14,128 matches
-
Uvijek brbljaju koješta „Mereu vorbesc aiurea”, "Donesi štogod da pojedemo" „Adu ceva, orice de mâncare”. Mai sunt și locuțiuni nehotărâte formate cu pronume/adjective interogative împreună cu anumite particule scrise separat, toate cu sensul dat în română de către „ori-”: Exemple în propoziții: "Nikad me neće prevariti makar kolik lažac bio" „N-o să mă păcălească niciodată, oricât de mare mincinos ar fi”, "Samo da naiđemo na budi kakvu vodu" „Numai să găsim orice fel de apă”, "Došao tko mu drago, moja su mu
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
opturi” (cu patinele pe gheață). Ca și în celelalte limbi slave, verbele limbii croate se caracterizează și prin categoria aspectului, care exprimă în principal gradul de realizare a acțiunii unui verb. Prezentul propriu-zis este exprimat numai de verbele imperfective, în propoziții independente sau principale. Prezentul verbelor perfective se folosește numai în propoziții subordonate și exprimă o acțiune viitoare: "Kad odspavam, bit će bolje" „Când voi fi dormit, va fi mai bine”. Majoritatea verbelor formează perechi perfectiv-imperfectiv cu același sens lexical, de
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
verbele limbii croate se caracterizează și prin categoria aspectului, care exprimă în principal gradul de realizare a acțiunii unui verb. Prezentul propriu-zis este exprimat numai de verbele imperfective, în propoziții independente sau principale. Prezentul verbelor perfective se folosește numai în propoziții subordonate și exprimă o acțiune viitoare: "Kad odspavam, bit će bolje" „Când voi fi dormit, va fi mai bine”. Majoritatea verbelor formează perechi perfectiv-imperfectiv cu același sens lexical, de exemplu "pisati-napisati" „a scrie”. Există câteva procedee de formare a verbelor
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
aproape”, "jedva" „abia”, "još" „și (mai)”, "malo" „puțin”, "mnogo" „cu mult”, "naročito" „mai ales”, "osobito" „deosebit de”, "posve" „cu totul”, "potpuno" „pe de-a-ntregul, complet”, "previše" „prea”, "prilično" „considerabil de”, "sasvim" „cu totul”, "skoro" „aproape”, "veoma" „foarte”, "vrlo" „foarte”. Exemple în propoziții: "Ona je mnogo veća" „Ea este cu mult mai mare”, "Bio je vrlo malen" „Era foarte mic”. Particule incitative Particule afirmative și negative: Particule prezentative Modalizatori: Această secțiune prezintă principalele caracterictici ale sintaxei limbii croate în comparație cu cele ale românei, privitor
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
veća" „Ea este cu mult mai mare”, "Bio je vrlo malen" „Era foarte mic”. Particule incitative Particule afirmative și negative: Particule prezentative Modalizatori: Această secțiune prezintă principalele caracterictici ale sintaxei limbii croate în comparație cu cele ale românei, privitor la tipurile de propoziții, părțile de propoziție, topica în aceasta și câteva propoziții subordonate. Negarea predicatului se face în general cu particula negativă "ne" plasată înaintea sa: "Ja na pitanja ne odgovaram" „Eu la întrebări nu răspund”. Cu unele verbe, "ne" se îmbină, neschimbată
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cu mult mai mare”, "Bio je vrlo malen" „Era foarte mic”. Particule incitative Particule afirmative și negative: Particule prezentative Modalizatori: Această secțiune prezintă principalele caracterictici ale sintaxei limbii croate în comparație cu cele ale românei, privitor la tipurile de propoziții, părțile de propoziție, topica în aceasta și câteva propoziții subordonate. Negarea predicatului se face în general cu particula negativă "ne" plasată înaintea sa: "Ja na pitanja ne odgovaram" „Eu la întrebări nu răspund”. Cu unele verbe, "ne" se îmbină, neschimbată cu verbele "imati
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
vrlo malen" „Era foarte mic”. Particule incitative Particule afirmative și negative: Particule prezentative Modalizatori: Această secțiune prezintă principalele caracterictici ale sintaxei limbii croate în comparație cu cele ale românei, privitor la tipurile de propoziții, părțile de propoziție, topica în aceasta și câteva propoziții subordonate. Negarea predicatului se face în general cu particula negativă "ne" plasată înaintea sa: "Ja na pitanja ne odgovaram" „Eu la întrebări nu răspund”. Cu unele verbe, "ne" se îmbină, neschimbată cu verbele "imati" și "htjeti", care își pierd prima
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Prepozițiile despart particula "ni" de pronume/adverb: Ne možeš me zamijeniti ni sa čim" „Nu mă poți înlocui cu nimic”. Interogația totală se poate exprima prin intonație interogativă fără alt mijloc, dar și cu particule interogative. Exemple: În astfel de propoziții se pot folosi unele pronume nehotărâte formate cu "i-". Acesta implică sensul „măcar, cel puțin”: "Je li išta pojeo?, echivalent cu "Je li makar nešto pojeo?" „A mâncat măcar ceva?”, "Je li te itko čuo?", echivalent cu "Je li te
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cu "Je li makar nešto pojeo?" „A mâncat măcar ceva?”, "Je li te itko čuo?", echivalent cu "Je li te makar netko"' čuo?" „Te-a auzit măcar cineva?” Interogația parțială se exprimă cu pronume și adverbe interogative corespunzătoare părților de propoziție la care se referă (vezi mai sus Pronume și adjective pronominale interogativ-relative și Adverbe interogative). Acest fel de propoziție se poate de asemenea exprima nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul particulei "li" folosită în principal pentru interogație ("Lijepa li
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
te makar netko"' čuo?" „Te-a auzit măcar cineva?” Interogația parțială se exprimă cu pronume și adverbe interogative corespunzătoare părților de propoziție la care se referă (vezi mai sus Pronume și adjective pronominale interogativ-relative și Adverbe interogative). Acest fel de propoziție se poate de asemenea exprima nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul particulei "li" folosită în principal pentru interogație ("Lijepa li si!" „Ce frumoasă ești!”) și cu o particulă specifică, "ta": "Ta nismo više djeca!" „Doar nu mai suntem copii
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul particulei "li" folosită în principal pentru interogație ("Lijepa li si!" „Ce frumoasă ești!”) și cu o particulă specifică, "ta": "Ta nismo više djeca!" „Doar nu mai suntem copii!” În general, aceast tip de propoziție exprimă ordinul sau interdicția, cu predicatul la imperativ: Pogledaj mi ruke!" „Uită-te la mâinile mele!”, Nemojte se ljutiti na njih!" „Nu vă supărați pe ei!” Sunt și construcții cu predicatul la alte forme: Un alt tip de propoziție imperativă
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
de propoziție exprimă ordinul sau interdicția, cu predicatul la imperativ: Pogledaj mi ruke!" „Uită-te la mâinile mele!”, Nemojte se ljutiti na njih!" „Nu vă supărați pe ei!” Sunt și construcții cu predicatul la alte forme: Un alt tip de propoziție imperativă exprimă o urare sau o dorință: Subiectul gramatical este la cazul nominativ dacă este exprimat prin substantiv sau pronume. Dat fiind că în limba croată persoanele se disting foarte bine prin desinențele verbale, nu este necesar ca subiectul să
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cu prepoziție ("kutija od šibica „cutie de chibrituri”) sau la alt caz cu prepoziție: "žena s madežom" „femeia cu aluniță” (instrumental). Topica depinde de rolul semantic, de temă sau de remă, care i se dă uneia sau alteia din părțile propoziției și/sau de intenția vorbitorului de a scoate sau nu în evidență o parte sau alta. Deși în limba croată topica este destul de liberă, ea rămâne o limbă SVO, adică topica este subiect + predicat + complement direct sau indirect, în următoarele
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
topica este destul de liberă, ea rămâne o limbă SVO, adică topica este subiect + predicat + complement direct sau indirect, în următoarele condiții: Exemplu: "Narod glasa za republiku" „Poporul votează pentru republică”. Aceeași este topica dacă, rămânând îndeplinite condițiile 2-7, de exemplu propoziția de mai sus răspunde la întrebarea „Ce face poporul?”, adică în răspuns subiectul este tema, iar predicatul + complementul rema. De regulă tema precede rema. În alte situații, topica poate fi diferită. Dacă subiectul este rema, el ajunge după predicat: "Za
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
complementul este unul circumstanțial de loc sau de timp, acesta se plasează înaintea predicatului, iar subiectul după: "Na stolu leži knjiga" „Pe masă stă o carte”, "U frižideru ima šunke" (subiect logic la genitiv) „În frigider este șuncă”. Dacă în propoziție sunt două complemente, ambele stau după predicat: "Perušina pruži materi ruku" „Perušina întinde mâna către maică-sa”. Dacă în propoziție există unul sau două complemente circumstanțiale exprimat(e) prin adverb(e), acesta stă / acestea stau: Alte părți de propoziție stau
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
knjiga" „Pe masă stă o carte”, "U frižideru ima šunke" (subiect logic la genitiv) „În frigider este șuncă”. Dacă în propoziție sunt două complemente, ambele stau după predicat: "Perušina pruži materi ruku" „Perušina întinde mâna către maică-sa”. Dacă în propoziție există unul sau două complemente circumstanțiale exprimat(e) prin adverb(e), acesta stă / acestea stau: Alte părți de propoziție stau în general cât mai aproape de cuvântul care le subordonează. Atributul adjectival stă înaintea cuvântului determinat: "Lišće pada u otvoren bunar
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
în propoziție sunt două complemente, ambele stau după predicat: "Perušina pruži materi ruku" „Perušina întinde mâna către maică-sa”. Dacă în propoziție există unul sau două complemente circumstanțiale exprimat(e) prin adverb(e), acesta stă / acestea stau: Alte părți de propoziție stau în general cât mai aproape de cuvântul care le subordonează. Atributul adjectival stă înaintea cuvântului determinat: "Lišće pada u otvoren bunar" „Frunzele cad în fântâna deschisă”. Dacă un cuvânt are mai multe atribute adjectivale, toate stau înaintea cuvântului determinat, cele
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
totul alte scopuri”. Atributul substantival și cel adverbial stă după cuvântul determinat: "Tišina nad Aljmašem ogromna je" „Liniștea de deasupra Aljmašului este uriașă”, "Vratio sam se na poziv odavde" „M-am întors la o chemare de aici”. Orice parte de propoziție poate fi scoasă în evidență prin accentuarea sa mai puternică și plasarea ei în altă poziție decât cea pe care o ocupă atunci când nu este scoasă în evidență. Encliticele stau de regulă imediat după primul cuvânt accentuat din propoziția din
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
de propoziție poate fi scoasă în evidență prin accentuarea sa mai puternică și plasarea ei în altă poziție decât cea pe care o ocupă atunci când nu este scoasă în evidență. Encliticele stau de regulă imediat după primul cuvânt accentuat din propoziția din care fac parte: "Mi te ništa ne pitamo" „Noi nu te întrebăm nimic”, "Vratio sam se u sobu" „M-am întors în cameră”, "Jeste li dobro putovali?" „Ați călătorit bine?”. Ele mai pot sta și după conjuncții care leagă
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
din care fac parte: "Mi te ništa ne pitamo" „Noi nu te întrebăm nimic”, "Vratio sam se u sobu" „M-am întors în cameră”, "Jeste li dobro putovali?" „Ați călătorit bine?”. Ele mai pot sta și după conjuncții care leagă propoziții, sau după alte cuvinte care introduc subordonate, chiar neaccentuate, în afară de "i" „și” și "a" „iar”: "Neki su kolege već dobili upalu ... pa su ih operirali" „Unii colegi au făcut inflamație și i-au operat”, "Kako ste saznali da ću biti
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
unde sunt”. Când sunt mai multe enclitice diferite care se succed, ordinea lor este: Când sunt asociate două pronume personale neaccentuate, inclusiv cel reflexiv: Procliticele se plasează în felul următor: Iată câteva construcții diferite de cele din română ale unor propoziții subordonate. Propoziția circumstanțială de scop poate fi construită în mai multe feluri: Propoziția circumstanțială consecutivă poate avea predicatul la indicativ prezent ("Škola je tako dosadna da svi jedva čekamo svježi zrak, slobodu" „Școala e atât de plictisitoare, încât abia așteptăm
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Când sunt mai multe enclitice diferite care se succed, ordinea lor este: Când sunt asociate două pronume personale neaccentuate, inclusiv cel reflexiv: Procliticele se plasează în felul următor: Iată câteva construcții diferite de cele din română ale unor propoziții subordonate. Propoziția circumstanțială de scop poate fi construită în mai multe feluri: Propoziția circumstanțială consecutivă poate avea predicatul la indicativ prezent ("Škola je tako dosadna da svi jedva čekamo svježi zrak, slobodu" „Școala e atât de plictisitoare, încât abia așteptăm aerul proaspăt
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
este: Când sunt asociate două pronume personale neaccentuate, inclusiv cel reflexiv: Procliticele se plasează în felul următor: Iată câteva construcții diferite de cele din română ale unor propoziții subordonate. Propoziția circumstanțială de scop poate fi construită în mai multe feluri: Propoziția circumstanțială consecutivă poate avea predicatul la indicativ prezent ("Škola je tako dosadna da svi jedva čekamo svježi zrak, slobodu" „Școala e atât de plictisitoare, încât abia așteptăm aerul proaspăt, libertatea”) sau la condițional prezent cu valoarea conjunctivului românesc: "Nisam ratnik
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
da svi jedva čekamo svježi zrak, slobodu" „Școala e atât de plictisitoare, încât abia așteptăm aerul proaspăt, libertatea”) sau la condițional prezent cu valoarea conjunctivului românesc: "Nisam ratnik da bih vjerovao u pobjedu" „Nu sunt războinic, ca să cred în victorie”. Propoziția circumstanțială condițională se poate introduce cu conjuncția "ako" și cu predicatul la indicativ prezent sau viitor ("Ako pišeš, misli i na čitatelja" „Dacă scrii, gândește-te și la cititor”, "Ako ćete trčati, onda ćete steći kondiciju" „Dacă veți alerga, veți
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
El o vede”), și "ju", înaintea verbului auxiliar "je" ("On ju je video" „El a văzut-o”) și după formă negata a acestuia: "Nije ju video" „Nu a văzut-o”. 8. Pronumele "sebe" este reflexiv. Se referă totdeauna la subiectul propoziției, de orice gen, număr și persoana ar fi acesta: "Ona govori za sebe i ja govorim za sebe. Zašto ți ne govoriš za sebe?" „Ea vorbește pentru sine și eu vorbesc pentru mine. Tu de ce nu vorbești pentru tine?” Are
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]