13,126 matches
-
au încetat a fi răzaș și au rămas numai megiaș, cu moșia răzașilor nedespărțiți. Într-dânșii; că alminterea n-ar avea deosebire megiașul de răzeșie”. Textul merită a fi analizat. Prin urmare, ce este sau cine este răzeș? Insul care „stăpânește împreună cu alții o moșie”, accentul punându-se, după cum se observă, pe stăpânirea devălmașă și mai puțin pe calitatea de proprietar. Deci, contrazice opiniile acelora care susțin că răzeș înseamnă, în primul rând, „proprietar de pământ”. Cum este stăpânită moșia ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Insul care „stăpânește împreună cu alții o moșie”, accentul punându-se, după cum se observă, pe stăpânirea devălmașă și mai puțin pe calitatea de proprietar. Deci, contrazice opiniile acelora care susțin că răzeș înseamnă, în primul rând, „proprietar de pământ”. Cum este stăpânită moșia ca delimitare teritorială a fiecăruia ? „Fără să știe niciunul dintr-înșii care este partea lui”, adică fără să aibă o anume porțiune fixată pe moșia satului. Desigur că e vorba aici de structurile aducătoare de venituri, excluzându-se casa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-l din contextul și sensul dat în textul din 1773 reprodus mai sus. S-a văzut că locuitorul din Soloneț-Ciripcău precizează care este deosebirea dintre răzeș și megieș atunci când zice că „pe megieș, aceasta îl face megieș, că locul ce stăpânește este despărțit cu hotare” dinspre cel al răzeșilor și rămâne sub a lui singură stăpânire, unică proprietate. Cu alte cuvinte, cuiva, căruia nu-i mai convine să stăpânească în devălmășie, i se separă, la cerere, partea cuvenită, fixându-i-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atunci când zice că „pe megieș, aceasta îl face megieș, că locul ce stăpânește este despărțit cu hotare” dinspre cel al răzeșilor și rămâne sub a lui singură stăpânire, unică proprietate. Cu alte cuvinte, cuiva, căruia nu-i mai convine să stăpânească în devălmășie, i se separă, la cerere, partea cuvenită, fixându-i-se terenul la una din marginile moșiei ori la unul din cele două capete ale ei, în care anterior fusese copărtaș. În felul acesta, din răzeș, deci părtaș la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cărui desfășurare se prelungea, motiv pentru postelniceasa Manu de a pretinde schimbarea hotarului dintre partea ei și a răzeșilor pe o altă linie decât aceea stabilită în 1704, spre a face părtași la pagubă și pe răzeși ca unii ce stăpâniseră anterior împreună cu boierii acea moșie, căci era încă vie în amintire stăpânirea aceasta comună. Răzeșii umbrăreșteni se plâng Divanului, membrii acestuia nu găsesc soluția potrivită, determinând intervenția domnitorului Mihail Sturza, bun cunoscător al problemelor de acest fel și din a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
chiar în malul Bârladului, la fântâna lui Goniș (Guneș) unde este și piatră hotar; (punctul unde noi ziceam La Dib, deformare populară în loc de dig, I. S.), spre apus prin pivnița lui Ocniș” până în apa Siretului, deoarece partea de peste Siret era stăpânită în acest timp de către „hătmăneasa Rucsanda Ruset, născută Calimah”, fiind vorba de partea Umbrăreștilor boierești de la vest de Siret, aflată în hotar cu Bilieștii la nord și cu răzeșii surăieni de pe moșia răzeșească umbrăreșteană, în partea de sud. Trebuie să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sud. Trebuie să mai observăm și să reținem permanenta distincție care se face în documentele din care am reprodus prin termenii „înpărtășire răzășască” și „stăpânitorii părții de sus”; în primul caz, referirea se face pentru cei rămași în devălmășie, care stăpâneau încă pe părți nealese și nefixate pe teren și pe indivizi; în cel de-al doilea, stăpânirea boierească, devenită individuală. Distincția ce se face între stăpânirea răzeșească a Umbrăreștilor și cea a boierilor o găsim exprimată, pentru această parte de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânirea răzeșească a Umbrăreștilor și cea a boierilor o găsim exprimată, pentru această parte de vest de Siret, și în mărturia hotarnică întocmită de Săndulache Stamatin, în anul 1827, când răzeșii afirmă: „făcându-ni-se întrebare câtă parte are și stăpânește dumnialui vor/ni/c Ștefan Catargiul, am arătat că partea din Umbrărești o are baștină (în sensul de zestre și moștenire de la soție, acea Rocsanda Ruset, măritată prima dată cu acesta, I. S.), fără nici o amestecare cu noi răzășii, din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
localnici. Preotul Toader Lișcă (Calalb) din târgul Nicorești înaintează jalbă datată 4 iulie 1835 către Judecătoria Tecuci, prin care arată cum are „parte de moșie, cinci stânjeni, de baștină în trupul moșii satului Umbrăreștii, ce-i tragu din bătrânul Calalbu, stăpânindu-i din mica mea copilărie de la părinții mei păr’ la 1832”; acum apare „numitul Gheorghe Pătrașcu cu o hârtie neadevărată, nici iscălită de nimeni” și-i contestă dreptul de stăpânire, însușindu-și pentru sine acest drept, „pe acei 5 stânjeni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rus (sudeți), pământul lor strămoșesc, dar după numeroase înfățișări în instanțele de judecată. Preotul Ion Lazăr, Ion Porumboiu, Vasile Croitoru, Năstasă Lazăr, toți din satul Suraia, scriu că „în trupul moșiei Umbrărești esti un bătrân, Ionașcu Dolea, și s-au stăpânit de către noi din vechi, pi cari am apucat și pi părinții noștri și nu s-au acolisit nimenea”. În 1835, „s-au pus în tăria sa un Diaconu Darie de la satul Umbrărești supt cuvânt că ar fi și el neam
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iulie 1832, Apostu Ciocniș și Vasile Zlotilă se adresează „Cinstitului Divan Giudecătoresc al Principatului Moldovei”, prin jalobă, în care scriu, printre altele: „În siliștea moșiei Umbrărești de la ținutul Tecuciului avem un bătrân întreg, anumi Ciocniș”, pe care ei l-au stăpânit din vechime, iar acum apare cu pretenție „un Marin Căule din satul Torcești cu cuvânt că și el ari parti de moșie în numitul bătrân, fără scrisori sau a-și arăta spița de neam și fără a avea vreodată stăpânirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
frați ai lui Sion și-au vândut „părțile lor din Umbrărești, 67 pol /și jumătate/ stânjeni, și din Cudalbi 95 stânjeni, /și/ nu s-au înpărtășit bărbatului meu din vânzările lor cu nemica”, lăsându-i numai 15 stânjeni să-i stăpânească împreună cu fratele Gheorghe. Dar - continuă jalba - „după săvârșirea bărbatului meu, căruia cinci copii i-au rămas, să scoală un Ion și Ignat, veri bărbatului meu [...] în tărie să ia acești 15 stânjeni și să-mi rămâie copiii înstrăinați”, solicitând să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzășilor din Umbrărești prin duhovniceasca cercetare ce li s-au făcut de preotul satului”, probă pe care judecătoria o consideră a fi cea mai convingătoare. În cele din urmă, „giudecătoria, încheind a sa socotială, hotărăște ca jăluitoarea Iftinca [...] să-și stăpânească deplin arătații stânjeni din bătrânul Manii, cu adăugire că, dacă după aceasta să vor mai ispiti pârâții a mai supăra pe jăluitoare la stăpânirea acestor stânjeni, atunci rămâne în dreptate a-și ceri și lipsa de 12 stânjeni și 5
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
făcută de răposatul ban Petrache Negrea, la 1817 octomvrie 20, a toată moșia Umbrăreștii, de pe care s-au dat tuturor răzășilor țădule, precum și o hotarnică, pe care le păstrez în sânul meu”, se confesează el instanței de apel, Catrina își stăpânește partea ei „după spița ce i s-au ales, dar, totodată, s-au întins cu stăpânirea și în partea noastră”. Apelantul cere înfățișarea în judecată și prezintă „opis de documenturile ci am pentru bătrânul Azimioară, hotar Umbrăreștii, în pricina cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la Judecătoria ținutului Tecuci împotriva aceluiași Vasile Stănilă, prezentat într-o adresă a judecătoriei ca fiind „neguțitor în târg în Tecuci”, în care mai arată că „în hotarul trupului moșiei Umbrărești avem și noi parte di pi bunul nostru, Josu, stăpânind noi pănă în 1835 avg/ust/ 5 din Siret până în Bârlad o giumătate de bătrân, adică 22 stânjeni”, parte pe care Vasile Stănilă „au dat în embatic” (arendă), iar lor nu le-a dat „nici o para”. Cum se obișnuia în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în bănci de gene plantelor a statului membru implicat și executate de către sau colecții genetice personalul pregătit științific din acea organizație sau din orice alt organism aprobat oficial; (bb) executate într-un loc prevăzut cu suficiente facilități corespunzătoare pentru a stăpâni organismele dăunătoare și pentru a menține materialul, incluzând plantele indicator, astfel încât se elimină orice risc de răspândire a organismelor dăunătoare; (cc) executate pe fiecare unitate de material - prin examinare vizuală la intervale regulate pe toată perioada cel puțin a unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245229_a_246558]
-
în bănci de gene plantelor a statului membru implicat și executate de către sau colecții genetice personalul pregătit științific din acea organizație sau din orice alt organism aprobat oficial; �� (bb) executate într-un loc prevăzut cu suficiente facilități corespunzătoare pentru a stăpâni organismele dăunătoare și pentru a menține materialul, incluzând plantele indicator, astfel încât se elimină orice risc de răspândire a organismelor dăunătoare; �� (cc) executate pe fiecare unitate de material - prin examinare vizuală la intervale regulate pe toată perioada cel puțin a unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245228_a_246557]
-
contract prin care una dintre părți transmite celeilalte proprietatea unui bun material fără să primească ceva în schimb. Partaj (ieșire din indiviziune) - se completează în cazul în care se realizează o împărțire a unei moșteniri între persoanele îndreptățite să o stăpânească, făcută de o instanță judecătorească sau de succesori între ei. Altele - se completează atunci când există alte situații față de cele menționate anterior. 2.5. Data înstrăinării - se completează data calendaristică la care a fost înstrăinat(ă) terenul/clădirea. 2.6. Număr
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267787_a_269116]
-
contract prin care una dintre părți transmite celeilalte proprietatea unui bun material fără să primească ceva în schimb. Partaj (ieșire din indiviziune) - se completează în cazul în care se realizează o împărțire a unei moșteniri între persoanele îndreptățite să o stăpânească, făcută de o instanță judecătorească sau de succesori între ei. Altele - se completează atunci când există alte situații față de cele menționate anterior. 3. Adresa proprietății - se completează adresa la care este situat terenul/imobilul. Județul, localitatea, sectorul, strada, nr., bloc, scară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267787_a_269116]
-
contract prin care una dintre părți transmite celeilalte proprietatea unui bun material fără să primească ceva în schimb. Partaj (ieșire din indiviziune) - se completează în cazul în care se realizează o împărțire a unei moșteniri între persoanele îndreptățite să o stăpânească, făcută de o instanță judecătorească sau de succesori între ei. Altele - se completează atunci când există alte situații față de cele menționate anterior. 2.5. Data înstrăinării - se completează data calendaristică la care a fost înstrăinat(ă) terenul/clădirea. 2.6. Număr
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267838_a_269167]
-
contract prin care una dintre părți transmite celeilalte proprietatea unui bun material fără să primească ceva în schimb. Partaj (ieșire din indiviziune) - se completează în cazul în care se realizează o împărțire a unei moșteniri între persoanele îndreptățite să o stăpânească, făcută de o instanță judecătorească sau de succesori între ei. Altele - se completează atunci când există alte situații față de cele menționate anterior. 3. Adresa proprietății - se completează adresa la care este situat terenul/imobilul. Județul, localitatea, sectorul, strada, nr., bloc, scară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267838_a_269167]
-
contract prin care una dintre părți transmite celeilalte proprietatea unui bun material fără să primească ceva în schimb. Partaj (ieșire din indiviziune) - se completează în cazul în care se realizează o împărțire a unei moșteniri între persoanele îndreptățite s-o stăpânească, făcută de o instanță judecătorească sau de succesori între ei. Altele - se completează atunci când există alte situații față de cele menționate anterior. 2.5. Data înstrăinării - se completează data calendaristică la care a fost înstrăinat(ă) terenul/clădirea. 2.6. Număr
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264260_a_265589]
-
contract prin care una dintre părți transmite celeilalte proprietatea unui bun material fără să primească ceva în schimb. Partaj (ieșire din indiviziune) - se completează în cazul în care se realizează o împărțire a unei moșteniri între persoanele îndreptățite s-o stăpânească, făcută de o instanță judecătorească sau de succesori între ei. Altele - se completează atunci când există alte situații față de cele menționate anterior. 3. Adresa proprietății - se completează adresa la care este situat terenul/imobilul. Județul, sectorul, localitatea, strada, nr., bloc, scară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264260_a_265589]
-
contract prin care una dintre părți transmite celeilalte proprietatea unui bun material fără să primească ceva în schimb. Partaj (ieșire din indiviziune) - se completează în cazul în care se realizează o împărțire a unei moșteniri între persoanele îndreptățite s-o stăpânească, făcută de o instanță judecătorească sau de succesori între ei. Altele - se completează atunci când există alte situații față de cele menționate anterior. 2.5. Data înstrăinării - se completează data calendaristică la care a fost înstrăinat(ă) terenul/clădirea. 2.6. Număr
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264266_a_265595]
-
contract prin care una dintre părți transmite celeilalte proprietatea unui bun material fără să primească ceva în schimb. Partaj (ieșire din indiviziune) - se completează în cazul în care se realizează o împărțire a unei moșteniri între persoanele îndreptățite s-o stăpânească, făcută de o instanță judecătorească sau de succesori între ei. Altele - se completează atunci când există alte situații față de cele menționate anterior. 3. Adresa proprietății - se completează adresa la care este situat terenul/imobilul. Județul, sectorul, localitatea, strada, nr., bloc, scară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264266_a_265595]