13,218 matches
-
nouă ediție a cărților liturgice muzicale în cânt gregorian celui mai autoritar compozitor care lucra atunci la Roma, G.P. da Palestrina, ajutat de un alt muzician, Annibale Zoilo: După ce s-a publicat noul liturghier și breviarul, s-a constatat că melodia (cantus firmus) antifonarelor, a gradualelor și a psalteriumului este plină de barbarisme, obscurități și superficialități, care se datorează incompetenței, neglijenței și arbitriului compozitorilor, a copiștilor și a tipografilor, motiv pentru care, vă încredințăm vouă, pe care vă stimăm și vă
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
la un produs care avea puțin de a face cu cântecul gregorian, fiind eliminate numeroase melisme care erau adevărate perle muzicale din primele secole. O a doua propoziție conciliară se referea la abolirea elementelor profane din cadrul liturgiei: nu numai eliminarea melodiilor profane, dar și a fiecărui cantus firmus care nu era gregorian, precum celebrul cântec L’homme armé din acel timp, pe baza căruia mulți compozitori și-au realizat misele lor, de la Dufay până la Ockhegem, Josquin și Palestrina. Nu mai erau
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
tradiția franco-flamandă, dar se dezvoltă în direcția inteligibilității textului, în baza directivelor sugerate de Conciliul din Trento. Figura acestui compozitor a fost recunoscută de următoarele generații de muzicieni, care au evidențiat contribuția sa la evoluția limbajului muzical (contrapunct, armonie, ritm, melodie, etc.). Stilul palestrinian a fost studiat, în secolele care au urmat, de numeroși teoreticieni, în mod particular de Johann Joseph Fux, care și-a fundamentat pe acest stil studiul său asupra contrapunctului, unul din textele sale fiind cunoscut sub numele
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
compozițiile religioase, îndeosebi oratoriile, ale lui Giacomo Carissimi (+ 1674), ale lui Girolamo Frescobaldi (+ 1643), Alessandro Scarlatti (+ 1725), Angelo Corelli (+ 1713) și mulți alții. Deja în perioada renascentistă, orga era unul dintre protagoniștii principali ai muzicii liturgice. Practica de a acompania melodiile cu acest instrument in alternatim a devenit o obișnuință tot mai acceptată și reglementată. Aproape fiecare biserică era mândră de a poseda o orgă, ajunsă acum la un nivel tehnic ridicat; aceasta, prin sunetul său impunător, părea să strige victoria
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
caracter funcțional. Repertoriul cel mai vast și mai bine reușit, a fost cel al franciscanului Ludovico Grossi da Viadana (1560-1627), care a realizat colecția de motete în noul stil concertant pentru întreg anul liturgic, intitulat Cento concerti ecclesiastici (Veneția, 1602). Melodiile sunt încredințate vocilor individuale sau unor mici grupuri vocale, cu acompaniament de bas continuu. Acest gen de muzică s-a răspândit și a avut succes pe toată durata secolului al XVII-lea, îndeosebi în capelele muzicale minore și în bisericile
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
perioada la care ne referim, nu numai modelul arhaic alla Palestrina: practic, era folosit întreg lexicul întâlnit la marea majoritate a muzicienilor. Prin „stil ecleziastic”, mulți înțelegeau tocmai acest limbaj global care, prin manierele sale mixte (de la contrapunctul sever, la melodia galantă de factură rococo), se diferenția de stilul teatral, acesta din urmă privilegiind modurile moderne și accesibile publicului mai larg. Doar o anumită minoritate, mai exigentă, înțelegea prin „stil ecleziastic” un limbaj sobru, sever și a cappella, net opus celui
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
sau mutilate. În simfonism, muzica este cea care comandă; textul deservește logica muzicii, ascultând de organizarea formală și stilistică a acesteia. Acest lucru a avut loc și în misa-simfonie. Dezvoltarea tematică de tip simfonic permitea depășirea fragmentării missei-cantata și realizarea melodiilor textelor mai lungi fără a recurge la prea multe segmentări. În timp ce elimina diferența dintre armonie și contrapunct și reducea importanța basului față de celelalte părți intermediare, se obținea o mai mare omogenitate a stilului și o mai amplă dezvoltare tematică. Însăși
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
fie astfel executată (nu abolită!), încât să nu se dovedească profană, mondenă sau teatrală, pentru că, dincolo de orice dispută asupra valabilității sau nu a noului tip de muzică, „nu există nimeni care să nu dorească o diferențiere între cântecul bisericesc și melodiile teatrale”; - cântecul polifonic și instrumental sub formă de motet este acceptat, cu condiția de a convinge adunarea liturgică și de a fi proporționat în baza actului de cult; - textele motetelor trebuiau să fie luate din Scriptură, din tradiția liturgică și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
luate din Scriptură, din tradiția liturgică și din operele Sfinților Părinți ai bisericii, inclusiv Sf. Toma de Aquino, pentru textele euharistice; - muzica trebuia să fie adecvată textului și să corespundă momentului ritual și nu invers, cum se întâmpla în teatru: „Melodiile din teatru sunt astfel compuse, încât publicul prezent să se delecteze, să se bucure de artificiile muzicii, să tresalte din cauza melodiei și a muzicii însăși; însă, fără a percepe, de cele mai multe ori, semnificația exactă a cuvintelor. Nu tot așa trebuie
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
muzica trebuia să fie adecvată textului și să corespundă momentului ritual și nu invers, cum se întâmpla în teatru: „Melodiile din teatru sunt astfel compuse, încât publicul prezent să se delecteze, să se bucure de artificiile muzicii, să tresalte din cauza melodiei și a muzicii însăși; însă, fără a percepe, de cele mai multe ori, semnificația exactă a cuvintelor. Nu tot așa trebuie să fie și cântecul ecleziastic; în compozițiile sacre trebuie să se urmărească contrariul, adică trebuie să se aibă grijă, mai întâi
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și, de asemenea, publicarea primelor manuscrise gregoriene, datorită muncii asidue de cercetare a călugărilor benedictini de la Solesmes (Franța), muncă ce va deschide drumul ediției vaticane. Bazându-se pe studiul comparat al izvoarelor, a fost posibilă reconstruirea pe baze științifice a melodiilor gregoriene. Prin „restaurarea gregoriană”, a început seria studiilor paleografice și a publicațiilor care și astăzi sunt încă în curs. Așadar, cecilianismul, în căutarea unui limbaj muzical sacru, a făcut câteva alegeri fundamentale, precum redescoperirea și imitarea marilor modele din trecut
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
integrantă a liturgiei solemne, participă la scopul general al acesteia, care este gloria lui Dumnezeu, sanctificarea și edificarea credincioșilor. Ea contribuie la mărirea cadrului și a splendorii ceremoniilor ecleziastice și, așa cum datoria sa principală este de a ornamenta cu o melodie adecvată textul liturgic care este propus înțelegerii credincioșilor, tot astfel scopul ei principal este acela de a adăuga o mai mare eficacitate textului însuși, în așa fel încât credincioșii, prin intermediul ei, să fie mai ușor ajutați la devoțiune și să
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
fiind modelul suprem al muzicii sacre, putându-se stabili, pe bună dreptate, următoarea lege generală: o compoziție bisericească este cu atât mai sacră și mai liturgică, cu cât, în dezvoltare, în inspirație și în gust, se apropie mai mult de melodia gregoriană, și este cu atât mai puțin demnă de lăcașul de cult, cu cât se îndepărtează mai mult de modelul suprem. Vechiul cânt gregorian tradițional va trebui, deci, să fie restituit în funcțiunile sale de cult, toți fiind convinși că
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ea se află”. Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare diferite mijloace: - „... Episcopii să instituie în diecezele lor o comisie specială alcătuită din persoane cu adevărat competente în materie de muzică sacră, căreia să-i fie încredințat rolul de a supraveghea melodiile care se execută în bisericile lor”; - O serioasă formare liturgică-muzicală: „În seminariile clericilor și în institutele ecleziastice, ținând cont de prescrierile tridentine, să se cultive de toți, cu grijă și dragoste, lăudatul cânt gregorian tradițional, iar superiorii, din acest punct
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
pot fi adaptate uzului sacru, sunt adecvate demnității templului și favorizează într-adevăr edificarea credincioșilor”. O ultimă reflecție este rezervată compozitorilor care, animați de spirit creștin, „sunt chemați să cultive muzica sacră și să-i sporească tezaurul. Ei vor compune melodii care să prezinte caracteristicile adevăratei muzici sacre și care să poată fi cântate nu numai de marile coruri, ci să fie accesibile și corurilor mai mici și să favorizeze participarea activă a întregii adunări a credincioșilor”. Textele destinate cântului sacru
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
acesta. Dar cei 4R pot fi folosiți indiferent de ordine. Un terapeut poate întări, apoi reformula, recontextualiza și rezuma, poate utiliza mai multe reformulări sau recontextualizări pe rând... Acești „4R” sunt patru note a căror utilizare flexibilă construiește o frumoasă melodie relațională. Experiența demonstrează că este important să aplicăm metoda în manieră pură: recontextualizările, reformulările, rezumatele și întăririle trebuie să fie clare și precise, verbalizate direct. Perifrazele defensive ale terapeutului, stereotipurile verbale, „dantelăriile verbale” sunt inutile. Mai mult, non-verbalul trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
configurarea unui „lăstar viabil: antropologia culturală” (Geană, 1996, 217-221), tezele lui T. Vianu despre artă ca formă a muncii omenești, despre funcționalitatea artei în reconstrucția socială (Vianu, 1929), sau ideea subordonării criteriului estetic celui sociologic al valorii de circulație a melodiilor-tip sau arhetipurilor în cercetările lui H. Brauner asupra folclorului (Rostas, 2003, 76-77). Lista poate continua cu contribuțiile inedite ale geografilor V. Tufescu, I. Conea în direcția edificării geografiei sociale, ecologiei umane, organizării teritoriului. Nu mai puțin incitante au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
artistice. Emoțiile muzicale au o generalitate largă și un rol important în capacitatea de percepere analitică și sintetică a discursului sonor și a fondului aperceptiv de idei în sensul emoțional-muzical. Elementele limbajului muzical nu pot fi separate în procesul comunicării: melodia este în raport direct cu afectivitatea (viața afectivă), ritmul cu mișcarea interioară și exterioară (viața fiziologică), armonia cu gândirea și activitățile mentale (analiza și sinteza suprapunerii sonore - viața mentală). De aceea, de-a lungul timpului, arta muzicală a devenit un
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
ale artei muzicale, acestea constituindu-se în limbaj muzical. Materialul cu care se comunică muzical este sunetul, acesta având calități care condiționează relațiile sonore ce stau la baza elementelor de limbaj: înălțime, durată, intensitate, timbru. Succesiunile dintre înălțimile sunetelor generează melodia; ritmul este determinat de relațiile dintre durate și pauze. Melodia și ritmul sunt elementele de bază ale limbajului muzical, la acestea adăugându-se culoarea sonoră (timbrul determinat de sursa muzicală), dinamica, (adică variația intensităților și a nuanțelor) și agogica (tempoul
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
cu care se comunică muzical este sunetul, acesta având calități care condiționează relațiile sonore ce stau la baza elementelor de limbaj: înălțime, durată, intensitate, timbru. Succesiunile dintre înălțimile sunetelor generează melodia; ritmul este determinat de relațiile dintre durate și pauze. Melodia și ritmul sunt elementele de bază ale limbajului muzical, la acestea adăugându-se culoarea sonoră (timbrul determinat de sursa muzicală), dinamica, (adică variația intensităților și a nuanțelor) și agogica (tempoul sau viteza de execuție) ce completează complexul sonor. Interpretarea vocală
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
necesară a muzicii este de a comunica, deci de a avea o semnificație ce trebuie receptată. Aceasta rezultă din raporturile pur muzicale dintre sunete, acorduri, durate, reprezentând o artă a combinațiilor sonore, ce dezvăluie realitatea trăirilor și gândirii omului. Delimitarea melodiei ca prim element de exprimare muzicală implică separarea de structurile ritmice. Apariția melodiei în cultura primitivă a însemnat nașterea muzicii. O perioadă mare de timp, muzica nu a fost decât monodică, melodia reprezentând ideea și gândirea muzicală exprimată la o
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
ce trebuie receptată. Aceasta rezultă din raporturile pur muzicale dintre sunete, acorduri, durate, reprezentând o artă a combinațiilor sonore, ce dezvăluie realitatea trăirilor și gândirii omului. Delimitarea melodiei ca prim element de exprimare muzicală implică separarea de structurile ritmice. Apariția melodiei în cultura primitivă a însemnat nașterea muzicii. O perioadă mare de timp, muzica nu a fost decât monodică, melodia reprezentând ideea și gândirea muzicală exprimată la o singură voce, prin organizarea artistică a sunetelor, din punct de vedere intonațional. De
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
ce dezvăluie realitatea trăirilor și gândirii omului. Delimitarea melodiei ca prim element de exprimare muzicală implică separarea de structurile ritmice. Apariția melodiei în cultura primitivă a însemnat nașterea muzicii. O perioadă mare de timp, muzica nu a fost decât monodică, melodia reprezentând ideea și gândirea muzicală exprimată la o singură voce, prin organizarea artistică a sunetelor, din punct de vedere intonațional. De fapt, raporturile ce se creează între sunete au impus organizarea și sistematizarea intervalelor muzicale. Sistemele muzicale intonaționale sunt alcătuite
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
intonația bizantină în glasul 8, cu o linie melodică sinoasă, desfășurată treptat ascendent și descendent. Arta muzicală cultă va evolua prin cântecul laic, practicat în Evul Mediu mijlociu, de către nobilii trubaduri (în Ars Antiqua și Ars Nova) ce vor cultiva melodia simplă și expresivă. Din exemplul propus de Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina 182, vom observa mersul linear sau treptat al intonației, asociat cu salturi de cvartă, cvintă și mai rar de sextă și septimă, în modul lidian pe
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
2001, pagina 182, vom observa mersul linear sau treptat al intonației, asociat cu salturi de cvartă, cvintă și mai rar de sextă și septimă, în modul lidian pe fa. În Renaștere, când sunt utilizate modurile apusene diatonice, compozitorii au realizat melodii simple, expresive. Un element important pentru creația muzicală de până acum îl reprezintă cuvântul, deoarece muzica este vocală. Textul a influențat structura intervalic intonațională a liniei melodice fie în lucrări religioase, fie în lucrări laice (Josquin des Près, Orlando di
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]