13,524 matches
-
atestare documentară a parohiei Boian datează din anul 1309 în actul ""Teodorich de villa Boneti"". Satul era o localitate de iobagi în comitatul Cetatea de Baltă. La sfârșitul secolului al XV-lea, regele Matei Corvin a dat feuda Cetatea de Baltă voievodului Ștefan cel Mare. În jurul anului 1400 se construiește prima biserică. O a doua etapă de construcții are loc la începutul secolului al XVI-lea, când este realizată biserica sală cu cor cu închidere dreptunghiulară; zidurile au contraforturi, corul înalt
Biserica fortificată din Boian () [Corola-website/Science/326657_a_327986]
-
a donat localitatea Capitulului de Alba. Bazna se numea în limba germană, la data atestării sale "Bassen", în ungurește "Felsőbajom" și în latină "Bassania sup.". În secolul al XIII-lea, Bazna este o comună de iobagi din comunitatea Cetatea de Baltă, dar curând în 1359 aparține de Scaunul Mediașului ca sat liber. În secolul al XVII-lea se menționează la Bazna existența gazului metan. În secolul al XIX-lea devine, datorită apelor curative, un centru de tratament balnear, dovadă stând această
Biserica fortificată din Bazna () [Corola-website/Science/326695_a_328024]
-
septembrie 2001, Brăila, jud Brăila) a fost arhitect, membru al organizației isihaste Rugul aprins al Maicii Domnului de la Mănăstirea Antim și scriitor. A fost arestat în lotul celor 16 pentru "activitate mistic dușmănoasă" împotriva comunismului și închis la Jilava, Gherla, Balta Brăilei (Stoienești, Salcia), Grădina, Băndoiu. s-a născut pe data de 23 iunie 1935 în familia Petre și Victoria Văsii. Tatal său este comerciant iar mama, maestră croitoreasă, ambii creștini devotați. În 1941 familia se stabilește în București. George urmează
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
împreună cu încă patru colegi prieteni: Rădulescu Nicolaie, Mihăilescu Emil, Mironescu Șerban și Pistol Dan. Toți cei cinci studenți au fost incluși în „Lotul celor 16” numit Rugul Aprins. Este mutat, în decursul celor 6 ani de închisoare la Jilava, Gherla, Balta Brăilei (Stoienești), Salcia, Grădina, Bandoiu. În perioada de muncă forțată se îmbolnăvește de enterocolită cronică, netratată, fapt ce îl duce la pragul epuizării fizice: "“După ce am ieșit de la Zarca de-abia mă mișcam; la nici două săptămâni am fost eliberat
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
două abrupturi calcaroase atribuite jurasicului, cu pereți verticali tăiați de apele cursului mijlociu al Văii Mogoșului. La nivelul albiei râului, sunt formate mai multe [[marmită|marmite]], unde, în perioada secetoasă băltește apa, de unde și denumirea rezervației de "Cheile de la Piatra Bălții". Vegetația zonei este alcătuită din păduri ce au în componență [[arbore]]t cu specii de [[fag]] ("Fagus sylvatica"), în amestec cu [[gorun]] ("Quercus petrea"), iar la nivelul ierburilor specii floristice de pajiște și stâncărie. [[Categorie:Rezervații naturale din județul Alba
Cheile Piatra Bălții () [Corola-website/Science/325570_a_326899]
-
au stat la baza acestei măsuri au fost cele de ordine publică și socială nefiind invocate motive de natură rasială. Ion Antonescu avea în vedere construirea a 3-4 sate compacte în Bărăgan, cu câte 5000-6000 de familii și, după asanarea Bălților Dunării, să-i mute acolo pentru a se ocupa cu pescuitul. Existând precedentul deportării evreilor începută în toamna anului 1941 și ținând cont de dobândirea Transnistriei, a apărut posibilitatea deportării țiganilor în acest ținut. În baza deciziei luate de Ion
Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/325667_a_326996]
-
în bioregiunea continentală a platformei moldovenenești în bazinul superior al Prutului și reprezintă lacul artificial creat printr-un baraj pe râul Prut (în amonte de hidrocentrala omonimă), în partea nord-estică a României (la granița cu Republica Moldova); și zonele limitrofe acestuia (bălți, stufăriș, păpuriș, zone împădurite, pajiști). Adesea, aici vin pescari și arheologi (în zona Ripiceni). Situl dispune de trei clase de habitate de tip: "Ape dulci continentale" (stătătoare, curgătoare); "Culturi cerealiere extensive" (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire) și "Pajiști ameliorate
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
specia "Mergellus albellus", lebădă cântătoare ("Cygnus cygnus"), eretele vânăt ("Circus cyaneus"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica") sau șorecarul mare ("Buteo rufinus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), strigă ("Tyto alba"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), erete de stuf ("Circus aeruginosus") Fauna rezervației are în componență și câteva specii de reptile, amfibieni și pești; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), broasca țestoasă a lui Herman ("Testudo hermanni beottgeri"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina")), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina") sau broască râioasă verde ("Bufo viridis"); Pești cu
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), broasca țestoasă a lui Herman ("Testudo hermanni beottgeri"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina")), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina") sau broască râioasă verde ("Bufo viridis"); Pești cu specii de: zglăvoacă ("Cottus gobio"), țigănuș ("Umbra krameri"), avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
Centru este un sector planimetric în municipiul Bălți ce cuprinde partea veche, istorică a orașului. Limita sectorului trece pe linia de cale ferată, la nord învecinând-se cu sectorul Pământeni, la nord și est prin valea râului Răut, învecinând-se cu sectorul Bălți, granița de sud este redată
Centru, Bălți () [Corola-website/Science/325055_a_326384]
-
un sector planimetric în municipiul Bălți ce cuprinde partea veche, istorică a orașului. Limita sectorului trece pe linia de cale ferată, la nord învecinând-se cu sectorul Pământeni, la nord și est prin valea râului Răut, învecinând-se cu sectorul Bălți, granița de sud este redată de frontiera administrativă a municipiului. În perimetrul sectorului sunt incluse și cartiere Berestecico, Podu Chișinăului și Țigănia (localizate în sudul sectorului), Microraionul III (Cartierele 9 și 10, localizat în nord-est), cartierele Bălții Noi și Teioasa
Centru, Bălți () [Corola-website/Science/325055_a_326384]
-
-se cu sectorul Bălți, granița de sud este redată de frontiera administrativă a municipiului. În perimetrul sectorului sunt incluse și cartiere Berestecico, Podu Chișinăului și Țigănia (localizate în sudul sectorului), Microraionul III (Cartierele 9 și 10, localizat în nord-est), cartierele Bălții Noi și Teioasa (în vest) și zona industrială adiacentă străzii Ștefan cel Mare. Centrul constituie nucleul orașului, aici sunt amplasate cele mai importante edificii administrative și culturale: Primăria, Judecătoria, Curtea de Apel, Oficiul Stării Civile, Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, cinematorgraful
Centru, Bălți () [Corola-website/Science/325055_a_326384]
-
forestiere cu fertilitate ridicată pentru pădurile de șleau de câmpie, iar pentru culturile agricole sunt necesare îngrășăminte organice și minerale. În lungul văilor principale s-au format soluri de lunca. Hidrografia localității este alcătuită din râul Șabăr, râul Ciorogârla și Baltă Clinceni. În apropierea localității se află "Aerodromul Clinceni", administrat de Aeroclubul „Aurel Vlaicu” București, membru al Aeroclubului României. Biserică din Clinceni, cu hramul Sf. Nicolaie, numită și "Biserică lui Ramadan Paleologul", datează din 1694, conform datei înscrise pe frescă de pe
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care două mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra") și liliacul de iaz ("Myotis dasycneme"); broasca țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"); trei amfibieni: buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina")), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"); trei specii de pești: zvârlugă ("Cobitis taenia"), țipar ("Misgurnus fossilis") și boarța ("Rhodeus
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care două mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra") și liliacul de iaz ("Myotis dasycneme"); broasca țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"); trei amfibieni: buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina")), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"); trei specii de pești: zvârlugă ("Cobitis taenia"), țipar ("Misgurnus fossilis") și boarța ("Rhodeus sericeus amarus"); precum și o libelulă din specia "Coenagrion ornatum". În arealul
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), codobatura albă ("Motacilla alba"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), sau lăstun de mal ("Riparia riparia"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște și de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
ridibundus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), codobatura albă ("Motacilla alba"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), sau lăstun de mal ("Riparia riparia"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște și de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: trifoiașul
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
aquaticus"), sau lăstun de mal ("Riparia riparia"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște și de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia") și pălămida ("Cirsium brachycephalum"), specii enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); pelin ("Artemisia santonicum ssp. santonicum"), limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), brebenel
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); pelin ("Artemisia santonicum ssp. santonicum"), limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), brebenel ("Corydalis cava"), piperul apelor ("Elatine alsinastrum"), stânjenei ("Iris spuria"), canarul bălții ("Limosella aquatica"), pătlăgină ("Plantago schwarzenbergiana"), pecetea lul Solomon (din speciile: "Polygonatum latifolium" și "Polygonatum officinale"), năsturel de baltă ("Rorippa amphibia"), cornaci ("Trapa natans"), trifoi ("Trifolium ornithopodioides") sau păiuș ("Festuca pseudovina"). În vecinătatea parcului se află câteva obiective de interes istoric
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
și floră sălbatică); pelin ("Artemisia santonicum ssp. santonicum"), limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), brebenel ("Corydalis cava"), piperul apelor ("Elatine alsinastrum"), stânjenei ("Iris spuria"), canarul bălții ("Limosella aquatica"), pătlăgină ("Plantago schwarzenbergiana"), pecetea lul Solomon (din speciile: "Polygonatum latifolium" și "Polygonatum officinale"), năsturel de baltă ("Rorippa amphibia"), cornaci ("Trapa natans"), trifoi ("Trifolium ornithopodioides") sau păiuș ("Festuca pseudovina"). În vecinătatea parcului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
coelebs"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco vespertinus"), sau aușel ("Regulus regulus"). Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), vipera ("Vipera berus"), triton cu creasta ("Triturus cristatus"), salamandra ("Salamandra salamandra"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), broasca-râioasă-verde ("Bufo viridis") sau buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
(ICS „Knauf-gips” SRL) este o întreprindere moldo-germană care activează domeniul materialelor de construcție din Bălți, Republica Moldova. Întreprinderea a fost fondată în 1957 ca Combinatul de materiale de construcții din Bălți. În anii 1961-1964 în Bălți se construiește Fabrica de ghips, ulterior, în 1972, este unit cu Combinatul de materiale de construcție. În anii 70-80 era
CMC-Knauf () [Corola-website/Science/325191_a_326520]
-
(ICS „Knauf-gips” SRL) este o întreprindere moldo-germană care activează domeniul materialelor de construcție din Bălți, Republica Moldova. Întreprinderea a fost fondată în 1957 ca Combinatul de materiale de construcții din Bălți. În anii 1961-1964 în Bălți se construiește Fabrica de ghips, ulterior, în 1972, este unit cu Combinatul de materiale de construcție. În anii 70-80 era cea mai mare și unica întreprindere ce fabrica produse de ghisp de înaltă calitate. În
CMC-Knauf () [Corola-website/Science/325191_a_326520]
-
(ICS „Knauf-gips” SRL) este o întreprindere moldo-germană care activează domeniul materialelor de construcție din Bălți, Republica Moldova. Întreprinderea a fost fondată în 1957 ca Combinatul de materiale de construcții din Bălți. În anii 1961-1964 în Bălți se construiește Fabrica de ghips, ulterior, în 1972, este unit cu Combinatul de materiale de construcție. În anii 70-80 era cea mai mare și unica întreprindere ce fabrica produse de ghisp de înaltă calitate. În anii 90 combinatul și-a
CMC-Knauf () [Corola-website/Science/325191_a_326520]