14,769 matches
-
doua revistă literară, de artă și de știință în Bucovina a fost o necesitate care și-a menținut încrederea românilor două decenii... * Al. Stejaru, exprimând altruismul dar și nostalgia locuitorilor, scria în cronica din Făt-frumos nr.4/1935: „În afară de regretul sufletesc estetic după Suceava voievodală și pitorească (a dangătelor de clopote și a țârâitului de greieri, printre negre, vechi zidiri și a vastelor priveliști peste nespuse nemărginiri de țară), revistei FătFrumos, mutându-și scaunul de la Suceava la Cernăuți, nu prea încearcă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fundației.” Ceea ce proba „nimic mai adevărat că preoțimea ortodoxă a Bucovinei mai cu seamă, de un timp în coace, nu numai că a început a se interesa cu tot dinadinsul de cultura morală și intelectuală a poporului, încredințat păstoriei sale sufletești, ci încă sprijină și prin contribuțiuni bănești instituții care tind la răspândirea culturii naționale” (Foaea... nr.9,10 și 11, Anul III, 1867, p.312). Dar presa, ziare ale vremii, existau? În Foaea... nr.1 și 2 pe ianuarie și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bumbac, T.V. Stefanelli, George Tofan, Ion Grămadă, Lascăr Lutia - revista închinându-le vorbe de recunoștință sub titlul „Morții noștri” După cum spunea I. Nistor, revista își relua activitatea „la vechiul program, având puțin de adăugat”: „voim să fim organul de legătură sufletească și intelectuală” între periferie și centru, deși, se știe, ea a pendulat cu sediul redacțional și de administrare de la Cernăuți la Suceava (chiar de la nr.9/1904). În perioada 1923-1939 în Junimea Literară s-au adăugat nume noi: Nicolae Iorga
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Un curent străin, deznaționalizator, își făcea drum în Moldova de Sus, deși prezența refugiaților moldoveni în Bucovina la 1821 și 1848, dar și mai înainte (Teodor Mustață și familia Petrino) exercită o influență binefăcătoare asupra populației cu dor de primenire sufletească și cărturărească. Întâlnim printre refugiații moldoveni în Bucovina nu numai familia Hurmuzachi, ci și pe vornicul Ioan Neculce, boier Ioan Mauromfii, Iordache Bașotă, Constantin Demianov, Gh. Papazoglu, Scarlat Miclescu din Botoșani, Anastasie Scorțescul din Iași, Mitropolitul Veniamin și arhimandritul Daniil
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
șs.m.ț. Prin ce a luat și a dat Bizanțului, civilizația iraniană (îndeosebi cea a sasanizilor) interesează direct istoria civilizației românești. Prin sectele religioase, cu rădăcinile în Persia (d.p. bogomilismul), cultura iraniană interesează pe oricine se ocupă de viața sufletească a poporului român”5. În vremea la care Eliade scria asemenea rânduri, această urgență culturală suna cu siguranță altfel decât ar putea fi auzită astăzi, când cu greu cezura istorică a cuceririi islamice a Iranului mai lasă să circule relevanța
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
am simțit profunzimea sufletului său și am înțeles că ea trăia în această profunzime. Și o iubeam pentru ea însăși și pentru opera pe care a făcut-o în tine, în jurul tău. Fie ca ea să-ți dea astăzi tărie sufletească! De zece zile, ne aflăm la Vernon pentru toată vara (nu voi merge la Congres). Dar Vernon se află la 50 de minute de Gara Saint-Lazare, cu mai multe trenuri bune, în direcția Rouen și Le Hâvre. După voia ta
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
trecut niciodată de raza călimării. Un egoism de proporții reduse, de o meschinărie dezolantă. Nu ai suferit povara nici unei convingeri, mintea nu ți-ai chinuit-o punîndu-ți probleme complicate; molusc, fără vlagă, mălăeț, ai schimbat de poziție fără nici o complicație sufletească, deoarece îți era perfect egal unde te situezi, esențialul era să-ți fie bine. Aceste succesive renegări erau repede uitate, talentul zvîrlind în umbră pe om..." Se știe practica bolșevică de punere la index a cărților și autorilor care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la stingerea sa. Imediat după alegere, le explică alegătorilor din Botoșani, "cu sinceritate și stringență, că guvernul Groza este singurul nimerit în împrejurarea de față și narează presa locală a respins criticile opoziției, îndemnînd la muncă inteligentă și la încredere sufletească". Este invitat și participă, împreună cu soția, la recepții oficiale oferite de Petru Groza. În vara lui 1948 este propus, în unanimitate, ca "membru activ" al Academiei Române, la Secția literară, în locul lui Sextil Pușcariu. La scurt timp, își afirmă bucuria și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
interesul scăzut pentru cumpărarea cărților, din fericire numeroase ca titluri, ce analizează trecutul postbelic, este motivată de mizeria financiară. Dar să nu se scrie despre ele, că nu sînt înregistrate după valoarea lor excepțională, dezvăluie o altă mizerie: intelectuală și sufletească. N-avem șansa de a fi "răzbunați" pentru toate ce am pătimit cît timp ne sabotăm, cu program, și martorii și istoricii. Speranțele că va veni ziua judecății și li se va face dreptate victimelor comunismului, că marii vinovați își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Unicitatea fenomenului Pitești este dată de metodele de constrîngere (violență maximă, martiriu, tortură neîntreruptă) care au dus, în opinia celui trecut la rîndu-i prin acest îngrozitor experiment, la transformarea oamenilor în monștri (procesul tragic al uciderii personalității și al mutilării sufletești, cînd unele victime ajung călăi). Aplicarea acestui experiment își are asemănarea doar în spațiul asiatic, cu deosebire în lagărele Chinei, realizată, e drept, cu mai multă subtilitate și cu efecte de pulverizare a personalității aproape totdeauna definitive. Costin Merișca apreciază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
acestei lumi noi. De aceea trebuie să considerăm ca o nobilă misiune a noastră necesitatea de a contribui prin creația literară la măreața operă de educare moral-politică, estetică a oamenilor, de a ajuta și grăbi desfășurarea proceselor adînci de transformare sufletească a lor, de făurire a conștiinței omului nou, constructor și fiu al epocii socialiste, liber și stăpîn pe soarta sa. Pentru realizarea acestor opere, Uniunea Scriitorilor este datoare să folosească toate mijloacele de care dispune pentru a înlesni scriitorilor cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
voastră, de sănătatea voastră. Așezăminte somptuoase vă așteaptă, ca pe toți muncitorii, pretutindeni... Creangă, de pildă, scria într-o cocioabă mucegăită, Caragiale vindea bere cu paharul, Gherea era birtaș. Eminescu gemea închis și brutalizat în mizeria sordidă a unui balamuc. Sufletească, munca inspirată a bătrînilor voștri a fost, bineînțeles, dăruită, dar cu ea se făcea negustorie: pentru scriitori ea a fost gratuită." Și pentru a fi cît mai în spiritul materialismului dialectic apelează la: "Contrastul dintre ce ați fi fost voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
blacheurile, cu destulă dificultate. Era plutonier, nu cizmar. Pe urmă s-a apucat să controleze îmbrăcămintea...". În celulă, în tot timpul anchetei, va coabita cu moș Alexa Pop vechi deținut, fost paznic de noapte, om de mare cumsecădenie și puritate sufletească. Este anchetat de locotenent major de securitate Constantin Voicu, căruia îi face un portret foarte exact și care prin permanente torturi voia să afle ce a făcut Florinel dușmănos! Iată cum se desfășura o ședință de anchetă: Cînd izbea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
i-am admirat îndemînarea, s-a apărat ca de o laudă necuvenită. Am cîteva generații de tîmplari în familie. Modestia, simplitatea și bucuria copilăroasă a inimii se armonizau cu tăria de caracter. Pe măsură ce i se accentua slăbiciunea fizică, forța sa sufletească iradia. Trupul, unealtă fragilă și străvezie, i se transformase într-un vehicul de unică folosință: aceea de a-i purta, asemenea unei monturi ieftine de inel, piatra prețioasă a intransigenței morale. Dacă Securitatea l-ar fi ocolit și l-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fără granițe, în care diferențele noastre să ne facă să ne iubim mai mult, nu să ne urâm și să ne împușcăm ca pe niște vite. Așa că da, voi veni pe orice front atât timp cât muzica mea va aduce cuiva pace sufletească. Nu mă interesează împotriva cui, nici pentru cine. Pentru numele lui Dumnezeu, eu fac muzică, nu poli- tică ! Notele sunt aceleași pe orice portativ, și în rusă, și în germană, și în română, și în engleză. Aceleași de la Polul Nord la
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
orgie gesticulatorie și afectivă a lui Mitia, de fapt am „presimțit”, cu o ciudată limpezime și acuitate a „vederii vitoare”, un alt Nichita, care, ca și acel ofițer nesocotit și generos, avea să-și transforme uriașele-i calități intelectuale și sufletești În tot atâtea arme contra sa, de care, În roman, aveau În mod firesc să se folosească „cerberii” și „reprezentanții” justiției convenționale, ai bunului-simț și ai pudorii cetățenești. Magistral În această operă și la acest personaj e faptul că „ambele
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
reîntorceam, petreceam clipe de neuitat În liniștea și singurătatea acelor locuri peste care se așternea o boltă de stele cum rar am văzut. Ne-am Încheiat cele două splendide săptămâni de peregrinare, Într-adevăr foarte obositoare, dar dătătoare de liniște sufletească, prin ștergerea din agendă (...) a oricăror griji cotidiene, ceea ce trebuie să recunosc că ne-a reconfortat totuși enorm, făcând drumul de Întoarcere prin Vatra Dornei Mestecăniș-Iacobeni-Poiana Stampei-Bistrița-Tg. Mureș. Pot spune fără ezitare că poate rivaliza cu oricare din vestitele peisaje
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pricinuit-o Gabrielei, care nu a putut concepe așa ceva, desigur și din cauza faptului explicabil că În situația ei nici cel puțin nu se poate gândi că va ajunge acolo. O Înțeleg perfect și Îmi pare rău că pentru liniștea ei sufletească, de care are atâta nevoie, nu am mers până la a minți, păcat ce trebuia să-l iau asupra mea cu toată durerea. Am primit o dojană bună și pentru o eventuală interpretare pe care Dvs. s-ar fi putut să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ea să-mi ierte acest lucru, pentru care nu am nici o vină. O știu cât suferă pentru amintirile mamei, pentru tot ce este legat de trecut și ce amploare dă la tot ce decurge de aici, În marea ei sensibilitate sufletească, amplificată și de suferința fizică. Eu vă mulțumesc din suflet pentru rândurile ce i le-ați trimis și chiar fără mandatul ei, vă rog să nu vă supărați dacă Încă nu v-a răspuns. Nu s-a simțit deloc bine
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
care pentru D-na profesoară Maria Mihăilescu-Kalmicov Întruchipați sensibilitatea, cultura și tot ce a dat mai bun Fălticenii, orașul ei drag. Un accident stupid a curmat viața celei pe care am Îndrăgit-o și noi, și În a cărei robustețe sufletească am găsit Întotdeauna puterea de a trece peste greutățile vieții. În ziua de 18 mai a.c., după o gripă care Îi slăbise rezistența fizică, a amețit și a alunecat pe un plastic pus să protejeze de apă ce s-ar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
o strângere de inimă! Despărțirea de cineva scump, e foarte grea, dar ceea ce m-a impresionat mai mult, este sensibilitatea, emoția puternică și noblețea femenină care este Într-un suflet de bărbat ca al Dvs.! E greu să temperezi durerea sufletească, dar totuși, dacă facem și oarecare filosofie a vieții, ne putem consola mai ușor. În fața destinului omenesc, trebuie să rămânem tari. S-a dus, unde ne vom duce și noi... și unde poate ne vom Întâlni ca spirit. Este puterea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
putea trimite. Petrecere bună și viață lungă și bucurii În munca D-stră nobilă. Nicolae Milord </citation> <citation author=”MILORD Nicolae” loc=”Piatra-Neamț” data =”6.8.1977”> Mult apreciate Domnule Dimitriu, Mi-ați prilejuit momente de o pură și emoționantă trăire sufletească - citind „Contribuțiile biografice” ale veșnicului regretat creator de imagini omenești nemuritoare - neuitatul nostru - Aurel Băeșu. Mă bucură f. mult că se mai găsesc oameni cu multă competență și nobilă simțire - care să șteargă colbul uitării ce s-a așternut de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
doamnei Varvara Dimitriu . Virginia și A.G. Stino </citation> <citation author=”STINO Virginia ” loc=”(Fălticeni)” data =”(30.12.1973)”> Stimate Domnule Dimitriu, Vă mulțumesc Dv. și Întregii familii pentru urări, dorindu-vă un An Nou aducător de bucurii, multă sănătate, mulțumire sufletească și realizări În munca stăruitoare care o depuneți cu atâta dăruire. Totodată, sunt impresionată de faptul că țineți mereu vie amintirea soțului meu. Nu cred că va apărea cândva ceva tipărit . Virginia Stino </citation> <citation author=”STINO Virginia” loc=”(Fălticeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Virgil” loc=”Buftea-Ilfov” data=”(dec. 1970)” desc=”Carte de vizită”> Familia și prof. dr. Virgil Tempeanu, membru al Uniunii Scriitorilor din R.S.R., Membru corespondent al Academiei Germane din München, cu cele mai călduroase mulțumiri pentru toate și urări de liniște sufletească În 1971. Iartă te rog Întârzierea răspunsului; dar pentru noi sărbătorile de Crăciun sunt un prilej de tristețe și n-am fost dispuși de loc. Matale Îți dorim toți - cari te prețuim, numai bine și mângâiere În marea Încercare care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
părut rău, că a fost În imposibilitate de a veni să vă vadă și să mai stea de vorbă cu D-voastră. Când veniți prin Fălticeni, ne face plăcere să poftiți și pe la noi. Vă dorim multă sănătate și mulțumire sufletească D-voastră și familiei. Fam. Lila și Niculae Țanu </citation> <citation author=”UGLEA Vasile ” loc=”Rm. Vâlcea” data=”8.02.1975”> Mult Stimate Domnule Dimitriu, Am primit scrisoarea Dv. tocmai În momentul când ieșeam din casă ca să plec la Rm.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]