14,667 matches
-
că a venit să-l salute pe generalul .Primit la masă, a toastat pentru militarii români și a declarat că va interveni pentru a evita neînțelegerile cu comandamentele sovietice. Se părea că lucrurile vor decurge normal. Peste doar două ore, colonelul s-a întors, susținând că divizia nu se mai putea deplasa, ea trebuind să depună armele. Generalul Saidac a precizat că nu va putea executa acel ordin până nu va primi dispoziții de la comandamentul Corpului 5 armată, aflat în apropiere
Alexandru Saidac () [Corola-website/Science/311956_a_313285]
-
mai putea deplasa, ea trebuind să depună armele. Generalul Saidac a precizat că nu va putea executa acel ordin până nu va primi dispoziții de la comandamentul Corpului 5 armată, aflat în apropiere. Cum decizia a întârziat, la orele 22:00, colonelul sovietic a somat, prin intermediul unui interpret, să se depună armele în 15 minute, altfel tancurile sovietice vor intra în acțiune, precizând: „va curge mult sânge și în zadar”. Generalul Saidac a cerut răgaz până a doua zi. În loc de răspuns, comisarul
Alexandru Saidac () [Corola-website/Science/311956_a_313285]
-
i s-a conferit Ordinul ,Mihai Viteazul” clasa a III-a, în baza Înaltului Decret nr. 910/19 aprilie 1918 și medalia Comemorativă a Războiului 1916-1918, cu Baretele Dobrogea, Carpați, Mărăști și Mărășești, brevet nr. 10550/1 iulie 1919. 1939 - colonel, comandantul Regimentului 30 Dorobanți Câmpulung Muscel. 3 iunie 1941 - 1 septembrie 1941 - Comandantul Diviziei 18 Infanterie 1 septembrie 1941 - 10 ianuarie 1942 General de brigadă Teodorescu Iosif a fost comandantul Diviziei 11 Infanterie. 1942-1944 Comandant adjunct al Corpului V Infanterie
Iosif Teodorescu () [Corola-website/Science/311954_a_313283]
-
(n. 29 Decembrie 1890 - d. ?) a fost un general român, care a luptat în al Doilea Război Mondial. 1941 - Colonel Visarion C. Constantin - comandantul Regimentului 16 Dorobanți Infanterie „Baia - Mareșal Iosif Pilsudski" Botoșani, în cadrul Diviziei 7 Infanterie. 1942 - 1943 - General de divizie - Șeful Statului Major al Corpului 6 Infanterie. 1943 - 1944 Inspector al Corpului VI Armată. 1944 - Inspector al Mobilizării
Constantin Visarion () [Corola-website/Science/311955_a_313284]
-
pentru dezrobirea fraților voștri; este cea mai mare cinste pentru voi și pentru părinții voștri și pentru neam. Fiți demni de precursorii voștri și luptați cu tot avântul căci în vinele voastre curge sângele urmaților lui Traian și Decebal”. Decorații: Colonel Visarion C. Constantin - comandantul Regimentului 16 dorobanți „Baia - Mareșal Iosif Pilsudski": Decorat cu Ordinul Mihai Viteazul cl. a III-a prin DR 517/ 9.03.1944.
Constantin Visarion () [Corola-website/Science/311955_a_313284]
-
1920 este numit atașat militar al României în Turcia, unde desfășoară o importantă activitate de culegere de date pe toată perioada conflictului greco-turc, dar și a unor informații legate de politica noului stat bolșevic. Glatz este ridicat la gradul de colonel prin Înaltul Decret Regal nr. 1525 din iunie 1921, numit șef al serviciului de informații al armatei, mai târziu Diviziunea II (cu secția informații și contrainformații).. O altă activitate importantă care a revenit lui a fost recuperarea bunurilor aparținând statului
Alexandru Glatz () [Corola-website/Science/311957_a_313286]
-
al comandantului Regimentului 54 Artilerie (1956-1957), comandant al Regimentului 146 Artilerie (1957-1958) devenit apoi Regimentul 69 Artilerie (1959-1966). Își perfecționează pregătirea prin absolvirea Cursului academic superior de pe lângă Academia Militară Generală (1961-1962) și este promovat la gradele de locotenent-colonel (1959) și colonel (1964). Urmează apoi studii la Academia Militară Generală - secția artilerie (1966-1969), absolvite ca șef de promoție și ulterior Cursul postacademic superior (1975). În urma acestora, este numit comandant al Diviziei 10 Mecanizată (1969-1976), fiind avansat la gradul de general-maior (mai 1971
Stelian Popescu (militar) () [Corola-website/Science/311950_a_313279]
-
și Țăranilor), îndeplinind activitatea de comisar politic și fiind membru în Consiliul Militar al Armatei a V-a (1941), al Armatei 21 (1941-1942), al Armatei 64 (1942-1943) și apoi al Armatei 7 Gardă (1943). A fost avansat la gradul de colonel și apoi la cel de general-maior al Armatei Sovietice (31 martie 1943). După război, este numit în funcția de prim-secretar al Comitetului Regional de Partid Kiev (22 martie 1947 - februarie 1949), apoi secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist
Zinovie Serdiuk () [Corola-website/Science/311972_a_313301]
-
pierduți în luptă. În 1943, a fist parașutată în România o delegație a SOE cu mai multe obiective. Primul ar fi fost acela de a instiga românii la rezistență împotriva ocupației naziste „cu orice costuri” Operațiunea Autonomous). Delegația formată din colonelul Gardyne de Chastelain, căpitanul Silviu Mețianu și Ivor Porter a fost arestată de Jandarmeria Română și ținută prizonieră până pe 23 august 1944. "Vedeți și": Constantin Tobescu, Eugen Dobrogeanu și Constantin C. Roșescu. Datorită unei cooperări dintre SOE și serviciile de
Special Operations Executive () [Corola-website/Science/311966_a_313295]
-
rămas în afara procesului electoral din cauza limitei de vârstă adăugată în constituție (punctul 121/2) de către A. Mutallibov, numai pentru a preveni o eventuală participare viitoare a acestuia la campaniile de scrutin. La 4 iunie 1993, forțele militare în frunte cu colonelul Surat Huseynov s-au răsculat împotriva guvernului central. Înțelegând primejdia înlăturării puterii naționale de forțele pro-ruse, mai precis revenirea lui A. Mutallibov, speriat de lovitură, președintele A. Elcibey l-a invitat pe Heidar Aliev, rivalul său politic, liderul Republicii Autonome
Heydar Aliyev () [Corola-website/Science/311318_a_312647]
-
Mutallibov, speriat de lovitură, președintele A. Elcibey l-a invitat pe Heidar Aliev, rivalul său politic, liderul Republicii Autonome Naxcivan, la Baku, pentru a fi mediator în negocierile cu rebelii (9 iunie). Însă acest fapt nu l-a oprit pe colonelul rebel, care se apropia de capitală. Președintele i-a oferit liderului republicii autonome, care conform Constituției era și vice-președintele parlamentului, postul primului ministru. Dar acesta a propus formarea unui Consiliului de Stat pe care să-l conducă. În condițiile acestea
Heydar Aliyev () [Corola-website/Science/311318_a_312647]
-
7 luni), ulterior între 1952 - 1954 urmează cursurile Academiei M.St.M. în U.R.S.S., fiind numit comandant al Corpului 40 Armată (dec. 1954 - 1956). În această perioadă a fost înaintat la gradele de căpitan (dec. 1948), maior (1949), locotenent colonel (1950) și colonel (1954). În perioada Revoluției din Ungaria din 1956, colonelul Marin Dragnea era comandantul Corpului 38 Armată și al Garnizoanei Timișoara, având un rol important în reprimarea mișcărilor studențești de solidaritate din acel oraș. Studenții au alcătuit o
Marin Dragnea () [Corola-website/Science/311326_a_312655]
-
între 1952 - 1954 urmează cursurile Academiei M.St.M. în U.R.S.S., fiind numit comandant al Corpului 40 Armată (dec. 1954 - 1956). În această perioadă a fost înaintat la gradele de căpitan (dec. 1948), maior (1949), locotenent colonel (1950) și colonel (1954). În perioada Revoluției din Ungaria din 1956, colonelul Marin Dragnea era comandantul Corpului 38 Armată și al Garnizoanei Timișoara, având un rol important în reprimarea mișcărilor studențești de solidaritate din acel oraș. Studenții au alcătuit o listă cu revendicări
Marin Dragnea () [Corola-website/Science/311326_a_312655]
-
în U.R.S.S., fiind numit comandant al Corpului 40 Armată (dec. 1954 - 1956). În această perioadă a fost înaintat la gradele de căpitan (dec. 1948), maior (1949), locotenent colonel (1950) și colonel (1954). În perioada Revoluției din Ungaria din 1956, colonelul Marin Dragnea era comandantul Corpului 38 Armată și al Garnizoanei Timișoara, având un rol important în reprimarea mișcărilor studențești de solidaritate din acel oraș. Studenții au alcătuit o listă cu revendicări, în care cereau condiții mai bune de trai în
Marin Dragnea () [Corola-website/Science/311326_a_312655]
-
adunare au fost arestați de Securitate și anchetați într-o cazarmă dezafectată a Armatei, de la Beșcherecul Mic. Au fost arestați 700 de studenți, dintre care 80 au fost exmatriculați și condamnați la pedepse de până la 8 ani închisoare. După cum declară colonelul (r) Eftimie Ionescu, care a fost locțiitor politic al lui Dragnea în acea perioadă, "" În timpul contrarevoluției din Ungaria, la Timișoara apăruseră fenomene de dezordine. Generalul Dragnea i-a chemat pe manifestanți într-o sală și le-a spus: ""Astâmpărați-vă
Marin Dragnea () [Corola-website/Science/311326_a_312655]
-
și autotunuri independent (1953-1955), aflându-se ulterior la comanda Brigăzii 94 Tancuri (1955-1957), Diviziei 11 Mecanizate (septembrie 1959 - iunie 1960) și Brigăzii 20 Tancuri (iunie 1960 - aprilie 1961). În această perioadă, este avansat la gradele de maior (1954) și locotenent colonel (1956). ocupă apoi funcții de conducere în cadrul Armatei a 3-a: șeful Secției Tancuri și Auto (1961-1965) și șeful Secției Operații (1965-1968). Este înaintat la gradele de colonel (1962) și general maior (1967). În iulie 1968, generalul Cheler devine comandant
Paul Cheler () [Corola-website/Science/311335_a_312664]
-
În această perioadă, este avansat la gradele de maior (1954) și locotenent colonel (1956). ocupă apoi funcții de conducere în cadrul Armatei a 3-a: șeful Secției Tancuri și Auto (1961-1965) și șeful Secției Operații (1965-1968). Este înaintat la gradele de colonel (1962) și general maior (1967). În iulie 1968, generalul Cheler devine comandant al Diviziei 6 Tancuri. În momentul în care a avut loc invazia trupelor sovietice în Cehoslovacia, o grupă formată din trei ofițeri români, condusă de general maior Paul
Paul Cheler () [Corola-website/Science/311335_a_312664]
-
Bucureștisi a decedat astăzi, 4 februarie 2013 în București. A absolvit Academia de Înalte Studii Militare și Facultatea de chimie, obținând diplomă de inginer și obținând ulterior și titlul știițific de doctor în chimie. La data de 17 ianuarie 1990, colonelul dr. inginer Gheorghe Andriță din Ministerul de Interne a fost înaintat la gradul de general-maior (cu 1 stea) și numit în funcția de adjunct al ministrului de interne, șef al Comandamentului serviciilor și înzestrării. În perioada 17 ianuarie 1990 - 16
Gheorghe Andriță () [Corola-website/Science/311351_a_312680]
-
cu 2 stele) la 28 noiembrie 1994 , fiind trecut în rezervă la data de 31 decembrie 1997 cu acest grad. În august 2007, a fost trimis în judecată (alături de generalul (r) dr. ing. Mihai Chițac, fost ministru de interne și colonelul (r) Dumitru Costea, fost comandant al U.M. Trupe de Pază și Ordine Ploiești) de către procurorii Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de participație improprie la omor calificat și omor deosebit de
Gheorghe Andriță () [Corola-website/Science/311351_a_312680]
-
cu rezultate slabe. Începând cu ora 10.30 și până seara târziu, infanteria germano-bulgară a întreprins atacuri violente, oprite însă la rețelele de sârmă ghimpată, cu mari pierderi pentru atacatori. Pierderile românilor au fost neînsemnate. Din nenorocire însă, comandantul sectorului, colonelul Nicolicescu, crezând că inamicul străpunsese liniile românești, s-a panicat și a ordonat spre seară evacuarea poziției și retragerea pe linia centrelor, ceea ce a avut drept consecințe demoralizarea trupelor și pierderea unui avantaj tactic, ieșindul de aici constituind un pericol
Bătălia de la Turtucaia () [Corola-website/Science/311334_a_312663]
-
-a Preslav, în vreme ce sectorul de vest, Satu Vechi, unde generalul Teodorescu, comandantul Turtucaiei, masase cele mai multe trupe și artilerie, era neatacat. Abia în după-amiaza zilei de 5 semptembrie este atacat și sectorul de vest, dar atacul este slab și este respins. Colonelul Nicolicescu ordonă însă părăsirea centrelor 2, 3 și 4, considerând că acestea sunt amenințate dinspre sud, odată cu căderea centrelor 5-9. Trupele române se retrag peste tot, pe linia a III-a de rezistență. Se încearcă o serie de contraatacuri, cu
Bătălia de la Turtucaia () [Corola-website/Science/311334_a_312663]
-
să atace și ei, pe la spate, trupele române intrate în debandadă. Luptele continuă în grupe mici până la ora 4.30 p.m. și numeroase fapte de eroism personal au loc. Acestea nu pot opri însă dezastrul. La ora 4.30 p.m. colonelul Mărășescu, cel care preluase comanda Turtucaiei, după plecarea generalului Teodorescu, ordonă trupelor încetarea luptei. Pierderile românești s-au cifrat la aproximativ 34.000 de oameni (morți, răniți și dispăruți), alți 3.500 de oameni reușind să iasă spre Silistra din
Bătălia de la Turtucaia () [Corola-website/Science/311334_a_312663]
-
Școlii de Ofițeri M.I. Oradea (1960-1963), șef Secție Organizare - Mobilizare și șef Secție Pregătire de Luptă în Comandamentul Trupelor de Pază, șef Serviciu în Direcția Învățământ a M.I. (1968-1970). În această perioadă, este avansat la gradele de locotenent-colonel (1963) și colonel (1968). Colonelul Dumitru Penciuc este numit apoi în funcția de șef de stat major al Comandamentului Trupelor de Pază (1970-1971) și al Comandamentului Trupelor de Securitate (1971-1984). În anul 1982 a obținut titlul de doctor în științe militare, cu o
Dumitru Penciuc () [Corola-website/Science/311350_a_312679]
-
Ofițeri M.I. Oradea (1960-1963), șef Secție Organizare - Mobilizare și șef Secție Pregătire de Luptă în Comandamentul Trupelor de Pază, șef Serviciu în Direcția Învățământ a M.I. (1968-1970). În această perioadă, este avansat la gradele de locotenent-colonel (1963) și colonel (1968). Colonelul Dumitru Penciuc este numit apoi în funcția de șef de stat major al Comandamentului Trupelor de Pază (1970-1971) și al Comandamentului Trupelor de Securitate (1971-1984). În anul 1982 a obținut titlul de doctor în științe militare, cu o teză despre
Dumitru Penciuc () [Corola-website/Science/311350_a_312679]
-
al Comandamentului Trupelor de Securitate (1971-1984). În anul 1982 a obținut titlul de doctor în științe militare, cu o teză despre activitatea Jandarmeriei în război. Apoi, la data de 5 octombrie 1984, a fost trecut în rezervă cu gradul de colonel. După trecerea în rezervă colonelul Dumitru Penciuc a fost supravegheat de organele de securitate, interzicându-i-se accesul în unitățile Ministerului de Interne. Conform declarațiilor unor personalități politice participante la Revoluția din decembrie 1989 și a unor consemnări în unele
Dumitru Penciuc () [Corola-website/Science/311350_a_312679]