13,905 matches
-
constatat că 78% din subiecți opinează că mediul școlar și cel familial prezintă conflicte din toate sferele, iar 76% susțin că relațiile de prietenie și amiciție sunt afectate de insuficienta statornicie, datorată de interese fie materiale, fie afective. Cercetările și sondajele efectuate au condus la necesitatea efectuării în școală a activităților de mediere care au un caracter aparte, în desfășurarea lor nu se dezbat norme și reguli moral-civice, de comportare, nu sunt oferite modele sau sugestii. Cei implicați găsesc rezolvarea prin
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
tipuri de activități cu caracter interdisciplinar: 61 • PROGRAME INTERDISCIPLINARE DE NEGOCIERE A CONFLICTELOR ÎN COMUNITATE (acțiuni pentru problemele comunității: de mediu, persoane devaforizate); • ACTIVITĂȚI CENTRATE PE MEDIEREA CONFLICTELOR la nivelul școlii (pregătirea a două piese de teatru cu tematică adecvată, sondaj de opinie/ cercetare privind gestionarea conflictelor, expoziție de desene „Evitarea și soluționarea pozitivă a conflictelor școlare); • ACTIVITĂȚI DE INFORMARE A ELEVILOR în domeniul evitării/ soluționăii/ medierii conflictelor (editarea lucrării „Medierea pas cu pas”, editarea revistei „Alternativa”, realizarea unui panou informativ
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
de probabilitate. În practică întâlnim, de regulă, distribuții de probabilitate discrete complete [egalitate în relația (3.3)-2)], dar pot fi întâlnite și distribuții de probabilitate incomplete (inegalitate strictă în relația (3.3)-2). Aceste noțiuni sunt frecvente în practica sondajelor statistice. Observarea unui ecosistem este un experiment, iar rezultatele experimentului depind de scopul și metodele observării. Un astfel de experiment poate urmări doar existența unor specii sau și numărul acestora. În practică putem vorbi despre experimente deterministe (rezultatele lor sunt
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
3.3) definește sau reprezintă o variabilă aleatoare discretă cantitativă (când valorile sale sunt cantități) sau calitativă (când valorile sale sunt calități) și se notează ca în relația (3.4). Un astfel de experiment probabilistic ar putea să fie un sondaj statistic în care se urmărește o singură caracteristică (însușire) a elementelor unei mulțimi (populații sau colectivități) statistice (însușire pe care o au toate elementele mulțimii). În urma sondajului, se obțin rezultatele distincte cu frecvențele relative care estimează (conform legii numerelor mari
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
relația (3.4). Un astfel de experiment probabilistic ar putea să fie un sondaj statistic în care se urmărește o singură caracteristică (însușire) a elementelor unei mulțimi (populații sau colectivități) statistice (însușire pe care o au toate elementele mulțimii). În urma sondajului, se obțin rezultatele distincte cu frecvențele relative care estimează (conform legii numerelor mari) distribuția de probabilitate teoretică a unor astfel de rezultate. În acest context, întâlnim conceptele importante populație și sondaj. Populația este înțeleasă ca o mulțime de obiecte purtând
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
însușire pe care o au toate elementele mulțimii). În urma sondajului, se obțin rezultatele distincte cu frecvențele relative care estimează (conform legii numerelor mari) distribuția de probabilitate teoretică a unor astfel de rezultate. În acest context, întâlnim conceptele importante populație și sondaj. Populația este înțeleasă ca o mulțime de obiecte purtând numele de elemente, puncte, particule, indivizi, organisme sau un alt nume particular, care au anumite proprietăți și sunt legate între ele sau cu elementele altor mulțimi prin anumite relații. Analog poate
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Analog poate fi descrisă o populație biologică. O populație care se împarte în două subpopulații după proprietățile elementelor care o compun și după relațiile dintre ele se numește populație de bază. Populația poate fi studiată în totalitate sau doar parțial. Sondajul este un procedeu prin care se aleg anumite elemente dintr-o populație dată. Submulțimea aleasă se numește eșantion, iar numărul elementelor alese se numește volum al sondajului. Sondajul poate fi făcut după una sau mai multe caracteristici, vorbind despre sondaje
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
numește populație de bază. Populația poate fi studiată în totalitate sau doar parțial. Sondajul este un procedeu prin care se aleg anumite elemente dintr-o populație dată. Submulțimea aleasă se numește eșantion, iar numărul elementelor alese se numește volum al sondajului. Sondajul poate fi făcut după una sau mai multe caracteristici, vorbind despre sondaje unidimensionale sau multidimensionale, iar acestea pot să fie cantitative, calitative sau mixte. Definiția independenței probabiliste poate fi extinsă și pentru trei sau mai multe variabile aleatoare caz
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
populație de bază. Populația poate fi studiată în totalitate sau doar parțial. Sondajul este un procedeu prin care se aleg anumite elemente dintr-o populație dată. Submulțimea aleasă se numește eșantion, iar numărul elementelor alese se numește volum al sondajului. Sondajul poate fi făcut după una sau mai multe caracteristici, vorbind despre sondaje unidimensionale sau multidimensionale, iar acestea pot să fie cantitative, calitative sau mixte. Definiția independenței probabiliste poate fi extinsă și pentru trei sau mai multe variabile aleatoare caz în
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Sondajul este un procedeu prin care se aleg anumite elemente dintr-o populație dată. Submulțimea aleasă se numește eșantion, iar numărul elementelor alese se numește volum al sondajului. Sondajul poate fi făcut după una sau mai multe caracteristici, vorbind despre sondaje unidimensionale sau multidimensionale, iar acestea pot să fie cantitative, calitative sau mixte. Definiția independenței probabiliste poate fi extinsă și pentru trei sau mai multe variabile aleatoare caz în care putem vorbi despre independență parțială sau totală (globală). În practică există
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Din diferite rațiuni, aceste însușiri, individuale sau grupate într-un anumit fel, pot fi luate în considerare ca valori sau ca stări ale sistemului la un moment dat, putând fi observate sau evaluate în totalitatea lor sau parțial doar prin sondaje statistice. Dacă se consideră numai o singură caracteristică a sistemului, atunci avem o analiză unidimensională, iar dacă se iau în considerare două sau mai multe caracteristici ale acestuia, atunci avem o analiză bidimensională sau multidimensională a sistemului dat, ambele probleme
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
unidimensională, iar dacă se iau în considerare două sau mai multe caracteristici ale acestuia, atunci avem o analiză bidimensională sau multidimensională a sistemului dat, ambele probleme fiind deosebit de importante atât în cazul evaluării totale, cât și în cazul evaluării prin sondaje. În studiul sistemelor, indiferent de natura sau semnificațiile părților componente, un rol important îl au anumiți indicatori cantitativi (numerici) care furnizează diferite informații referitoare la structura sistemelor, la gradul de concentrare sau de diversitate a stărilor componentelor lor la un
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
preciza că sunt numărate numai tipurile de specii, nu și exemplarele fiecărei specii [acest număr se referă la abundența speciei contabilizate și este foarte greu (uneori chiar imposibil) de determinat în practică, motiv pentru care se recurge la contabilizare prin sondaj statistic]. Astfel spus, atunci când scriem relația de apartenență EjSi∈ , înțelegem că o anumită specie (Si) este prezentă în ecosistemul (Ej) și nu vorbim decât despre prezența speciei în ecosistem. Într-un astfel de context, biologul american R. H. Wittaker (1972
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
spre exemplu, diversitatea speciilor din unele ecosisteme sau subecosisteme diferite cum ar fi: o pădurice de foioase neperturbate de activitățile agricole, un gard viu din mărăcini bine stabilit care mărginește un mic islaz și un câmp arabil întins. Alegând prin sondaj câteva zone din aceste trei domenii (pădurice, mărăciniș și câmp arabil), atunci se poate merge aleator (zona aleasă reprezintă un eșantion aleator) prin fiecare din aceste trei ecosisteme contabilizând prezența numărului de specii pe care le vedem (numai ca specie
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
mai puține exemplare, cu atât diversitatea ecosistemului este mai mare, lucru natural pentru un astfel de ecosistem. Relația (7.42) poate fi înțeleasă ca o conexiune la limită între două măsuri ale diversității. Un astfel de experiment poate fi un sondaj statistic care urmărește o singură caracteristică sau însușire a elementelor unei mulțimi, populații sau colectivități statistice alcătuită din obiecte sau ființe. După prelucrarea datelor sondajului, se obțin rezultatele distincte cu frecvențele relative (sau distribuția de frecvențe) care estimează (conform teoremelor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
conexiune la limită între două măsuri ale diversității. Un astfel de experiment poate fi un sondaj statistic care urmărește o singură caracteristică sau însușire a elementelor unei mulțimi, populații sau colectivități statistice alcătuită din obiecte sau ființe. După prelucrarea datelor sondajului, se obțin rezultatele distincte cu frecvențele relative (sau distribuția de frecvențe) care estimează (conform teoremelor teoriei estimației, pe baza legii numerelor mari) distribuția (repartiția) probabilistică (de probabilitate, probabilistă) teoretică a acestora. În cazul ființelor, mulțimea studiată poate fi socotită ca
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
probabilistică (de probabilitate, probabilistă) teoretică a acestora. În cazul ființelor, mulțimea studiată poate fi socotită ca un ecosistem de sine stătător, iar observațiile făcute urmăresc numărul de specii sau abundența ecosistemului. Extinzând experimentul unidimensional (8.1), ne putem imagina un sondaj care urmărește două caracteristici ale unei populații statistice și astfel obținem un experiment bidimensional (experiment comun). Exemplul 8.1. S-a studiat prezența a trei specii S1-S3 (fără contabilizarea numărului de exemplare) într-o anumită regiune (ecosistem), în care s-
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de exemplare) într-o anumită regiune (ecosistem), în care s-au făcut lucrări de îmbunătățiri funciare pe o suprafață mare de teren conducând la unele modificări ale ecosistemului. Urmărind prezența speciilor în regiunea considerată, s-a efectuat pentru aceasta un sondaj tridimensional. Au fost alese prin sondaj 100 (volumul sondajului) de zone sau regiuni de dimensiuni mai mici (la rândul lor, considerate ca niște ecosisteme sau subecosisteme) pentru a putea face observațiile și măsurătorile specifice. 8.1.2. Experimente condiționate În
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ecosistem), în care s-au făcut lucrări de îmbunătățiri funciare pe o suprafață mare de teren conducând la unele modificări ale ecosistemului. Urmărind prezența speciilor în regiunea considerată, s-a efectuat pentru aceasta un sondaj tridimensional. Au fost alese prin sondaj 100 (volumul sondajului) de zone sau regiuni de dimensiuni mai mici (la rândul lor, considerate ca niște ecosisteme sau subecosisteme) pentru a putea face observațiile și măsurătorile specifice. 8.1.2. Experimente condiționate În prezentarea unor experimente bidimensionale sau tridimensionale
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
s-au făcut lucrări de îmbunătățiri funciare pe o suprafață mare de teren conducând la unele modificări ale ecosistemului. Urmărind prezența speciilor în regiunea considerată, s-a efectuat pentru aceasta un sondaj tridimensional. Au fost alese prin sondaj 100 (volumul sondajului) de zone sau regiuni de dimensiuni mai mici (la rândul lor, considerate ca niște ecosisteme sau subecosisteme) pentru a putea face observațiile și măsurătorile specifice. 8.1.2. Experimente condiționate În prezentarea unor experimente bidimensionale sau tridimensionale (multidimensionale), putem vorbi
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
însușiri) pe care le au în mod obligatoriu toate elementele colectivității (mulțimii) analizate. Altfel spus, aceasta înseamnă că observăm o caracteristică multiplă sau multidimensională a populației considerate. Spre exemplu, am putea analiza o mulțime de studenți (în totalitate sau prin sondaj) cu un anumit scop, după: vârstă, sex, etnie, naționalitate, regiune de proveniență, profilul liceului absolvit, note la examene, statutul de bugetar, statutul de bursier, statutul de căminist, numărul de frați, starea civilă, număr de limbi străine cunoscute, apartenență religioasă, preocupări
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
care ar fi putut fi afectate de lucrările menționate. Analiza efectelor lucrărilor de îmbunătățiri funciare are ca scop doar studiul modificărilor aduse ecosistemului la nivel de tip de specii existente fără să urmărească modificările asupra abundenței speciilor. Ca urmare, un sondaj definit prin 100 de zone de observare specifice a condus la un număr de rezultate sintetizate în tabelul 8.6 în care valorile variabilei X reprezintă numărul de tipuri de arbuști identificați în zonele studiate, iar valorile variabilei Y reprezintă
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Y reprezintă numărul de tipuri de flori care au fost identificate în aceleași zone studiate. Tabelul 8.6 conține și frecvențele relative ale diverselor prezențe posibile ale tipurilor de arbuști și de flori observate în cele 100 de zone ale sondajului considerat (intenționat nesimplificate, ca să fie citite procentual). Precizare. Simbolul u se referă la ponderile folosite în fiecare caz în parte, iar rezultatele obținute au interpretări bazate pe natura experimentului analizat, pe distribuțiile rezultatelor acestuia și pe ponderi. Observații. În general
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
8.65), (8.69) și (8.73) sunt valorile medii ale acestor variabile aleatoare. Astfel de afirmații sunt valabile și pentru coeficienții de diversitate corespunzători experimentelor condiționate considerate de fiecare dată. Exemplul 8.11. Fie un experiment tridimensional ilustrând un sondaj de volum 50 asupra unui ecosistem prin care se urmărește existența (absența) a trei specii S1, S2 și S3 cărora le asociem variabilele aleatoare unidimensionale X, Y și Z, cu valorile 0 (absența speciei) sau 1 (prezența speciei) și cu
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
care se urmărește existența (absența) a trei specii S1, S2 și S3 cărora le asociem variabilele aleatoare unidimensionale X, Y și Z, cu valorile 0 (absența speciei) sau 1 (prezența speciei) și cu distribuțiile de frecvențe [apărute prin prelucrarea datelor sondajului]. Din proprietățile indicilor de concentrare și de diversitate directă și conform numărului de rezultate distincte ale fiecărui experiment, deducem valorile extreme ale indicilor date în tabelul 8.21 [ exInd = indice extrem și Var = variabilă] și intervalele de variație ale gradului
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]