul Balta cu 2700, Jmerinka cu 2187, Râbnița cu 1467, Wapniarka cu 1200, orașul Tulcin cu 457, Pecioara și Cariera de Piatră de la Ladigeni cu circa 5-800 de suflete. 2. Organizare. Fiecare ghetou este condus de un comitet de 6 evrei, aleși
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
5-16 ani inclusiv. 2) Ei vor fi examinați de comisii de medici în centrele de adunare: a) Moghilău pentru copiii care se află în raza județelor Moghilău, Tulcin și partea de est a județului Jugastru. b) Berșad pentru nordul județului Balta și partea de vest a județului Jugastru. c) Balta pentru restul județelor din Transnistria în care se află orfani. Trierea se va face în conformitate cu instrucțiunile speciale care urmează a fi întocmite de către dl. medic sau domnii medici desemnați special, după
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
comisii de medici în centrele de adunare: a) Moghilău pentru copiii care se află în raza județelor Moghilău, Tulcin și partea de est a județului Jugastru. b) Berșad pentru nordul județului Balta și partea de vest a județului Jugastru. c) Balta pentru restul județelor din Transnistria în care se află orfani. Trierea se va face în conformitate cu instrucțiunile speciale care urmează a fi întocmite de către dl. medic sau domnii medici desemnați special, după următoarele criterii: 1. Cei care suferă de boli care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri, inventar nr. 1, dosar nr. 59, volumul I, f. 143-144. Documentul nr. 380 SITUAȚIA GHETOURILOR DIN TRANSNISTRIA ÎN LUNA APRILIE 1943 ODESSA. Ghetoul în stare perfectă, fără nici o lipsă de nici un fel. TIRASPOL. Stare perfectă. BALTA. Ghetoul din oraș are 2746 evrei, din care 1000 sunt întrebuințați în fabrici. În județ sunt 20.000 evrei. Ghetoul din oraș se găsește pe 3 străzi și este absolut insuficient. Căsuțele în cari locuesc sunt mizerabile, stau câte 8-10
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se predea banii trimiși din țară; văduvele, decorații și invalizii din războiul de reîntregire să fie eliberați, etc. N'am mai fost în măsură să aflăm dacă toate acestea s'au realizat. Un copil de 15 ani din orfelinatul din Balta, fiul unui mare mutilat din războiul 1916-18 din București, de abia după 7 luni de străduințe a fost eliberat prin intervenția Dlui M.A1457. Celelalte ghetouri din Transnistria nu le-am putut vizita neavând autorizație, așa că nu avem absolut nici o
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a specificat totdeauna motivul pentru care au fost trimiși în Transnistria. 4/. Orfelinat la Odessa nu suntem de părere a se înființa cu osebire în împrejurările actuale deoarece orfelinate avem în Nord câte unul sau două în fiecare din județele Balta, Tulcin și Moghilev, de unde pot fi colectați de Crucea Roșie Internațională la dispoziția Dvs. Asupra revizuirei dela punctul 1 și 2 vom reveni de îndată ce operațiunile pe teren vor fi terminate. GUVERNATOR, ss. E. Cercavschi E. Cercavschi DIRECTORUL MUNCII, ss. Arh.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Nr. crt. JUDEȚUL Numărul evreilor Bucovina Basarabia Dorohoi V. Regat Total 1 Ananiev 1 5 7 13 2 Berezovca 43 39 1 123 206 3 Dubăsari 16 17 4 Ovidiopol 5 Oceacov 6 Tiraspol 252 29 28 54 363 7 Balta 4703 4.90 58 309 9860 8 Moghilev 24.459 5117 6199 51 35.826 9 Golta 6 510 2 133 651 10 Râbnița 57 382 23 462 11 Tulcin 711 56 103 5 875 12 Iampol 893 755 4
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în Transnistria și internarea în lagăr. Evacuarea începe în ziua de 16 Decemvrie 1943 și se execută astfel: Prin punctul de trecere Moghilev-Otaci: a/. Evreii ce se readuc la Dorohoi din județele: Moghilev 6196, Iampol 4, Tulcin 103, Râbnița 23, Balta 58, Golta 2 (A se vedea situația numerică Nr. 4 anexată)1551. b/. Cei 218 evrei triați de comisiunea dela Lagărul Wapniarca și aflați în localitățile Olgopol și Savrani-Balta și Tridubi-Golta ( A se vedea tabelul nominal Nr. 2 anexat)1552
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și Ord. Publice General, ss. C. Tobescu C. Tobescu COMUNICAT: Spre știință: Președ. Cons. Miniștri Cabinetul B.B.T. Marele Stat Major Secția I-a Guvernământul Transnistriei Direcțiunea Generală a Poliției Prefectura Poliției Capitalei Pentru executare: Subinspect. G-ral Jand. Odessa Inspect. Jand. Balta și Odessa Legiunile din Transnistria 1-13 Inspectoratul Jand. Chișinău și Cernăuți Legiunile Jand. Bălți, Soroca, Hotin, Cernăuți și Dorohoi AMAE, fond Problema 33, volumul 26, f. 587-593. Documentul nr. 412 CABINETUL MILITAR 15. Decemvrie 1943 al CONDUCĂTORULUI STATULUI Biroul 2
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Miniștri Cabinetul B.B.T. Marele Stat Major Secția I-a Guvernământul Transnistriei Direcțiunea Generală a Poliției Prefectura Poliției Capitalei Pentru executare: Subinspect. G-ral Jand. Odessa Inspect. Jand. Balta și Odessa Legiunile din Transnistria 1-13 Inspectoratul Jand. Chișinău și Cernăuți Legiunile Jand. Bălți, Soroca, Hotin, Cernăuți și Dorohoi AMAE, fond Problema 33, volumul 26, f. 587-593. Documentul nr. 412 CABINETUL MILITAR 15. Decemvrie 1943 al CONDUCĂTORULUI STATULUI Biroul 2. Nr. 110.176/ M.2.1555 MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Secretariatul General SECRET REZUMATUL discuțiunilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
MARELE STAT MAJOR Cabinet SECRET Am onoare a raporta următoarele: În conformitate cu ordinul Președinției Consiliului de Miniștri, s'a hotărât readucerea în țară din Transnistria a tuturor evreilor deportați, după cum urmează: 1.Evreii evacuați din Basarabia vor fi plasați în Județele Bălți și Hotin. 2.Evreii evacuați din Bucovina vor fi plasați în orașul Cernăuți și în comunele urbane din Județele Storojineț și Cernăuți. 3.Evreii evacuați din Vechiul Regat vor fi plasați în localitățile de unde au fost ridicați. 4.Evreii internați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nr. 781, f. 62. Vezi documentul nr. 35, nota nr. 2. 233 Vezi documentul nr. 15. 234 Prin nota Nr. 208.002 din 17.07.1941 Armata a 4-a a solicitat Corpului 11 Armată să "interzică intrarea lipovenilor în bălțile din zona de operații". AMR, fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 781, f. 128. 235 Nicolae Ghineraru (1888-1969), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie și geniu (1908-1910). Intră în armată cu gradul de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1913-1915). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1915), participă la primul război mondial. Trecut în rezervă la 03.07.1940, cu gradul de colonel. Prefect al județului Bălți (13.07-06.10.1941). Maior (din 01.07.1927); locotenent-colonel (din 08.06.1934), colonel (din 08.06.1940). 391 Nicolae C. Eftimie. 392 Ioan Arbore (1892-1954), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Armata a 3-a cu Nr. 4240 din 26.09.1941. 426 Mihail Boulescu (1894-?), militar de carieră român, licențiat în Drept. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Comandant al Legiunii de Jandarmi Bălți (22.06.1941-15.07.1942); comandant al Școlii de Jandarmerie Cernăuți (1943); pretor al Corpului de Cavalerie (1943-1944); pretor al Corpului 4 Armată (22-26.04.1944); trecut în rezervă la 12.04.1945. Arestat de autoritățile comuniste la 12.04
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
07.01.1942. 698 Prin ordinul Nr. 29.658 din 27.12.1941 Armata a 3-a solicita Corpului 2 Armată să comunice "ce măsuri s'au luat pentru înapoierea în lagărele de pe Bug a evreilor fugiți și veniți la Balta. Rezultatul ne este cerut urgent de M.St.M.". AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 421, f. 66. 699 Ioan Spirea (1892-1971), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1911-1913
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
militare de ofițeri de infanterie (1914-1916). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916); participă la primul război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.09.1920. Prefect al Poliției Odessa (22.10.1941-10.08.1943); comandantul Inspectoratului de Jandami Balta (10.08.1943-19.03.1944); șef al Serviciului de Siguranță în Inspectoratul General al Jandarmeriei (19.03-23.08.1944); trecut în rezervă la 28.03.1945. Arestat la 16.10.1944 a fost învinuit de Tribunalul Poporului de "tratamente neomenoase
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Nica (1887-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1907-1909). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1909), participă la primul război mondial. Trecut din oficiu în rezervă la 01.08.1940. Prefect al județului Balta (1941-1944). Arestat de autoritățile comuniste, a fost învinuit de crime de război și condamnat la 15 ani temniță grea. Maior (din 01.09.1917); locotenent-colonel (din 01.01.1926); colonel (din 15.04.1933). 894 Costin Ionașcu (1890-1969), militar de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și istoric român. Studii de Teologie la Universitatea din București și de Drept la Universitatea din Iași; specializare în Teologie la Montpellier și Paris (1922-1923). Arhiereu vicar ar Arhiepiscopiei Bucureștilor cu numele "Târgovișteanul" (1926-1935); Episcop al Hotinului cu reședința la Bălți (din 11.12.1935); mitropolit al Bucovinei (13.06.1940-31.06.1945). Retras la schitul Darvari din București și mănăstirea Cernica (31.06.1945-09.12.1971). 1469 Documentul a fost înregistrat de Președinția Consiliului de Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
posibilitatea sportivilor să se înscrie pe teren fără dificultate. * Alergarea pe parcurs La această categorie de alergări, faptul că terenul poate avea urcușuri și coborâșuri (pante), trunchiuri de copac, crengi de copac, zone cu nisip, porțiuni cu pietriș sau noroi, bălți sau șanțuri mici, etc., deși se adoptă pasul lansat în tempo moderat, tehnica de alergare trebuie să realizeze următoarele cerințe ale unei alergări eficiente: * asigure echilibrul general al corpului; * să opereze modificări ale pasului alergător în funcție de configurația solului, astfel la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
din partea locului, precum: În Pădure și În Poiană, nume ce desemnează acum locuri arabile, căci pădurea a dispărut demult. În replică la termenii prin care ni se relevă existența pădurii din vechime, am moștenit din generație în generație denumirile: În Baltă, în vremea noastră loc de pășune și de fâneață, În Matcă, un străvechi curs al apei Bârladului, pe care creșteau plantele de baltă (stuf, papură, țipirig, șuvar), locul respectiv având și apă în care mișunau lipitorile și alte vietăți iubitoare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]