132,268 matches
-
Mașina de luptă a infanteriei (abreviere: MLI) înseamnă un vehicul blindat de luptă conceput și echipat în primul rând pentru a transporta o grupă de infanterie pentru luptă, care asigură, în mod normal, posibilitatea pentru luptători de a executa foc din interiorul vehiculului, sub protecția blindajului, și care este înarmat
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
luptă a infanteriei (abreviere: MLI) înseamnă un vehicul blindat de luptă conceput și echipat în primul rând pentru a transporta o grupă de infanterie pentru luptă, care asigură, în mod normal, posibilitatea pentru luptători de a executa foc din interiorul vehiculului, sub protecția blindajului, și care este înarmat din construcție cu un tun cu calibrul de cel puțin 20 mm și, uneori, cu o instalație de lansare a rachetelor antitanc. Mașina de luptă a infanteriei reprezintă principalul sistem de arme pentru
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
realizat potențialul ofensiv al transportoarelor blindate. Formațiunile Panzergrenadier dotate cu semișenilate SdKfz 251 și SdKfz 250 puteau acționa din mers asupra unui inamic dezorganizat. În cazul în care transportorul era întâmpinat cu foc puternic, infanteriștii germani trebuiau să coboare din vehicul și să înainteze pe jos spre inamic. Infanteria mecanizată americană a adoptat tactici similare celor germane folosind semișenilatele M2 și M3. Trupele britanice au folosit în continuare transportoarele blindate numai pentru a aduce soldații în apropierea frontului, în timp ce armata sovietică
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
să se concentreze strict pe lupta contra tancurilor inamicului. Schützenpanzer Lang HS.30 a avut însă numeroase probleme tehnice și era dezavantajat de faptul că grupa de infanterie nu putea executa foc din interior. Soldații germani trebuiau să sară din vehicul folosind obloanele din plafon, fiind expuși radiațiilor în cazul unui război nuclear. Schützenpanzer Lang HS.30 este considerat a fi un vehicul intermediar, având atât caracteristicile unui transportor blindat, cât și cele ale unei mașini de luptă a infanteriei. Infanteria
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
de faptul că grupa de infanterie nu putea executa foc din interior. Soldații germani trebuiau să sară din vehicul folosind obloanele din plafon, fiind expuși radiațiilor în cazul unui război nuclear. Schützenpanzer Lang HS.30 este considerat a fi un vehicul intermediar, având atât caracteristicile unui transportor blindat, cât și cele ale unei mașini de luptă a infanteriei. Infanteria sovietică a fost mecanizată treptat după război, lipsa transportoarelor blindate fiind un dezavantaj major. Primele vehicule de fabricație sovietică destinate transportului trupelor
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
30 este considerat a fi un vehicul intermediar, având atât caracteristicile unui transportor blindat, cât și cele ale unei mașini de luptă a infanteriei. Infanteria sovietică a fost mecanizată treptat după război, lipsa transportoarelor blindate fiind un dezavantaj major. Primele vehicule de fabricație sovietică destinate transportului trupelor au fost BTR-40 (tracțiune 4×4), BTR-152 (tracțiune 6×6), BTR-60 (tracțiune 8×8) și BTR-50 (șenilat). Aceste vehicule erau utile în cazul unui război convențional, însă în cazul unui război nuclear nu puteau
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
sovietică a fost mecanizată treptat după război, lipsa transportoarelor blindate fiind un dezavantaj major. Primele vehicule de fabricație sovietică destinate transportului trupelor au fost BTR-40 (tracțiune 4×4), BTR-152 (tracțiune 6×6), BTR-60 (tracțiune 8×8) și BTR-50 (șenilat). Aceste vehicule erau utile în cazul unui război convențional, însă în cazul unui război nuclear nu puteau fi folosite la fel de eficient. Concentrațiile mari de trupe reprezentau o țintă evidentă pentru o armă nucleară, iar soldații din interior nu puteau părăsi vehiculul, fiind
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
Aceste vehicule erau utile în cazul unui război convențional, însă în cazul unui război nuclear nu puteau fi folosite la fel de eficient. Concentrațiile mari de trupe reprezentau o țintă evidentă pentru o armă nucleară, iar soldații din interior nu puteau părăsi vehiculul, fiind expuși contaminării radioactive. Soluția adoptată de inginerii sovietici la sfârșitul anilor 1950 a fost dezvoltarea unui vehicul blindat de luptă din care soldații să poată trage fără a fi expuși radiațiilor. Vehiculul a fost denumit oficial BMP-1, fiind introdus
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
folosite la fel de eficient. Concentrațiile mari de trupe reprezentau o țintă evidentă pentru o armă nucleară, iar soldații din interior nu puteau părăsi vehiculul, fiind expuși contaminării radioactive. Soluția adoptată de inginerii sovietici la sfârșitul anilor 1950 a fost dezvoltarea unui vehicul blindat de luptă din care soldații să poată trage fără a fi expuși radiațiilor. Vehiculul a fost denumit oficial BMP-1, fiind introdus în dotare din 1966. Considerat a fi prima mașină de luptă a infanteriei, BMP-1 avea un design revoluționar
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
iar soldații din interior nu puteau părăsi vehiculul, fiind expuși contaminării radioactive. Soluția adoptată de inginerii sovietici la sfârșitul anilor 1950 a fost dezvoltarea unui vehicul blindat de luptă din care soldații să poată trage fără a fi expuși radiațiilor. Vehiculul a fost denumit oficial BMP-1, fiind introdus în dotare din 1966. Considerat a fi prima mașină de luptă a infanteriei, BMP-1 avea un design revoluționar. Cutia blindată avea o siluetă joasă. În cazul unui război nuclear, soldații puteau executa foc
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
denumit oficial BMP-1, fiind introdus în dotare din 1966. Considerat a fi prima mașină de luptă a infanteriei, BMP-1 avea un design revoluționar. Cutia blindată avea o siluetă joasă. În cazul unui război nuclear, soldații puteau executa foc din interiorul vehiculului prin intermediul ambrazurilor din lateral. Camera de luptă era protejată de contaminare radioactivă prin intermediul unui sistem PAZ de protecție. Acesta consta într-un sistem de detecție, filtrare și suprapresiune atmosferică. În cazul unui război convențional, soldații părăseau vehiculul folosind cele două
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
foc din interiorul vehiculului prin intermediul ambrazurilor din lateral. Camera de luptă era protejată de contaminare radioactivă prin intermediul unui sistem PAZ de protecție. Acesta consta într-un sistem de detecție, filtrare și suprapresiune atmosferică. În cazul unui război convențional, soldații părăseau vehiculul folosind cele două uși din spatele vehiculului sau obloanele din plafon. Turela era dotată cu un tun 2A28 Grom de calibrul 73 mm (cu țeavă lisă, semiautomat), o mitralieră coaxială PKT de calibrul 7,62 mm și o șină de lansare
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
din lateral. Camera de luptă era protejată de contaminare radioactivă prin intermediul unui sistem PAZ de protecție. Acesta consta într-un sistem de detecție, filtrare și suprapresiune atmosferică. În cazul unui război convențional, soldații părăseau vehiculul folosind cele două uși din spatele vehiculului sau obloanele din plafon. Turela era dotată cu un tun 2A28 Grom de calibrul 73 mm (cu țeavă lisă, semiautomat), o mitralieră coaxială PKT de calibrul 7,62 mm și o șină de lansare a unei rachete antitanc dirijate 9M14
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
mitraliera coaxială PKT). În cadrul unei divizii sovietice de infanterie mecanizată, regimentul dotat cu BMP-1 acționa alături de regimentul de tancuri, flancurile fiind asigurate de două regimente echipate cu transportoare blindate BTR-60PB. Armata a adoptat această organizare din cauza costului ridicat pentru un vehicul BMP-1, transportorul BTR-60PB fiind mai ieftin și mai ușor de fabricat. Armatele din vest au introdus și ele rapid în dotare mașini de luptă a infanteriei. Republica Federală Germania a fabricat vehiculul Marder din 1971. Acesta avea o siluetă înaltă
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
adoptat această organizare din cauza costului ridicat pentru un vehicul BMP-1, transportorul BTR-60PB fiind mai ieftin și mai ușor de fabricat. Armatele din vest au introdus și ele rapid în dotare mașini de luptă a infanteriei. Republica Federală Germania a fabricat vehiculul Marder din 1971. Acesta avea o siluetă înaltă și era relativ greu în comparație cu BMP-1. Franța a fabricat mașina de luptă a infanteriei AMX-10P din 1972. Statele Unite ale Americii au introdus în dotare din 1981, după amânări semnificative, vehiculul M2 Bradley
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
a fabricat vehiculul Marder din 1971. Acesta avea o siluetă înaltă și era relativ greu în comparație cu BMP-1. Franța a fabricat mașina de luptă a infanteriei AMX-10P din 1972. Statele Unite ale Americii au introdus în dotare din 1981, după amânări semnificative, vehiculul M2 Bradley, iar Marea Britanie a folosit vehiculul Warrior din 1984. Uniunea Sovietică a fabricat mașina de luptă BMP-2 din anul 1977, o versiune inspirată după vehiculul blindat german Marder. Tunul de calibrul 73 mm s-a dovedit a avea o
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
avea o siluetă înaltă și era relativ greu în comparație cu BMP-1. Franța a fabricat mașina de luptă a infanteriei AMX-10P din 1972. Statele Unite ale Americii au introdus în dotare din 1981, după amânări semnificative, vehiculul M2 Bradley, iar Marea Britanie a folosit vehiculul Warrior din 1984. Uniunea Sovietică a fabricat mașina de luptă BMP-2 din anul 1977, o versiune inspirată după vehiculul blindat german Marder. Tunul de calibrul 73 mm s-a dovedit a avea o bătaie limitată (500 de metri), fiind înlocuit
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
din 1972. Statele Unite ale Americii au introdus în dotare din 1981, după amânări semnificative, vehiculul M2 Bradley, iar Marea Britanie a folosit vehiculul Warrior din 1984. Uniunea Sovietică a fabricat mașina de luptă BMP-2 din anul 1977, o versiune inspirată după vehiculul blindat german Marder. Tunul de calibrul 73 mm s-a dovedit a avea o bătaie limitată (500 de metri), fiind înlocuit cu un tun automat de calibrul 30 mm. Acesta putea fi folosit și împotriva elicopterelor inamicului. Rachetele Malyutka folosite
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
s-a dovedit a avea o bătaie limitată (500 de metri), fiind înlocuit cu un tun automat de calibrul 30 mm. Acesta putea fi folosit și împotriva elicopterelor inamicului. Rachetele Malyutka folosite de BMP-1 erau dificil de dirijat din interiorul vehiculului. BMP-2 avea un nou tip de rachete antitanc dirijate, 9M113 Konkurs, pentru a se apăra de tancurile inamice. La începutul anilor 1990 au apărut pe scară largă mașinile de luptă a infanteriei pe roți. Acestea erau mai ieftine și mai
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
această perioadă, mașinile de luptă ale infanteriei pe șenile au început să semene cu tancurile ușoare, fiind din ce în ce mai bine înarmate și blindate. Acest concept este derivat din cel al mașinii de luptă a infanteriei, fiind dezvoltat de Uniunea Sovietică. Primul vehicul de acest tip, BMD-1, a fost proiectat concomitent cu BMP-1, fiind o versiune mai ușoară și mai mică a acestui model. BMD-1 a fost dezvoltat special pentru a înzestra trupele aeropurtate cu o mașină de luptă a infanteriei. La nevoie
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
de acest tip, BMD-1, a fost proiectat concomitent cu BMP-1, fiind o versiune mai ușoară și mai mică a acestui model. BMD-1 a fost dezvoltat special pentru a înzestra trupele aeropurtate cu o mașină de luptă a infanteriei. La nevoie, vehiculul putea fi parașutat din avion cu doi membri la bord. BMD-1 era amplasat într-un palet special. Pentru a lansa vehiculul blindat din avion, era deschisă o parașută extractoare (similară uneia de frânare). Când parașutele principale se deschideau, paletul desfășura
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
BMD-1 a fost dezvoltat special pentru a înzestra trupele aeropurtate cu o mașină de luptă a infanteriei. La nevoie, vehiculul putea fi parașutat din avion cu doi membri la bord. BMD-1 era amplasat într-un palet special. Pentru a lansa vehiculul blindat din avion, era deschisă o parașută extractoare (similară uneia de frânare). Când parașutele principale se deschideau, paletul desfășura patru tije lungi care acționau ca senzori. Când aceste tije atingeau solul, aterizarea paletului era amortizată cu ajutorul unor retrorachete amplasate în
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
Când parașutele principale se deschideau, paletul desfășura patru tije lungi care acționau ca senzori. Când aceste tije atingeau solul, aterizarea paletului era amortizată cu ajutorul unor retrorachete amplasate în exterior. BMD-1 avea același armament ca BMP-1, însă blindajul era foarte ușor, vehiculul fiind asigurat doar împotriva schijelor și gloanțelor de calibrul 7,62 mm. Interiorul vehiculului extrem de înghesuit, echipajul fiind format din 2 soldați (mecanicul conductor și trăgătorul) și patru pasageri (comandantul și trei soldați). BMD-1 a fost înlocuit în producție din
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
Când aceste tije atingeau solul, aterizarea paletului era amortizată cu ajutorul unor retrorachete amplasate în exterior. BMD-1 avea același armament ca BMP-1, însă blindajul era foarte ușor, vehiculul fiind asigurat doar împotriva schijelor și gloanțelor de calibrul 7,62 mm. Interiorul vehiculului extrem de înghesuit, echipajul fiind format din 2 soldați (mecanicul conductor și trăgătorul) și patru pasageri (comandantul și trei soldați). BMD-1 a fost înlocuit în producție din 1985 de o variantă îmbunătățită, BMD-2. Aceasta era dotată cu armamentul mașinii de luptă
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
trăgătorul) și patru pasageri (comandantul și trei soldați). BMD-1 a fost înlocuit în producție din 1985 de o variantă îmbunătățită, BMD-2. Aceasta era dotată cu armamentul mașinii de luptă a infanteriei BMP-2. Ultimul model al seriei BMD este BMD-3, un vehicul complet diferit care folosește turela vehiculului BMP-2. O variantă a BMD-3, denumită BMD-4, folosește armamentul mașinii de luptă a infanteriei BMP-3. Deși mașinile de luptă ale infanteriei aeropurtate au fost folosite în mai multe conflicte, precum Războiul din Afghanistan, armatele
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]