19,447 matches
-
formativă, ca și ducele de Edinburgh față de Charles. Mai tîrziu, cînd popularitatea prințului și prințesei de Wales va atinge cote înalte, Victoria va deveni geloasă**. Avea, cînd era în toane bune, o fire veselă, aproape copilărească, deopotrivă cu un dezvoltat simț al umorului și al absurdului (a rămas de pomină expresia We are very amused)***, dar nu avea nici o calitate intelectuală ieșită din comun și nici talent politic, spre deosebire de prințul Albert (pe care avea, totuși, bunul simț să-l consulte în
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
deopotrivă cu un dezvoltat simț al umorului și al absurdului (a rămas de pomină expresia We are very amused)***, dar nu avea nici o calitate intelectuală ieșită din comun și nici talent politic, spre deosebire de prințul Albert (pe care avea, totuși, bunul simț să-l consulte în toate privințele); așa se explică cum numeroasele vizite oficiale sau particulare pe care le-a efectuat mai ales în ultima parte a domniei (v. supra) nu s-au soldat cu nici un avantaj pentru țar㇇‡‡‡‡‡‡‡, iar principiul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
era un om modest, "nesofisticat", cu gusturi simple (v. considerațiile noastre etnopsihologice în vol. 3, pagina 99) și avut o căsnicie și o viață de familie exemplare. Era animat (ca și Eduard, Victoria și Albert înaintea lui) de un înalt simț al datoriei. În timpul Primului Război Mondial, pentru a ridica moralul trupelor amice angajate în conflict, a efectuat multe inspecții pe frontul de vest (în Franța), a vizitat spitale de campanie și fabrici de armament și a împărțit c. 58.000 de decorații
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
să nu fie omorît cînd un obuz a explodat la doi pași de mașina din care abia coborîse, ucigîndu-l pe șofer. Trebuie spus că în ciuda criticilor care i s-au adus și i se mai aduc, Eduard, deși avea un simț al datoriei lilliputan și foarte maleabil, poseda prin compensație un dezvoltat simț al onoarei, protestînd atunci cînd i s-a decernat Crucea Militară. După terminarea războiului, în urma unui ușor accident de călărie, regele i-a interzis să mai ia parte
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de mașina din care abia coborîse, ucigîndu-l pe șofer. Trebuie spus că în ciuda criticilor care i s-au adus și i se mai aduc, Eduard, deși avea un simț al datoriei lilliputan și foarte maleabil, poseda prin compensație un dezvoltat simț al onoarei, protestînd atunci cînd i s-a decernat Crucea Militară. După terminarea războiului, în urma unui ușor accident de călărie, regele i-a interzis să mai ia parte la alergările de cai (cursa cu obstacole). În schimb, la începutul anilor
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
veți vedea, pentru că Eu sunt viu și voi veți fi vii”(s.n.). Acest fapt este dovedit și prin apariția Mântuitorului Duminica, ziua Învierii, în fața ucenicilor, prin „ușile închise”<footnote Vezi Ioan 20, 19-31. footnote>, adică,prin transcenderea „lumescului”, prin depășirea simțurilor orbite<footnote Pe Tabor, vederea lui Dumnezeu este posibilă prin îndumnezeirea omului. footnote>,care deveniseră piedică, în lumea aceasta, adevăratei vederi<footnote Pe care Sfinții Apostoli Petru, Ioan și Iacob o primiseră ca arvună pe muntele Tabor. footnote> a luiDumnezeu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Această chemare se referă, nu ladeschiderea „Ușilor Împărătești”, ci la păstrarea ușilor inimilor deschise, așa cum le-a deschis Hristos prin Jertfa Sa, ca preț de răscumpărare, ca să scape și de dispute și de închinare la idoli. Este chemarela deschiderea tuturor simțurilor pentru învățătura despre Dum nezeu cuprinsă în „Crez” ca adevărata înțelepciune, grăind-o și as-cultând-o necontenit cu luare aminte și cu concentrare<footnote Nicolae Cabasila, Despre viața în Hristos, 26, PG 150, col. 421 D. footnote>. Este vorbade ușile simțurilor
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
simțurilor pentru învățătura despre Dum nezeu cuprinsă în „Crez” ca adevărata înțelepciune, grăind-o și as-cultând-o necontenit cu luare aminte și cu concentrare<footnote Nicolae Cabasila, Despre viața în Hristos, 26, PG 150, col. 421 D. footnote>. Este vorbade ușile simțurilor, pentru care la Botez se pune semnul crucii carezistență la asuprirea celui rău, care a fost scos afară din inimi dupăce a fost biruită amăgirea prin Jertfa lui Hristos ca „Ușă” de intrarepentru „ieșirea” la pășune: „Duhul nu venise căci
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
că realitățile spirituale, pe lângă faptul că suntmai înalte decât cele materiale, se înscriu și se păstrează mai intensîn experiența vieții umane. Ea rămâne însă în cea mai mare parte necunoscută omului în timpul vieții sale pământești, pentru că instrumentele sale de percepție - simțurile - sunt specializate mai ales însesizarea și analizarea realităților materiale. Puterea umană de apătrunde în lumea existențelor spirituale este limitată în viața și lu-mea concretă, ea fiind percepută mai ales prin analogie cu gândurile,ca instrumente de comparație a reprezentărilor referitoare
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
p. 363. footnote>. Nu există nici o apropiere între γνόφος-ul de la Sfântul Grigorie al Nyssei și nopțile obscure ale Sfântului Ioan al Crucii. Pentru primul, întunericul înseamnă transcendența ființei divine, pentru ultimul, noaptea are semnificația unei purificări active sau pasive a simțurilor și a spiritului<footnote Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nisa”, Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, p. 88. footnote>. La reconsiderarea teologiei mistice a Sfântului Grigorie de Nyssa, marea masă a învățaților
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
La prima teofanie a rugului aprins, adevărul strălucește deasupra noastră (ἐπιλάμπω) și iluminează (περιαυγάζω) ochii sufletului. Această lumină a adevărului împărtășește cunoașterea unui tip discursiv care se referă la misterul Fecioarei și care ne spune că aceea ce au ajuns simțurile să înțeleagă (καταλαμβάνω) și ceea ce mintea contemplă (διάνοια) nu reprezintă nimic comparativ cu natura divină<footnote Cardinalul Jean Daniélou face o interesantă observație, precizând că Sfântul Grigorie pare să fie primul care realizează o conexiune între rugul aprins și Sfânta
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
ciorchine, „care împrăștie prin floare o bună mireasmă dulce și plăcută” (P.G., XLIV, col. 888). Este acea cunoaștere începătoare, care presupune puține cunoștințe despre Dumnezeu, ceea ce este arătat prin imaginea florii, care în general, desfată numai două din cele 5 simțuri: văzul și mirosul. Pe o treaptă superioară, sufletul numește pe Dumnezeu măr. Comparația indică un spor în cunoaștere, întrucât mărul, în raport cu ciorchinele, desfată nu numai văzul și mirosul, ci și gustul. Pe o treaptă și mai înaltă, Cel dorit „se
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
modern regiunea Raetia (mai tîrziu devenită cantonul elvețian Graubünden), în jurul anului 800 d.H.: "Țăranii liberi ...se aflau într-o situație unică de egalitate. Uniți fiind prin statutul comun... și prin drepturile comune de folosință asupra pășunilor montane, au dobîndit un simț al egalității în întregime opus ierarhiei fundamentate pe statut din feudalismul medieval. Acest spirit distinct avea să domine apariția de mai tîrziu a democrației în Republica raețiană"4. De la adunări la parlamente. Atunci cînd vikingii au înaintat în vest spre
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
undeva între Nipru și Vistula până să explodeze în secolul al VI-lea și să acopere jumătatea de est a Europei, că maghiara a venit gata făcută din zona ugro-finică cu un popas îndelungat în spațiul turcic de pe Volga etc. Simțul limbii române l-a determinat pe Hasdeu să formuleze, cum se putea atunci, imaginea profilului nou și aparte al limbii române față de latină, dar la identificarea concretă a acestui profil cercetătorul și-a frânt elanul inițial de zidul antiistoric al
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
preia cauza unității românești îl compară pe acesta cu „un luceafăr care s-a stins” și îl numește „geniul mare al deșteptării”, pe care îl plânge nu doar Bucovina, ci și locul său natal, Ardealul, ca și tot „ce-i simț național”. Acesta a fost momentul când Eminescu și-a asumat integral românismul și sa angajat total și definitiv pe calea cunoașterii și afirmării lui. În același an Eminescu începe să publice poezii în revista „Familia”, iar în una dintre acestea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
naturii. Moment zero de aducere aminte când am greșit și nu ne-am reparat greșelile, când, prin deciziile noastre, am scurtat zilele și șansele altora, vrând doar noi să avem parte de ele. Moment zero când și pentru cele cinci simțuri ale noastre sunt traumatizante, nu doar pentru suflet. Dacă, în mod normal, a căzut o sticlă pe ciment, tresare întreg sistem nervos, dar când la două străzi de Noel cădea un bloc de cinci etaje... urlete, țipete, răgete, zgomot, huieli
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
literar. Stilul este considerat bogat în situația în care un autor utilizează toate felurile de gândire în mod combinat și le exprimă într-o proporție armonioasă, adecvată la natura subiectului pe care-l tratează. Stilul bogat se adresează la toate simțurile și la toate facultățile noastre intelectuale. Creatorul care posedă un stil bogat este mai mult apreciat în comparație cu acela care nu utilizează decât un singur fel de gândire, considerat sărac. Divizarea stitlurilor în bogate și sărace este "împărțirea cea mare" care
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
existența unor virtuți necunoscute ale sintaxei române, aceasta cuprinzând "o mulțime de adîncituri încă neluminate, o mulțime de frumușeți nevăzute, nëauzite, negustate". Autorul care este dat drept model pentru descoperirea comorii frumuseților sintacticii este Alexandru Odobescu: "acela, carele cu un simț artistic extraordinar pentru limbă a pătruns geniul ĭcĭ și a dezvăluit comoara frumuseților ĭeĭ sintactice, artistice, arhaice... ie D-l Odobescu" (Gruber, 1988, p. 45). Afirmă că avem mulți stiliști, dintre care enumeră pe Ion Heliade-Rădulescu, Costache Negruzzi, Nicolae Bălcescu
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
ca și cum ar merge repede. Când scrie, par'că aude frasa că i-o repetă cineva la urechi, apoi șterge, scrie și ear șterge, până ce fixează cuvintele și înțelesul frasei" (Alexandrescu, 1899, p. 1076). Din această descriere putem lesne observa deosebitul simț clinic de observație cu care era înzestat întemeietorul psihologiei experimentale în România. Metoda de analiză este una calitativă și ar putea fi încadrată în ceea ce astăzi se numește analiză narativă. Contactul cu laboratorul lui Wundt și primul Congres internațional de
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
fost marți 6 august, și sesiunile de dimineață și seară au continuat pe durata întregii săptămâni. Au fost formate cinci secțiuni pentru a discuta subiecte speciale și a le aduce în fața sesiunii de după-amiază. Una din aceste subsecțiuni a dezbătut simțul muscular; alta ereditatea; alta hipnotismul, a patra, un proiect pentru un recensământ al halucinaților pe liniile propuse de către Societatea Engleză de Cercetări Psihice; în timp ce a cincea se ocupă cu subiectul asociațiilor anormale a senzațiilor de un fel cu acela de
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
termenului este grecească, provenind din compoziția cuvintelor σύν împreună și αϊσθησίιξ percepție (von Sury, 1967, p. 234). Din punctul de vedere al unei discipline care are preocupări comune cu psihologia, este un fenomen neurologic prin care două sau mai multe simțuri sunt asociate. Trăirea sinestezică face ca o culoare să fie resimțită ca fiind caldă sau catifelată, iar un sunet ca fiind rugos sau colorat. Ea se manifestă foarte diversificat, ASA (American Synesthesia Association) enumerând 152 de forme diferite în anul
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
ciclurile veghe-somn, controlul activităților motrice reflexe (mersul și tonusul postural) și în funcțiile cognitive, cum este atenția; * momentul istoric de dezvoltare al reliefării și diferențierii organelor senzoriale în cursul filoși ontogenezei; * posibilitatea nașterii spontane de reflexe condiționate ale modalităților diferitelor simțuri; b. persoanele cu activități artistice au înclinații într-un procent mai mare spre trăiri sinestezice decât persoanele care nu au astfel de preocupări; c. frecvența întâlnirii de sinestezii scade în decursul ontogenezei. La popoarele primitive, senesteziile joacă un rol mai
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
un număr considerabil de lucrări a fost efectuat asupra senzațiilor vizuale (contrastele și efectelor lor, cecitatea culorilor, perceptibilitatea indirectă a culorilor) și auditive (memoria, înălțimea sunetelor, percepția intervalelor sunetelor). Un număr de patru lucrări au fost realizate având ca temă simțul timpului și oscilația atenției. Cele 45 de lucrări produse în perioada 1878-1892 sunt în mare măsură referitoare la cuantificarea duratei actelor psihice, măsurarea excitației exterioare care produce o anumită senzație sau diferențierea între senzații. Sunt teme firești pentru începuturile psihologiei
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
au fost făcute în vechiul laborator, în noul spațiu elaborîndu-se următoarele douăsprezece lucrări: * studiul percepției diferențiale pentru culorile spectrale; * raporturile cantitative în contrastul culorilor; * claritatea specifică a culorilor; * asupra iluziilor geometrice; * studiu asupra aprecierii distanțelor prin intermediul mișcărilor brațului; * studiu asupra simțului gustului; * psihologia simțului timpului; * influența ritmului asupra pulsului și a respirației; * studiu asupra asociațiilor; * producerea vibrațiilor de la o ureche la alta; * studiu asupra sentimentul esthetic legat de raportul lungimilor în figurile geometrice; * sentimentul estetic legat de combinațiile culorilor. (Henri, 1993
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
în vechiul laborator, în noul spațiu elaborîndu-se următoarele douăsprezece lucrări: * studiul percepției diferențiale pentru culorile spectrale; * raporturile cantitative în contrastul culorilor; * claritatea specifică a culorilor; * asupra iluziilor geometrice; * studiu asupra aprecierii distanțelor prin intermediul mișcărilor brațului; * studiu asupra simțului gustului; * psihologia simțului timpului; * influența ritmului asupra pulsului și a respirației; * studiu asupra asociațiilor; * producerea vibrațiilor de la o ureche la alta; * studiu asupra sentimentul esthetic legat de raportul lungimilor în figurile geometrice; * sentimentul estetic legat de combinațiile culorilor. (Henri, 1993, p. 613) Henri
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]