14,936 matches
-
nici Destinului. Dacă Destinul va hotărî, ne vom mai vedea. Dar, iubitule, în fiecare secundă a vieții mele îți voi spune un cuvânt, chiar de nu vei mai fi al meu. Nu suntem sortiți. Am visat ceva, îți va spune bunica. Nu mai este timp." * Nu erați unul pentru altul, mi-a tradus visul bunica. Nu erați unul al celuilalt. Fata te-a visat într-o caleașca cu cai albi și cu pălărie scumpă pe cap și mănuși fine. Te duceai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
secundă a vieții mele îți voi spune un cuvânt, chiar de nu vei mai fi al meu. Nu suntem sortiți. Am visat ceva, îți va spune bunica. Nu mai este timp." * Nu erați unul pentru altul, mi-a tradus visul bunica. Nu erați unul al celuilalt. Fata te-a visat într-o caleașca cu cai albi și cu pălărie scumpă pe cap și mănuși fine. Te duceai undeva, departe, în sus. Ea a fugit după tine, dar nu te-a ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
lipsește - caracteristica bărbăției (n-aveam acces la altar, iar preotul a despurcat clopotnița în care urcasem inocent, împreună cu alți copii cu sex just pentru un loc tabu). Singurele volume din casă erau Biblia și cărțile de la Oastea Domnului, așezate de bunica printre covoare și ștergare. Cu ochii de acum, aș vedea prima mea educație ca una de tip animist-creștin. Cea animistă mă făcea să mă simt o făptură vie, în rând cu alte făpturi, într-o democrație a biosferei. Cea creștină
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cu baie comună, la un apartament cu două și apoi cu trei camere. Mâncam bine, ne îmbrăcam la mâna întâi (adică nu cu haine transformate). Părinții mei progresau profesional. Sentimentul disoluției, al regresului, îl aveam doar la întoarcerea la satul bunicilor. Am prins o perioadă de școală pe care aș numi-o de grație. Proletcultismul ieșea pe ușa din dos. Marii clasici ai literaturii române se întorceau în manuale. Se publicau primele romane despre obsedantul deceniu și o mulțime de traduceri
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
am împărtășit-o niciodată. Mie nu mi-a vârât nimeni sovietici pe gât și cred că n-am văzut picior de rus decât ca turist la Marea Neagră. Sunt tot atât de empatică în raport cu experiența mamei sub stalinism pe cât era ea în raport cu a bunicii sub imperiul austro-ungar. Înțeleg rațional răul produs de stalinism cam la fel cum înțeleg occidentalii, la sfârșitul secolului XX, răul produs de comunismul totalitar. Ca pe o poveste a vieții altora. Intrarea mea în „viața politică” s-a produs în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
prost plătite, uneori sigure, alteori sezoniere și fără asigurări sociale, au pensii mici, numai bune pentru o viață dependentă și jenantă, mai repară câte o Dacie străveche în parcarea blocului sau în bătătura casei tip vagon, rămasă netencuită de pe vreme bunicilor. Dacă mai fac un CAR, este pentru o nuntă în familie sau fiindcă li s-a stricat definitiv frigiderul, își fac concediile la rudele de la țară unde mai dau și ei la sapă ca să-și poată pune o murătură și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și politice ale femeilor din această țară ar putea jubila la gândul unui perfect tandem de gen. Ce frumos! El, Cosmin, și ea, Lavinia, doi oameni tineri conducând un proaspăt partid politic în veacul XXI! Ca în visele străbunicelor și bunicilor noastre care au încercat să ne scoată din statutul de oameni de rangul al doilea și noncetățene, să avem acces la școli, profesii, proprietate, vot și reprezentare politică: Maria Rosetti, Adela Xenopol, Alexandrina Cantacuzino, Calypso Botez, Sofia Nădejde, Eleonora Strailescu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Palatul telefoanelor, străduța care lega Râpa Galbenă cu Lăpușneanu dispăruse. În drumul nostru către bunicii care ședeau pe strada Fătu, treceam pe ulicioara asta, pe lângă o sinagogă. A doua zi după cutremur Soltana nea dus să vedem ce era cu bunicii. Chiar dacă pare curios, pe vremea aceea nu puteam comunica prin telefon, pur și simplu pentru că noi nu aveam așa ceva. Acoperișul sinagogii zburase, la fel peretele dinspre stradă: sinagoga apărea despicată, cu toate mațele afară. Alături, din hotelul Binder, rămăsese doar
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
se duceau la teatru, la o oră la care noi trebuia să ne culcăm. De fiecare dată când plecau mă întristam, căci, rămași numai cu Soltana, resimțeam lipsa căldurii părintești. IAȘII ÎN 1940 III Cel mai des îi vizitam pe bunici. Pe faleza care delimita orașul de șesul Bahluiului, bătrânii aveau închiriată o locuință al cărei parter dinspre Râpa Galbenă, din pricina pantei, devenea, spre gară, etaj. Cu multe scări interioare, denivelările casei mă încântau prin neprevăzutul lor, mai ales că una
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
copiilor, ruda aceasta ne dăruise două marionete zugrăvite pe bucăți de carton: un Pinocchio și o Alba ca Zăpada, blondă și cu ochi albaștri. Dacă le trăgeai de sfori, bâțâiau din mâini și din picioare. Gravi, atât bunicul cât și bunica se bucurau la vederea noastră; după întâmpinare își vedeau însă de treburi, pe noi lăsându-ne să facem ce știam noi mai bine. Bunica le supraveghea pe fete, care țineau gospodăria; scufundat într-un șezlong, bunicul cetea ziarul și sorbea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Dacă le trăgeai de sfori, bâțâiau din mâini și din picioare. Gravi, atât bunicul cât și bunica se bucurau la vederea noastră; după întâmpinare își vedeau însă de treburi, pe noi lăsându-ne să facem ce știam noi mai bine. Bunica le supraveghea pe fete, care țineau gospodăria; scufundat într-un șezlong, bunicul cetea ziarul și sorbea cafeaua. Pensionar și cu o droaie de fete, asta era unica lui preocupare. Din păcate, în timpul războiului, atât casa noastră din Sfântul Atanasie cât
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Acolo, la teiul acela se termina universul pe care îl cunoșteam eu. Știam, în schimb, la capătul opus, o grădiniță unde mă duceam și cotul pe ce-l făcea strada spre Piața Unirii. Pe acolo trecea și calea noastră către bunici. Pe strada cotită ne încrucișam cu un preot care mergea la biserica Sfântul Haralambie și căruia mama îi spunea „popa Pastramă”. Mă vizita o fetiță de aceeași vârstă dar mult mai isteață decât mine, care știa tot ce se petrece
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
curând tânărul sărăntoc a dispărut din circulație, lăsându-i ca amintire această maternitate neprogramată. În 1887 s-a născut o nepoțică, căreia i-au dat numele de Marcellina, sărbătorită sincer de toți. Mama Angela a devenit pentru cea mică o bunică afectuoasă și puternică: era o gură în plus de săturat, dar a fost primită ca un dar al lui Dumnezeu. Ea nu a urmat obiceiul curent al multor părinți care, din ipocrizie, își lepădau scandalul și rușinea de pe umeri, alungându
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în biroul său, cu capul plecat în mâini și cu ochii înroșiți de plâns. Se ruga în șoaptă. Prietenul Francesco a încercat să-l consoleze și să-i dea speranță. Nepoata Marcellina, care a fost chemată să se îngrijească de bunica Angela, se mișca între camera bolnavei și bucătărie. Din când în când privea pe furiș în biroul unchiului preot. Întinzându-și urechile din curiozitate feminină, a prins din zbor această frază: «Dacă Domnul vrea ca eu să continui să mă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a încheiat zicînd că preferă conferințele de presă după victoriile istorice, precum acel 5-1 cu Germania. Nu va fi nici un silenzio stampa, Beckham, Seaman și Owen nu vor trata ziariștii cu fundul, echipa Angliei nu se va comporta ca o bunică peste care tocmai a năvălit nepoțelul în closet exact cînd își ridica poalele. Pentru tabloidele englezești, funcționează principiul universal de presă „It’s bleeding, it’s leading“, adică iese în față ceea ce sîngerează. Mai concret, e important ceea ce interesează. În
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
pentru prevenirea violenței în familie. Noi, românii, nu putem promite asta. S-ar putea să mai batem din cînd în cînd covoarele, fără să ne sinchisim că le doare; oricum, le dăm după aceea cu apă și oțet, după metoda bunicii, așa că o să le treacă. De bătut covoare o să batem, însă o carne de cîine în suc propriu gătită coreenește, ca la mama ei, n-o să mîncăm prea curînd. În iunie, cînd vor sfîrîi fripturile canine în Țara Dimineților Liniștite, fotbalul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
negri de cireșe amare, cu veșminte diafane din petale de trandafiri și iasomie. Băiatul o recunoaște imediat. Ați ghicit și voi cine e? Da?! Aveți dreptate. E VACANȚA. - Unde vrei să mergi mai întâi, voinicule: la munte, la mare, la bunici? îl întreabă minunata făptură. Oricare îți este dorința va fi imediat îndeplinită. Tu ești stăpânul meu. Sunt aici ca să te slujesc. - Aș vrea... să merg în lumea stelelor, spune George cu jumătate de gură. - Dorința ta e poruncă pentru mine
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
cuvinte: du / ni / rân / că te / le / rul / zo / vi to /nă / rul / vâ chi / te / re / zi o /ghi / cel te / ves / po fur / car / ni fon / le / te Omul de zăpadă E iarnă. Alondra e la țară, la bunica ei. Astăzi, împreună cu prietenele ei din sat a facut un om de zăpadă. Acum s-a lăsat înserarea. Înghețată, a intrat în casă și-i tare bine. Se apropie de fereastră. În mijlocul curții, omul de zăpadă stă țanțoș în bătaia
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Și vântul suflă așa de aprig! Te rog! Te rog mult! Pleacă de lângă sobă! Îți promit că mâine îți voi construi câțiva prieteni, ca să nu mai fii singur. - Alondra! Fetițo! Ce-ai pățit? De ce te agiți așa? Glasul cald al bunicii și mângâierea ușoară o trezesc pe Alondra din somn. Privește în jur. Sare din pat și aleargă la fereastră. Soarele cu dinți face să scânteieze în mii de luminițe zăpada pufoasă. Din mijlocul curții, omul de zăpadă parcă-i zâmbește
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
care să arate însușiri. 6) Scrie un gând frumos despre Crăciun. Furnicile De cinci zile, Andrada e tare preocupată de mușuroiul de furnici de lângă prunul bătrân din fundul grădinii. În ziua în care l-a descoperit, tocmai o ajuta pe bunica să răsădească niște roșii.De fapt, mai mult se juca.Așa se face că a luat săpăliga și a început să scormonească pământul ici și colo, la întîmplare.Deodată a observat o ridicătură de pământ negru și umed, aproape de tulpina
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
mult se juca.Așa se face că a luat săpăliga și a început să scormonească pământul ici și colo, la întîmplare.Deodată a observat o ridicătură de pământ negru și umed, aproape de tulpina prunului.A dat cu săpăliga și...explozie! Bunico, bunico, vino repede! Ce e asta? Ce se întâmplă aici? - Vai! Ce-ai făcut, Andrada? De ce-ai stricat casa furnicilor? Uite, s-au împrăștiat toate ouăle. Și bunica a arătat către niște cocoloașe albe-sidefii, ca niște boabe de orez
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
se juca.Așa se face că a luat săpăliga și a început să scormonească pământul ici și colo, la întîmplare.Deodată a observat o ridicătură de pământ negru și umed, aproape de tulpina prunului.A dat cu săpăliga și...explozie! Bunico, bunico, vino repede! Ce e asta? Ce se întâmplă aici? - Vai! Ce-ai făcut, Andrada? De ce-ai stricat casa furnicilor? Uite, s-au împrăștiat toate ouăle. Și bunica a arătat către niște cocoloașe albe-sidefii, ca niște boabe de orez, împrăștiate
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
și umed, aproape de tulpina prunului.A dat cu săpăliga și...explozie! Bunico, bunico, vino repede! Ce e asta? Ce se întâmplă aici? - Vai! Ce-ai făcut, Andrada? De ce-ai stricat casa furnicilor? Uite, s-au împrăștiat toate ouăle. Și bunica a arătat către niște cocoloașe albe-sidefii, ca niște boabe de orez, împrăștiate peste tot, amestecate în pământul răscolit cu săpăliga. - Păi...Eu n-am știut că aceasta e casa furnicilor. Eu doar mă jucam. Două lacrimi mari s- au rostogolit
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
nici un ouț nu se mai vedea la suprafața mușuroiului.Dar furnicile nu și-au oprit truda până nu au acoperit totul cu pământ moale . Abia atunci s-au retras în interior să-și rostuiască viața după legea lor. - Gata, bunico! Au terminat. Mușuroiul e refăcut. - Ai văzut ce harnice, pricepute și grijulii sunt? Joaca ta nesocotită le-a dat mult de lucru. Să ai grijă! Nu e bine să faci rău unor ființe nevinovate! De la această întâmplare, Andrada merge zilnic
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
în interior, în casa lor, furnicile harnice nu stau nici o clipă locului. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Ce sunt furnicile? * Ce știi tu despre viața furnicilor? În ce anotimp se petrece întâmplarea povestită? Motivează răspunsul. * De ce crezi că a pus-o bunica pe Andrada să stea lângă mușuroi până când furnicile îl termină de reparat? * Ce au făcut furnicile? * Ce ai învățat tu din această întâmplare? 2) Scrie zece cuvinte care să arate acțiuni. (exemplu: a scrie) 3) Scrie în ordine alfabetică: * prenumele
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]