15,474 matches
-
precum și prevederile Constituției, reține următoarele: D. Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992 , să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate. I. Obiectul de reglementare al legii supuse controlului de constituționalitate. Legea are ca obiect de reglementare aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român, în calitate de proprietar al acțiunilor deținute în cadrul Societății Comerciale "Rompetrol Rafinare" - S.A. Constanța, și
DECIZIE nr. 494 din 21 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992 , să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate. I. Obiectul de reglementare al legii supuse controlului de constituționalitate. Legea are ca obiect de reglementare aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român, în calitate de proprietar al acțiunilor deținute în cadrul Societății Comerciale "Rompetrol Rafinare" - S.A. Constanța, și The Rompetrol Group N.V. Astfel, cele două părți semnatare își asumă un angajament
DECIZIE nr. 494 din 21 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
fond de investiții kazah-român, sub forma unei societăți cu structura acționariatului 80% aparținând The Rompetrol Group și 20% aparținând statului român, care va investi în proiecte din domeniul energetic. Memorandumul de înțelegere care se aprobă prin legea supusă controlului de constituționalitate reglementează o tranzacție prin care se asigură: a) stingerea litigiilor dintre Ministerul Finanțelor Publice și The Rompetrol Group N.V.; ... b) respectarea angajamentelor The Rompetrol Group N.V. privind achiziționarea unui număr de acțiuni emise de Societatea Comercială "Rompetrol Rafinare" - S.A. Constanța
DECIZIE nr. 494 din 21 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
2013, în ansamblul său, criticile formulate au vizat doar două dintre clauzele Memorandumului prevăzut în anexa ce face parte integrantă din lege, respectiv cele prevăzute la pct. 6.4 și pct. 6.10. Diferența dintre cauza dedusă anterior controlului de constituționalitate și speța actuală constă în temeiurile constituționale invocate de autorii sesizării. Prin Decizia nr. 333 din 26 iunie 2013 s-a soluționat critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 21 alin. (1) și (2
DECIZIE nr. 494 din 21 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
că una dintre părțile unui proces se obligă să facă demersuri pentru stingerea acestuia, cu aplicarea și în limitele dispozițiilor legale, nu poate fi interpretată ca o afectare a activității instanțelor judecătorești." - Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005 cu privire la constituționalitatea Legii pentru reglementarea situației juridice a unor bunuri care au aparținut fostului suveran al României, Mihai I, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.060 din 26 noiembrie 2005. "Chiar în absența unei prevederi prohibitive exprese, este
DECIZIE nr. 494 din 21 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
contravine, pentru considerentele reținute în decizia menționată, dispozițiilor constituționale ale art. 4 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1) și, în consecință, este neconstituțională. De altfel, Curtea constată că, prin obiectul său - atribuirea unei locuințe -, legea supusă controlului de constituționalitate dispune într-un domeniu ce intră în competența de reglementare a organelor administrației publice, iar nu a Parlamentului, care nu legiferează cu privire la drepturi cu caracter individual." VI. Concluzii Aspectele învederate în prealabil converg în a califica actul încheiat între O.
DECIZIE nr. 494 din 21 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
în înțelegerea instituțiilor de drept al tratatelor, respectiv a celor privind contractele încheiate între părți care au ca obiect existența, modalitățile, întinderea sau exercitarea oricăror drepturi, actuale sau eventuale, susceptibile de a fi valorificate în justiție. Din perspectiva controlului de constituționalitate, efectul principal al calificării eronate a contractului dintre părți drept memorandum de înțelegere este declanșarea procedurii de aprobare a memorandumului, în temeiul Legii nr. 590/2003 privind tratatele. În situația de față, stingerea litigiului se putea realiza pe calea tranzacției
DECIZIE nr. 494 din 21 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz prestabilit fără echivoc" (a se vedea deciziile precitate). Așa fiind, Curtea constată că legea supusă controlului de constituționalitate contravine principiului constituțional al egalității în drepturi, astfel cum își găsește expresie în art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, având caracter discriminatoriu și, ca atare, este sub acest aspect în totalitate neconstituțională. Legea contravine și prevederilor art. 16 alin
DECIZIE nr. 494 din 21 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
obligațiilor părților dintr-un act individual, intuitu personae, contravine normelor constituționale. Aceste obligații ale părților, în condițiile în care se regăsesc doar în memorandum (renunțarea la anumite litigii, participarea la o privatizare ulterioară și realizarea unor investiții), constituie aspecte de constituționalitate intrinsecă, care, însă, din cauza naturii juridice a actului vizat - contract de stat - nu pot face obiectul controlului de constituționalitate. În concluzie, Curtea constată că Parlamentul, adoptând această lege, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separației și
DECIZIE nr. 494 din 21 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
se regăsesc doar în memorandum (renunțarea la anumite litigii, participarea la o privatizare ulterioară și realizarea unor investiții), constituie aspecte de constituționalitate intrinsecă, care, însă, din cauza naturii juridice a actului vizat - contract de stat - nu pot face obiectul controlului de constituționalitate. În concluzie, Curtea constată că Parlamentul, adoptând această lege, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, principiul egalității în fața legii, prevăzut de art.
DECIZIE nr. 494 din 21 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
celelalte dispoziții de lege criticate, Curtea reține că referitor la reglementarea privind eliminarea pensiilor militare de stat s-a pronunțat prin numeroase decizii, respingând ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate ale dispozițiilor Legii nr. 119/2010 . În cadrul controlului a priori de constituționalitate, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a statuat că textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul
DECIZIE nr. 551 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-5 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 6 alin. (1) pct. V şi art. 196 lit. b), e) şi r) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258759_a_260088]
-
a) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 , care stipulează că baza pentru stabilirea amenzilor este reprezentată de "valoarea vânzărilor de bunuri sau servicii care au legătură cu încălcarea". Plecând de la această afirmație și fără a trece la un control de constituționalitate raportat la dispozițiile actului invocat, Curtea observă că autorul excepției înțelege să citeze respectivul act, făcând abstracție chiar de dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1/2003 și de cele statuate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în jurisprudența sa. Astfel
DECIZIE nr. 490 din 21 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) lit. a) din Legea concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258763_a_260092]
-
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 din Legea-cadru nr. 330/2009 este neîntemeiată. În acest sens arată că, în ceea ce privește critica adusă acestor dispoziții, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității legii menționate, statuând că este de competența legiuitorului eliminarea sau, din contră, acordarea drepturilor salariale suplimentare, fără ca aceasta să aibă relevanță constituțională, nefiind discriminatorie, și nu afectează dreptul constituțional la salariu. Referitor la critica de neconstituționalitate ce vizează celelalte dispoziții
DECIZIE nr. 545 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (2), art. 18 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, ale art. I pct. 2 şi pct. 11-14 din Legea nr. 97/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, precum şi ale art. 31 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258767_a_260096]
-
din Constituție, "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării", astfel încât modificarea, completarea ori abrogarea normelor juridice constituie atribuții exclusive ale acestuia, iar potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a instanței de contencios constituțional, interpretarea și aplicarea normelor legale sunt apanajul exclusiv al instanțelor de judecată, precum și al instituțiilor
DECIZIE nr. 545 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (2), art. 18 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, ale art. I pct. 2 şi pct. 11-14 din Legea nr. 97/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, precum şi ale art. 31 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258767_a_260096]
-
excepției. În acest caz, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, se constată că instanța de contencios constituțional are competența de a controla constituționalitatea dispozițiilor legale ale art. 18 alin. (2)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, chiar dacă ele nu mai sunt în vigoare. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: - Art. 18 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003
DECIZIE nr. 540 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258817_a_260146]
-
Astfel, nu se poate susține că, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009 , Guvernul ar fi luat măsuri ce s-ar situa deasupra legii. Totodată, instanța de contencios constituțional a statuat în jurisprudența sa constantă că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezultă din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției ( Decizia
DECIZIE nr. 540 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258817_a_260146]
-
de norme de aplicare, respectiv interpretare, cu privire la prevederile Codului fiscal", neputându-se reține o competență a Ministerului Finanțelor Publice de a legifera. Faptul că Ministerul Finanțelor Publice emite norme care pot contraveni Codului fiscal reprezintă o chestiune care nu afectează constituționalitatea textelor criticate, normele respective putând fi cenzurate de instanța de contencios administrativ. Așa fiind, instanța consideră că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate în măsura în care se interpretează în sensul că acestea nu permit edictarea unor norme sau altor
DECIZIE nr. 424 din 24 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (3) şi art. 6 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257858_a_259187]
-
ale art. 16 alin. (2), art. 56, art. 73 alin. (1), art. 115 alin. (6), art. 124 alin. (3), art. 126 alin. (3) și art. 139 alin. (1), Curtea constată că acestea nu au incidență în cauza dedusă controlului de constituționalitate. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , CURTEA
DECIZIE nr. 424 din 24 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (3) şi art. 6 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257858_a_259187]
-
avându-se în vedere o serie de criterii, de care se va ��ine cont în ordine, după cum urmează: interesul superior al copiilor minori, culpa soților în desfacerea căsătoriei, posibilitățile locative proprii ale foștilor soți. Totodată, prin textul supus controlului de constituționalitate, criteriile și regulile statuate pentru atribuirea beneficiului contractului de închiriere se aplică în mod corespunzător și în cazul în care bunul este proprietatea comună a celor doi soți, atribuirea beneficiului locuinței conjugale producând efecte numai până la data rămânerii definitive a
DECIZIE nr. 499 din 5 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 alin. (4) din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259141_a_260470]
-
legale criticate este garantat dreptul de proprietate al soților asupra bunurilor comune, urmând ca prin hotărârea de partaj instanța să dispună cu privire la acestea. Cât privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 21 din Constituție, se apreciază că textul supus controlului de constituționalitate nu îngrădește în niciun fel liberul acces la justiție, scopul acestuia fiind crearea unui regim juridic de protecție a locuinței familiei, care să permită asigurarea protecției intereselor membrilor acesteia. Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituțional, instituind
DECIZIE nr. 499 din 5 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 alin. (4) din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259141_a_260470]
-
art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea apreciază că sunt relevante cele reținute în Decizia nr. 1.235 din 22 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 16 noiembrie 2011, în care a analizat constituționalitatea dispozițiilor art. 92 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispoziții având un
DECIZIE nr. 4 din 16 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. e) raportate la cele ale art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258985_a_260314]
-
obținut despăgubiri prin echivalent în temeiul prevederilor Legilor nr. 10/2001 și nr. 247/2005 . Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Acordarea despăgubirilor materiale ține de aplicarea Legii nr. 221/2009 și nu de constituționalitatea acesteia. Or, autoarea excepției pune în discu��ie probleme legate de interpretarea și de determinarea câmpului de aplicare a normelor de lege criticate, aspecte ce intră în competența instanței judecătorești. Mai mult, potrivit art. 315 alin. (1) din Codul de
DECIZIE nr. 534 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013 , precum şi ale art. 5 alin. (5) din aceeaşi lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258981_a_260310]
-
drept - modul de interpretare și aplicare a unei dispoziții legale -, iar acest aspect excedează domeniului de competență al instanței de contencios constituțional. În plus, problema ridicată pe calea excepției de neconstituționalitate este una de interpretare a legii, și nu de constituționalitate, iar asupra ei Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat deja prin Decizia nr. 6 din 15 aprilie 2013 , în limitele competențelor sale stabilite de art. 126 alin. (3) din Constituție și de art. 515 din noul Cod
DECIZIE nr. 534 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013 , precum şi ale art. 5 alin. (5) din aceeaşi lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258981_a_260310]
-
raportare la interpretarea dată acestora de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 6 din 15 aprilie 2013 , în cauză se pune problema competenței Curții Constituționale de a se pronunța, cu prilejul soluționării unei excepții de neconstituționalitate, asupra constituționalității unor texte legale în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție printr-o decizie pronunțată pentru soluționarea unui recurs în interesul legii. Aceasta deoarece dispozițiile art. 146 lit. d) din Constituție, reluate de art. 29 alin. (1) din
DECIZIE nr. 534 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013 , precum şi ale art. 5 alin. (5) din aceeaşi lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258981_a_260310]
-
o ordonanță ori dispoziții din acestea. Hotărârile judecătorești, inclusiv, deci, ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în soluționarea unui recurs în interesul legii, nu se numără, așadar, printre actele normative/dispozițiile ce pot intră în sfera controlului de constituționalitate. De principiu, Curtea a statuat că o asemenea decizie a instanței supreme nu poate constitui eo ipso obiect al excepției de neconstituționalitate, aceasta fiind, dintr-o astfel de perspectivă, inadmisibilă, deoarece instanța de contencios constituțional, în acord cu prevederile art.
DECIZIE nr. 534 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013 , precum şi ale art. 5 alin. (5) din aceeaşi lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258981_a_260310]