13,486 matches
-
ieftine de editare, vanzarile romanului au sporit simtitor. În 1975, patru milioane de exemplare au fost vândute în limba germană, reeditarile in Germania ale romanului ajungand pana in 2010 la un tiraj de mai mult de nouă milioane de exemplare. Pana in anul 2000, romanul a fost tradus in 38 de limbi, cel mai recent în islandeză. În Lübeck, romanul a fost la început primit ca un roman cu cheie. Totuși, mulți dintre cei care s-au văzut portretizați au fost
Casa Buddenbrook () [Corola-website/Science/325516_a_326845]
-
(în ) este un film iugoslav din 1967, regizat de regizorul sârb Aleksandar Petrović. Titlul original în limba sârbă este Skupljači perja, care înseamnă "Strângătorii de pene". Filmul este centrat în jurul vieții unor țigani dintr-un sat aflat în partea de nord a Vojvodinei, dar tratează și teme mai subtile cum ar fi dragostea, relațiile sociale și etnice. Pe lângă Bekim Fehmiu, Olivera Vučo, Bata Živojinović și Mija
Am întâlnit țigani fericiți () [Corola-website/Science/325644_a_326973]
-
pe un anume domn George Earsfield, în loc să păstreze modul alfabetic și să-l asasineze pe Roger Emmanuels Downes, care se așezase la două locuri distanță. Cu toate acestea, Cust, asistând la această scenă, alergă din sala de cinema în urma unei pene de curent. Mai târziu, Alexander Bonaparte descoperă arma crimei în buzunarul paltonului său și urmele de sânge lăsate pe cămașă, crezând că el a săvârșit omorul. Lilly, fiica proprietăresei domnului Cust, îl sfătuiește să se ferească de poliție. Acesta încercă
Ucigașul ABC () [Corola-website/Science/325650_a_326979]
-
cerșind în fața Pieței Cala de pe strada Stanyan (închisă ulterior) înainte de a decide că scrisul este un mod mai bun de a-și câștiga existența. A ajuns în cele din urmă și la Festivalul de la Woodstock din 1969, după ce rămas în pană de benzină când mai avea de parcurs jumătate de milă. Printre locurile în care a trăit pentru o scurtă perioadă de timp se mai numără și Portland, Eugene, Oregon, New York City, din nou San Francisco, Berkeley și Los Angeles. A
John Varley (autor) () [Corola-website/Science/325669_a_326998]
-
fiul său. El încheie un târg cu Hamer: în schimbul clemenței pentru băiat, el îl va ajuta să organizeze o capcană pentru bandiți. Când Bonnie și Clyde opresc pe marginea drumului pentru a-l ajuta pe domnul Moss să repare o pană de cauciuc, polițiștii, aflați în tufișuri, deschid focul și îi împușcă mortal pe Bonnie și Clyde. Hamer și echipa sa ies apoi din ascunzătoare, uitându-se la cadavrele celor doi bandiți. Actorul Gene Wilder și-a făcut debutul în film
Bonnie și Clyde (film) () [Corola-website/Science/325697_a_327026]
-
קולמוס) și de o cerneală specială, numită „dyo stăm”, preparată după o rețetă din vechime, conținând ulei, catran, ceară, si o cantitate mică de miere. Dacă inițial țocurile erau în majoritatea lor din trestie, ulterior s-a raspandit folosirea de pene, dar denumirea kolmos, din grecescul καλάμος (în latină calamus = toc) care înseamnă trestie, s-a păstrat. Textele se copiază pe pergamente sau vellum special denumite în ebraică Klaf sau Gvil și preparate manual din fragmente pătrate de piele de „animal
Sofer Stam () [Corola-website/Science/325703_a_327032]
-
„” este o povestire timpurie a scriitorului american Edgar Allan Poe, care a fost publicată pentru prima dată în 1838. Povestirea se referă la un narator nenumit și la soția sa , o femeie frumoasă și inteligentă cu părul de culoarea penei corbului. Ea se îmbolnăvește, compune poezia „Viermele biruitor” și rostește citate atribuite lui Joseph Glanvill (care sugerează că viața este durabilă doar printr-o voință puternică) cu puțin timp înainte de a muri. După moartea ei, naratorul se recăsătorește cu Lady
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
în revista "The American Museum of Science, Literature and the Arts" din Baltimore, ea a fost revizuită substanțial și republicată pe tot parcursul vieții lui Poe. Naratorul nedenumit descrie calitățile Ligeii, o femeie frumoasă, pasională și inteligentă, cu părul ca pana corbului și ochii închiși la culoare, despre care crede că a întâlnit-o „într-un oraș mare, plin de ruine, de lângă Rin”. El nu este în măsură să-și aducă aminte nimic despre trecutul Ligeii, nici măcar numele ei de familie
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
giulgiu reînvie încă o dată, se ridică din pat și se îndreaptă, clătinându-se, spre mijlocul încăperii. Când el se îndreaptă să o atingă, ea se ferește, iar giulgiul care-i înfășura capul cade pentru a dezvălui un păr de culoarea penei corbului și ochi negri: Rowena s-a transformat în Ligeia. „Ligeia” a fost publicată pentru prima dată în numărul din 18 septembrie 1838 a "The American Museum of Science, Literature and the Arts", o revistă editată la Baltimore de doi
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
posibil ca Poe să fi inventat citatul și i-a atașat numele lui Glanvill în scopul de a-l asocia cu credința lui Glanvill în vrăjitorie. Ligeia și Rowena servesc ca opusuri estetice: Ligeia este o femeie cu părul ca pana corbului dintr-un oraș de pe malul Rinului, în timp ce Rowena (numită probabil după personajul din "Ivanhoe") este o anglo-saxonă blondă. Această opoziție simbolică presupune contrastul între romantismul german și englez. Ceea ce a încercat Poe să spună în scena metamorfozei a fost
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
foarte preocupat de comportamentul și imitațiile lor pasionate. El află apoi că acest personal a înlocuit sistemul blând cu un sistem mult mai strict, despre care Maillard spune că se bazează pe activitatea unui „doctor Catran” și a unui „profesor Pană”. Naratorul spune ca nu este familiarizat cu munca lor, spre uimirea celor din jur. I se explică în cele din urmă de ce a fost abandonat sistemul anterior. Un incident „singular”, spune Maillard, a avut loc atunci când pacienții, cărora li se
Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană () [Corola-website/Science/325791_a_327120]
-
auzit zgomote puternice și personalul real al spitalului a evadat din carcere. Este dezvăluit faptul că oaspeții de la cină erau, de fapt, pacienții care preluaseră controlul asupra spitalului. Ca parte a revoltei lor, deținuții au tratat personalul cu „catran și pene”. Gardienii i-au adus pe pacienții reali, inclusiv pe domnul Maillard (fostul director care înnebunise cu 2-3 ani în urmă și devenise la rândul lui pacient), înapoi în celulele lor, în timp ce naratorul, care este „tânărul domn cu o mutră bleagă
Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană () [Corola-website/Science/325791_a_327120]
-
ani în urmă și devenise la rândul lui pacient), înapoi în celulele lor, în timp ce naratorul, care este „tânărul domn cu o mutră bleagă” menționat de Maillard, recunoaște că nu a găsit încă niciuna din operele dr. „Catran” și a profesorului „Pană”. Sistemul domnului Maillard evita toate pedepsele și nu îngrădea libertățile pacienților săi. Lor li se acorda multă libertate și nu erau forțați să poarte halate de spital, ci în schimb „li se îngăduia să umble nestânjeniți prin casă și grădină
Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană () [Corola-website/Science/325791_a_327120]
-
de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe ori. Profesoara Zoe Dumitrescu-Bușulenga scria că această povestire conține "„o nuanță de critică socială sau morală, o undă de etică și umanism. Iar în Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană, schiță în care Poe se arată un maestru al burlescului, nebunii stăpâni ai ospiciului și terorizând pe cei întregi la minte constituie un fel de amară satiră socială, de tipul vechiului Narrenschiff, demonstrând răsturnarea valorilor în lume, răul stăpânind, și
Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană () [Corola-website/Science/325791_a_327120]
-
din Indochina. Au fost construite 141 de aparate până la terminarea celui de al Doilea Război Mondial și în total 925 de aparate până la încheierea producției, în 1965. Producția sub licență a început în România în 1943 la fabrica ICAR București. Pana la 23 august 1944 doar 10 aparate au fost finalizate din cauză că fabrica trebuia să acopere și alte comenzi necesare industriei de război. Alte 70 de aparate au fost construite până la încetarea producției, în 1948. Acest tip de avion a fost
Fieseler Fi 156 () [Corola-website/Science/325854_a_327183]
-
au împrumutat alfabetul grecilor din Cuma, dar nu se știe sigur dacă direct sau prin intermediul etruscilor. Romanii foloseau diferite materiale pentru a scrie: tăblițe din lemn pe care scriau cu pensula, cioburi de vase și scoici pe care scriau cu pana (un fel de trestie) sau tăblițe de lemn acoperite cu un strat de ceară pe care scriau cu stiletul (un fel de ac). Tăblițele de lemn acoperite cu ceară erau folosite la luarea notițelor, pentru socotit sau la școală, se
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
cu spatele către aceasta, se află statuia lui Charles de Gaulle, inaugurată în 2006. La 6 iunie 1930, în urma pierderii unuia din rezervoare, avionul cu care viitorul rege Carol II venea spre București de la München via Viena, a rămas în pană de carburant și a aterizat în marginea satului Vadu Crișului, din Bihor. O fată i-a dat regelui să bea apa din ulciorul de lut. Ea a fost dusă la București, și a făcut parte din suita regală, fiind și
Fântâna Modura () [Corola-website/Science/325868_a_327197]
-
subliniau independența creștinismului etiopian, iezuiților li se permiteau să desfășoare activități misionare din 1557. În 1555, otomanii organizează provincia Habes. Convertirea la catolicism de către Negus Za Dengel în 1607 și de Negus Susneus în 1622 a condus la răscoale sângeroase, pana cand Negus Fasilidas a alungat toți catolicii. În timpul domniei lui Iassus I, la începutul sec. XVIII, Etiopia se află la apogeu politic și cultural, dar a căzut pradă anarhiei din cauza intrigilor de la palat și invaziei triburilor inamice. Etiopia s-a
Istoria Africii () [Corola-website/Science/325026_a_326355]
-
Pe termen lung, supremația de iure asupra părții estice a Maghrebului era deținută de otomani, aceștia cucerind Cirenaica în 1521, Tripolitana în 1551, Algeria în 1556 și Tunisia în 1574. În 1587-1671, Algeria era administrată de un pasă, guvernator turc, pana cand ienicerii locali au preluat puterea, fiind oficial dependenți de sultan. Dominația lor s-a menținut până la ocupația franceză din 1830. În 1591, pasă a fost înlăturat din Tunisia în favoarea unui conducător autonom. În 1640, Hamud ibn Murad a preluat
Istoria Africii () [Corola-website/Science/325026_a_326355]
-
Mr. Burns l-au implicat pe Homer într-un anume mod. Burns nu are, în cea mai mare parte, cunoștință de antipatia orășenilor față de el. De asemenea afișează maniere considerate demodate, cum ar fi practicarea frenologiei, scrierea cu un stilou pană, și folosirea unei camere de vedere antice pentru a face poze. Burns se referă la prezent la multe celebrități de la sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20 , presupunând că sunt în viață. În "Homer at the Bat", Burns îl instruiește
Montgomery Burns () [Corola-website/Science/325069_a_326398]
-
este un scuter fabricat de către producătorul japonez Yamaha. Modelul a fost fabricat începând cu anii 1997 și pană în prezent, designul fiind aproape neschimbat. Scuterul a fost echipat cu două motorizări: Minarelli 50cc și 100cc în 2 timpi. În prezent se mai fabrică doar modelele echipate cu motoare de 50cc, ultimele variante de 100cc fiind produse în anii
Yamaha Aerox () [Corola-website/Science/325083_a_326412]
-
Lostprophets, Ian Watkins, urmat de membrul formației Klaxons, James Righton. De asemenea, a obișuit să iasă cu membrul formației The Horrors, Faris Badwan timp de șase luni, după care au rămas prieteni. Alexa a avut o relație cu Sidney Mortimer pană la sfârșitul anului 2007, când l-a cunoscut pe Alex Turner. După 4 ani de relație, cântărețul și Alexa au decis să se despartă. Acum se zvonește că este într-o relație cu membrul formației Hurts, Theo Hutchcraft din luna
Alexa Chung () [Corola-website/Science/325080_a_326409]
-
o escadrila de Zero-uri. Partenerul lui Thach Dibb, a fost atacat de pilotul japonez, care după buclă s-a întors spre Thach care a coborât sub avionul lui Dibb și a tras în burtă avionului inamic care se apropia, pana acesta a luat foc. Destul de repede această manevră a devenit un standard printre piloții UȘ Navy și a fost adoptată și de piloții Forțelor Aeriene ale SUA (USAAF). Aviatorii Marinei care zburau pe Wildcat-uri de pe aeroportul Henderson Field din insula
Thach Weave () [Corola-website/Science/325108_a_326437]
-
DN15 , de acesta și valea Bistricioarei pînă la Tulgheș . În continuare tot Spre sud vin în contact cu grupa centrală din Munții Giurgeu - Munții Ditrăului , delimitați fiind de aceștia de Depresiunea Jolotca Pasul Țengheler și valea Părăului Putna la sud pana la Tulgheș . Spre vest vin în contact cu valea Răului Mureș În centru este Stațiunea Borsec situată în depresiunea cu același nume . La nord este Comună Bîlbor situată în depresiunea cu același nume. La est este Comună Tulgheș . La vest
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
Ștefan Ion Gheorghe, Luca Popovici, Radu Gyr, Mircea Streinul, Alexandru Alexianu, Demetrie Soutzu. La ziar au lucrat în calitate de colaboratori Mihail Manoilescu, Constantin Noica, Colonel Octav Vorobchievici, Locotenent Emanuel Voinescu (sub pseudonimul Vornicul Boldur), Mircea Mateescu, Dragoș Vrânceanu, Ciril Vârnav, Nicolae Pană, Demetrie Ganea, Paul Petzi, Barbu Slușanschi, Mircea Pop. După apariția articolului lui Grigore Manoilescu, "Cu mănuși", ziarul a fost suspendat o săptămână din ordinul generalului Antonescu și la reapariție la conducerea ziarului a venit Alexandru Constant, care era și Ministrul
Buna Vestire (ziar) () [Corola-website/Science/325227_a_326556]