15,655 matches
-
un astfel de caz, el fiind reprezentat cu un baston scurt, asemănător cu cel al unui mareșal. Prima reprezentare a unui Domn român, însoțit de simbolurile autorității supreme, apare pe monedele lui Mircea cel Bătrân. Aceasta era reprezentat purtând o coroană princiară deschisă, îmbrăcat cu o mantie până la glezne, cu guler de hermină. În mână dreaptă domnul avea un buzdugan (uneori o spadă sau suliță), iar în stânga un glob crucifer. Domnii care l-au urmat, atât cei moldoveni cât și cei
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
avea o trenă foarte lungă. Cifrele utilizate de domnii români erau formate din inițialele numelor acestora. Semnele erau imprimate pe sigilii mici, dar și pe alte obiecte. După anul 1834, cifrele apar îndeosebi pe drapele fiind formate din inițiala numelui. Coroana regală este cel mai important simbol al regalității române, din acest motiv realizării sale i s-a acordat o atenție specială. Coroana primului rege al României, Carol I fost făurită din oțelul unui tun turcesc, luat pradă de război de
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
dar și pe alte obiecte. După anul 1834, cifrele apar îndeosebi pe drapele fiind formate din inițiala numelui. Coroana regală este cel mai important simbol al regalității române, din acest motiv realizării sale i s-a acordat o atenție specială. Coroana primului rege al României, Carol I fost făurită din oțelul unui tun turcesc, luat pradă de război de ostașii români în timpul luptelor din Războiului pentru Independență (1877). A fost confecționată în Arsenalul Armatei din București. Coroana Reginei Elisebeta este din
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
acordat o atenție specială. Coroana primului rege al României, Carol I fost făurită din oțelul unui tun turcesc, luat pradă de război de ostașii români în timpul luptelor din Războiului pentru Independență (1877). A fost confecționată în Arsenalul Armatei din București. Coroana Reginei Elisebeta este din aur. Forma acesteia este inspirată din iconografia bisericească ortodoxă română, fiind foarte asemănătoare cu coroanele purtate de soțiile domnitorilor români, munteni și moldoveni, în evul mediu, ea exprimând în fapt continuitatea istorică. Coroana regală, respectând normele
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
pradă de război de ostașii români în timpul luptelor din Războiului pentru Independență (1877). A fost confecționată în Arsenalul Armatei din București. Coroana Reginei Elisebeta este din aur. Forma acesteia este inspirată din iconografia bisericească ortodoxă română, fiind foarte asemănătoare cu coroanele purtate de soțiile domnitorilor români, munteni și moldoveni, în evul mediu, ea exprimând în fapt continuitatea istorică. Coroana regală, respectând normele heraldice, are în compunere un cerc frontal de oțel, ornamentat cu pietre alungite, rombice și perle șlefuite din același
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
Armatei din București. Coroana Reginei Elisebeta este din aur. Forma acesteia este inspirată din iconografia bisericească ortodoxă română, fiind foarte asemănătoare cu coroanele purtate de soțiile domnitorilor români, munteni și moldoveni, în evul mediu, ea exprimând în fapt continuitatea istorică. Coroana regală, respectând normele heraldice, are în compunere un cerc frontal de oțel, ornamentat cu pietre alungite, rombice și perle șlefuite din același material. În partea superioară a cercului au fost aplicate 8 ornamente mari, sculptate în formă de frunză (fleuroane
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
alternate prin 8 figuri mai mici având în partea superioară perle. De vârfurile fleuroanelor au fost atașate 8 tije arcuite înguste, împodobite cu mărgăritare, care se unesc într-un glob în care a fost implantată crucea „Trecerii Dunării”. Toate elementele coroanei sunt din oțel; partea interioară (căptușeala) este confecționată din catifea purpurie. Buzduganul ca simbol al puterii regale a fost adoptat de regele Ferdinand I, sceptrul nefiind utilizat în România. . În mod simbolic, buzduganul i-a fost oferit lui Ferdinand I
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
inițiala numelui regelui. Cifrele regilor Carol I și Carol II erau formate din doi C adosați și intercalați . Ferdinand folosea ca cifră un semn format doi F andosați . De obicei cifrele regale prezentau în partea superioară a simbolului și o coroană.
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
un stat clientelar al Georgiei. În același an, anumite regiuni ale Armeniei au fost eliberate de sub dominația musulmană și au fost incorporate în statul georgian. În 1124, David a fost proclamat și rege al armenilor, incorporând Armenia nordică în domeniile coroanei georgiene. La moartea sa din 1125, regele David a lăsat o Georgie puternică, cu un statut de putere regională. Pentru realizările sale excepționale, regele David a primit supranumele de „Aghmashenebeli.” (Ctitorul). Cel mai glorios monarh georgian a fost regina Tamar
Georgieni () [Corola-website/Science/306732_a_308061]
-
a Franței. Mai mult decât atât, prin rușinosul tratat de la Troyes - consecință a asasinării ducelui de Burgundia, Ioan fără Frică, de către oamenii Delfinului, viitorul Carol al VII-lea; Henric al V-lea reușește să se facă recunoscut drept moștenitor al coroanei Franței. Fiul lui Carol al VI-lea și al lui Isabeau de Bavaria este renegat de propria mamă și considerat bastard. Tronul Franței este promis fiului lui Henric al V-lea, căsătorit cu Caterina de Valois (fiică a lui Carol
Ioana d'Arc () [Corola-website/Science/306745_a_308074]
-
la Blaj, în Sinodul electoral din 7 mai 1935, clasându-se pe primul loc, cu 48 de voturi. A fost instalat la 19 aprilie 1936, în funcția de mitropolit. În 1940, când a fost chemat, în calitate de membru al Consiliului de Coroană, în problema Dictatului de la Viena, a refuzat să semneze cedarea nordului Transilvaniei către Ungaria horthystă. Boala care îi afecta trupul delicat, declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, în august 1939, precum și pierderea Ardealului de Nord, în vara lui 1940
Alexandru Nicolescu () [Corola-website/Science/306802_a_308131]
-
cele mai multe spații protejare. Zonele protejate din insula reprezintă, de asemenea, 37% din totalul suprafeței protejate din arhipelag. Agenția are 8 categorii de protecție diferite, toate reprezentate în insula, exceptând Parcul National Tiede, cel mai mare parc natural din Canare(Pădurea Coroanei), mai sunt: 2 parcuri rurale (Anaga și Teno), 4 rezervații naturale integrale, 6 rezervații naturale speciale, 14 monumente naturale, 9 peisaje protejate și 6 situri de interes științific. Peisaj lunar, o arie protejată în cadrul Parcului Natural din Pădurea Coroanei. Despre
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
Pădurea Coroanei), mai sunt: 2 parcuri rurale (Anaga și Teno), 4 rezervații naturale integrale, 6 rezervații naturale speciale, 14 monumente naturale, 9 peisaje protejate și 6 situri de interes științific. Peisaj lunar, o arie protejată în cadrul Parcului Natural din Pădurea Coroanei. Despre istoria veche a insulei datele sunt puține și mai mult din izvoare arheologice, dat fiind că primii locuitori ai insulei nu au cunoscut scrierea. Despre perioada de după colonizarea spaniolă , care cucerește prima insula din arhipelagul Canarelor în 1402, iar
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
pe insula în timpul acestor călătorii. După un secol de creștere relativă bazată în special, pe comerțul cu produse viticole, din 1670 se încurajează emigrarea multor familii, în special, spre Venezuela și Cuba. De asemenea, incepand cu această perioadă crește interesul Coroanei pentru a populă acele zone goale ale Americii, în scopul de a preveni ocuparea acestora de către alte puteri, așa cum să întâmplat în cazul Jamaicăi ocupate de englezi sau al Guyanei colonizata de francezi, astfel că locuitorii din Canare sunt îndemnați
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
în 1684, în apropiere de Sânto Domingo pe atunci posesiune spaniolă, azi capitala Repuiblicii Dominicane. Acest sat fondat de tenerifieni avea scopul de a opune rezistență francezilor care ocupaseră partea de vest a insulei spaniole. Între anii 1720 și 1730 coroană spaniolă muta 176 familii din Canare, inclusiv multe din Tenerife, catre insula Puerto Rico din Caraibe. În anul 1726, în jur de 25 de familii din insulei au migrat în America de Sud unde au participat la fondarea orașului Montevideo. Patru ani mai
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
Stema mare a Republicii Cehe (a Cehiei) reprezintă un scut sfertuit. În cartierele unu și patru este stema Boemiei: pe roșu, un leu de argint cu două cozi și cu o coroană de aur; în cartierul doi este stema Moraviei: pe albastru, o acvilă în tablă de șah compu-să din carouri de argint și roșii, cu o coroană de aur; în cartierul trei este stema Sileziei: pe aur, o acvilă neagră cu
Stema Cehiei () [Corola-website/Science/306818_a_308147]
-
stema Boemiei: pe roșu, un leu de argint cu două cozi și cu o coroană de aur; în cartierul doi este stema Moraviei: pe albastru, o acvilă în tablă de șah compu-să din carouri de argint și roșii, cu o coroană de aur; în cartierul trei este stema Sileziei: pe aur, o acvilă neagră cu o coroană de aur; acvila poartă pe aripi o semilună de argint terminată în trefle, din centrul căreia iese o cruce de argint. Stema mică a
Stema Cehiei () [Corola-website/Science/306818_a_308147]
-
aur; în cartierul doi este stema Moraviei: pe albastru, o acvilă în tablă de șah compu-să din carouri de argint și roșii, cu o coroană de aur; în cartierul trei este stema Sileziei: pe aur, o acvilă neagră cu o coroană de aur; acvila poartă pe aripi o semilună de argint terminată în trefle, din centrul căreia iese o cruce de argint. Stema mică a Cehiei reprezintă un scut roșu pe care se găsește un leu de argint cu două cozi
Stema Cehiei () [Corola-website/Science/306818_a_308147]
-
poartă pe aripi o semilună de argint terminată în trefle, din centrul căreia iese o cruce de argint. Stema mică a Cehiei reprezintă un scut roșu pe care se găsește un leu de argint cu două cozi și cu o coroană de aur.
Stema Cehiei () [Corola-website/Science/306818_a_308147]
-
au avansat. În 1285, Filip cel Cutezător a asediat orașul Girona. În ciuda rezistenței îndârjite, orașul a fost cucerit. Charles a fost încoronat aici rege al Aragonului pe 28 aprilie de cățre cardinalul Jean Cholet. Încoronarea s-a făcut fără o coroană adevărată, pe creștetul lui Charles cardinalul plasând propria mitră. Charles avea să fie numit în derâdere "roi du chapeau". Situația regelui Filip s-a agravat brusc, amiralul lui Pedro al III-lea, Roger de Lauria, reușind să distrugă în bătălia
Cruciada Aragoneză () [Corola-website/Science/306830_a_308159]
-
clericilor care se deplasau la Conciliul de la Lyon, în 1245 fiind în mod formal deposedat de puterile sale imperiale de către Papă. Papa Gregorie al IX-lea oferise cu ceva vreme mai înainte fratelui regelui Ludovic al Franței, Robert de Artois, coroana germană, dar principele o refuzase. Din acest motiv, Sfântul Imperiu nu era pasibil de organizarea unei cruciade. Henry al III-lea al Angliei se luptă încă cu Simon de Montfort și mai avea de rezolvat și alte probleme în țară
Cruciada a șaptea () [Corola-website/Science/306831_a_308160]
-
pelerinaj pentru credincioși. La Oradea, a reconstruit, în 1905, palatul episcopal, după proiectele arhitectului C. Rimanoczy junior, a refăcut domeniul de la Beiuș, casa de la Holod și reședința de la Stâna de Vale. Cu o importantă sumă de bani (100.000 de coroane), episcopul Demetriu Radu a contribuit la construirea Bisericii Sfântul Vasile cel Mare din strada Polonă din București, în 1909. În anul 1910 a zidit "Biserica Pogorârea Spiritului Sfânt", din satul natal, Rădești. În 1912 s-a deplasat la Roma, pentru
Demetriu Radu () [Corola-website/Science/306911_a_308240]
-
se remarcă prin faptul că are mai multe tablouri votive. Pe peretele vestic al naosului este zugrăvit domnitorul Petru Rareș și familia sa în calitate de ctitori ai bisericii. Domnitorul are fața rotundă, barba scurtă, părul lung, iar pe cap poartă o coroană de aur cu mici ramuri. Lângă el se află Doamna Elena îmbrăcată în haine de brocart de aur pe fond verde și având pe cap aceeași coroană, iar între domnitor și soția sa se află unul dintre fiii domnești. În
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
Domnitorul are fața rotundă, barba scurtă, părul lung, iar pe cap poartă o coroană de aur cu mici ramuri. Lângă el se află Doamna Elena îmbrăcată în haine de brocart de aur pe fond verde și având pe cap aceeași coroană, iar între domnitor și soția sa se află unul dintre fiii domnești. În colțul sud-estic al încăperii mormintelor, deasupra nișei unde a fost înmormântat logofătul Toader Bubuiog, este reprezentat ctitorul bisericii oferind biserica Mântuitorului, prin mijlocirea Maicii Domnului. Bubuiog este
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
poleita și pictată din nou de Costin Petrescu. Cele cinci arcade sunt susținute de coloane dispuse câte patru pe fiecare parte. Pe prima arcada, cea de la sfanțul altar, se poate citi îndemnul “Sus să avem inimile”. Cele două candelabre, cu coroană regală la partea superioară, sunt executate cu contribuția fostului epitrop Teodor Simeon Puzakoff. Mobilierul - alcătuit din două scaune arhierești, strănile din naos și pronaos, două străni ale cântareților și amvonul - a fost executat sculptorul C.M. Babic din lemn de stejar
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]