131,625 matches
-
dacă al 45-lea președinte american va avea forța să schimbe fundamental un sistem politic și economic deja ridigidizat de era neoliberalismului. El va trebui să se concentreze simultan pe reformarea sistemului politic intern și al establishmentului american, pe revitalizarea economiei, pe o creștere economică palpabilă pentru americanul de rând, dar și pe schimbările deja anunțate în politica externă a SUA. Având la dispoziție o majoritate conservatoare și în Camera Reprezentanților și în Senat, acțiunile viitorului lider de la Casa Albă par
O speranţă. Pentru cine? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296346_a_297675]
-
Made în Reșița-România”, simbolul Parisului fiind construit de Gustave Eiffel după o tehnologie inventată de inginerul român Gheorghe Pănculescu. Evident, lista poate continua cu zeci de exemple. Întrebarea este dacă „Made în România” este cu adevărat un obiectiv național...O economie de branduri care să dea identitate națională este esențială pentru o poziționare de succes la nivelul UE, și nu numai. În ce ne privește, înregistrăm o trecere lină la următorul nivel, de la „Made în România” la „Made by România”, care
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
succes la nivelul UE, și nu numai. În ce ne privește, înregistrăm o trecere lină la următorul nivel, de la „Made în România” la „Made by România”, care presupune o punere în valoare mai bună a potențialului uman și material al economiei autohtone atunci când se fac investiții străine. Produse precum lenjeria „Jolidon”, „ID Sarrieri”, „Clujana”, brânza „Năsal”, delicatesele „La Colline”, pălinca „Valco”, magiunul de Topoloveni, apa „Borsec” etc, toate având pe etichetă sigla românească, sunt doar câteva branduri la origine 100% românești
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
La Colline”, pălinca „Valco”, magiunul de Topoloveni, apa „Borsec” etc, toate având pe etichetă sigla românească, sunt doar câteva branduri la origine 100% românești. Se știe foarte bine că nu poți „lua fața” celorlalte țări avasate fără să ai o economie creatoare de valori, care să capete valențe din punct de vedere al potențialului de dezvoltare și al competivității. De foarte mulți ani, România se axează în special pe exporturile de mașini ale constructorului Dacia-Renault. Succesul este probat de sutele de
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
rapide de creștere a calității, participările la manifestările externe au fost factori decisivi, care au capătat o consistență în ceea ce privește consolidarea pozițiilor primare pe piețele europene.Este evident că vânzările de mărfuri cu sigla „Made în România” au influențat pozitiv mersul economiei în anul 2015, fiind al cincilea an consecutiv de creștere, conform opiniei exprimate recent de guvenatorul Băncii Naționale. Au fost jucători tradiționali pe piață, cu expansiune determinantă. Exemple precum uzinele de autoturisme de la Mioveni și Craiova, fabrica „Artic”, companiile „Petrom
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
cât de mari sunt obiectivele pe piața europeană. Este esențial de observăm că Europa se definește prin modele. Deprinderea de a găsi calea spre performanță devine obligatorie pentru țările din zona Balcanilor care doresc să intre în rândul statelor cu economii de top. Din această perspectivă, România are rezerve mari de branduri încă nevalorificate, care pot fi incluse în măsura „Made în România.” Nu este momentul de cultivare a euforiei sulfuroase, a triumfalismului ieftin doar pentru obiectivele realizate până în prezent, fiindcă
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
obiectivele realizate până în prezent, fiindcă există suficient potențial nevalorificat, în măsură să dea dimensiunea meritată a unei țări cu pretenții de integrare europeană într-o formă completă. Ar fi benefic să ne întrebăm de ce agricultura, o ramură de bază a economiei naționale, cu tradiție, nu poate deveni cu adevărat reprezentativă la nivel UE, îndeplinând obiectivul nostru național. Sau de ce Delta Dunării nu scapă de balastul falselor preocupări ministeriale, constând în lipsa de viziune sub aspectul evaluării de perspectivă, risipându-se un potențial economic
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
politici, pe care le susține, spun unii, cu o determinare demnă de o cauză mai bună. Faptul că până acum un număr semnificativ de mari economiști, în frunte cu Paul Krugman și Joseph Stiglitz, ambii laureați ai Premiului Nobel pentru economie, au denunțat politicile de austeritate ca generatoare de sărăcie endemică, nu pare să tulbure cu nimic opțiunile dreptei neoconservatoare. Ne putem întreba, în aceste condiții, cui prodest? Dacă nici majoritatea electoratului, nici elita mondială a specialiștilor nu susțin politicile de
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
dintre ele, Washingtonul și Moscova cooperează în reducerea armamentului strategic - Iran, Afganistan; - SUA și Rusia și-au redus dramatic arsenalele nucleare, iar NATO și-a sporit capacitatea de apărare convențională (prin extinderea spre Est); - o competiție economică este exclusă, căci economiile SUA și UE sunt de 15 ori mai mari decât economia Rusiei. Lumea ar trebui, cu alte cuvinte, să se aștepte, cel puțin pentru următorii câțiva ani, nu la un război mondial, fie el și hibrid, ci mai degrabă la
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
Afganistan; - SUA și Rusia și-au redus dramatic arsenalele nucleare, iar NATO și-a sporit capacitatea de apărare convențională (prin extinderea spre Est); - o competiție economică este exclusă, căci economiile SUA și UE sunt de 15 ori mai mari decât economia Rusiei. Lumea ar trebui, cu alte cuvinte, să se aștepte, cel puțin pentru următorii câțiva ani, nu la un război mondial, fie el și hibrid, ci mai degrabă la o pace hibrida. Pace hibrida însemnând, firește, si o sumedenie de
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
care a marcat transformări profunde în multe domenii ale vieții economico-sociale. Acest moment a însemnat recunoașterea faptului că România era pregătită să devină membră a Uniunii Europene, să se alăture unui spațiu de valori definit de democrație, stat de drept, economie de piață, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului” (Klaus Iohannis, președinte al României) „Procesul de aderare la UE reprezintă cel mai important obiectiv național din ultimii 25 de ani, care, alături de aderarea la NATO, a antrenat transformări ireversibile în ceea ce privește
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
nisipuri mișcătoare și pe prezumții care nu se confirmă în lumea reală și n-o vor face niciodată”, afirmă analistul financiar James Rickards. Estimări bazate pe modele abstracte Elitele FMI și Rezervei Federale Americane și-au greșit estimările pentru majoritatea economiilor importante, arată „The Epoch Times”. Guvernele și companiile și-au construit strategiile pornind de la previziuni prea optimiste, dar cei care le-au făcut „se bazează pe modele abstracte, cad de acord unii cu ceilalți, apoi își acoperă reciproc spatele”, explică
„Eşecul imaginaţiei colective” – un deceniu de previziuni economice eronate () [Corola-website/Journalistic/296361_a_297690]
-
cu partenerii românii s-au redus la discuții mai mult sau mai puțin aprofundate, la Palatul Cotroceni, cu consilierul prezidențial pentru politici economice și sociale Cosmin Marinescu, care a declarat, oarecum evaziv: „Discuțiile au vizat cele mai importante evoluții ale economiei României, perspectivele pozitive ale economiei pentru următoarea perioadă, dar și anumite riscuri care pot afecta potențialul de creștere economică al României”. Și discuțiile cu guvernatorul Mugur Isărescu și echipa de conducere a Băncii Naționale au avut mai degrabă un caracter
FMI, iarna… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296363_a_297692]
-
redus la discuții mai mult sau mai puțin aprofundate, la Palatul Cotroceni, cu consilierul prezidențial pentru politici economice și sociale Cosmin Marinescu, care a declarat, oarecum evaziv: „Discuțiile au vizat cele mai importante evoluții ale economiei României, perspectivele pozitive ale economiei pentru următoarea perioadă, dar și anumite riscuri care pot afecta potențialul de creștere economică al României”. Și discuțiile cu guvernatorul Mugur Isărescu și echipa de conducere a Băncii Naționale au avut mai degrabă un caracter de protocol. Ce să înțelegem
FMI, iarna… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296363_a_297692]
-
în vigoare, este aprobat de Parlament și promulgat de președinte. Pe ce s-ar putea baza în continuare actualul guvern? Investițiile străine au ajuns la aproximativ trei miliarde de euro, cele mai mari din 2009. Inflația este negativă, iar în economie au fost create noi locuri de muncă, în primele opt luni din anul precedent. Consumul crește puternic și, în mod neîndoios, impulsionează economia, la care ar mai trebui adăugat faptul că în anul trecut veniturile s-au majorat cu 8
FMI, iarna… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296363_a_297692]
-
ajuns la aproximativ trei miliarde de euro, cele mai mari din 2009. Inflația este negativă, iar în economie au fost create noi locuri de muncă, în primele opt luni din anul precedent. Consumul crește puternic și, în mod neîndoios, impulsionează economia, la care ar mai trebui adăugat faptul că în anul trecut veniturile s-au majorat cu 8%. Și datoria publică se afla sub 40% din PIB. Toate acestea sunt cifre care ar putea întemeia un bun început pentru 2016. După cum
FMI, iarna… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296363_a_297692]
-
context european, fiind singura publicație de acest fel din țară. De-a lungul celor 15 ani de implicare în planul publicisticii românești, revista, care a alăturat unui exigent colectiv redacțional o seamă de colaboratori de renume, specialiști reputați în istorie, economie, analiză politică - cum ar fi prof. dr. Zoe Petre, Eugen Uricaru, Corneliu Vlad, Dr. Ioan C. Popa, Octavian Andronic ș.a - a consemnat parcursul României și al zonei balcanice în tabloul geopolitic contemporan. „Balcanii și Europa” a găzduit în paginile
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
realitate. Purtătoare a acestor mesaje în relația cu europenii, Uniunea Africană consideră că migrația este un mijloc de dezvoltare și de reducere a sărăciei. Mai mult, reproșează blocului comunitar că nu a revizuit politicile care au un impact negativ asupra economiilor africane și asupra dezvoltării lor (cele comerciale, Politica Agricolă Comună etc), la toate acestea adăugându-se și sumele imense care „se scurg” ilicit din Africa prin intermediul multinaționalelor, aproximativ 50 miliarde de dolari pe an (dublu față de ajutorul din partea UE), relevă
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
a UE: pentru Uniunea Africană, sărăcia și catastrofele naturale provocate de schimbările climatice îi obligă pe tinerii africani să migreze spre Europa în căutarea de noi oportunități, ceea ce aduce și avantaje, întrucât emigrația din Africa are un efect pozitiv asupra economiilor statelor africane datorită transferurilor de fonduri efectuate de migranți. Din aceste considerente, liderii africani aflați față în față cu cei europeni și-au arătat deschis scepticismul față de propunerile venite din parte UE. Președintele Senegalului, Macky Sall, a arătat că „banii
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
discurs care consacra noua relație strategică dintre America și România. Contactele bilaterale pe multiple planuri (politic, economic, cultural, militar) s-au intensificat considerabil, iar rolul strategic al României devenea unul „redefinit”. În 2003, autoritațile americane au acordat României statutul de „economie de piață”, iar în anul 2005 s-a parafat Acordul privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României („Acordul de acces”), intrat în vigoare în 2006. Aceste coordonate faste ale evoluției relațiilor româno-americane au avut o relevanță sporită cu ocazia
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
piețele de proximitate ale României și la cele cu creștere rapidă. Am identificat câteva astfel de piețe: una este Polonia, apoi Republica Cehă, de asemeni Turcia este o piață cu dezvoltare rapidă”, punctează Cezar Iliu, reprezentant al Ministerului român al Economiei. De cealaltă parte, însă, antreprenorii - cei care sunt direct implicați în acest proces - consideră că ar trebui să speculăm oportunități din Orientul mijlociu sau America latină. În ce privește sprijinul statului, aceiași oameni de afaceri cred că ar trebui întocmită o listă cu
Investim peste hotare? () [Corola-website/Journalistic/296387_a_297716]
-
iar orice perturbare a livrărilor va destabiliza definitiv situația din Peninsulă. În plus, mediul de afaceri din zonă având strânse legături cu Rusia, în cazul în care marile companii rusești și-ar retrage banii depuși în băncile țărilor din Balcani, economia regiunii s-ar putea prăbuși”, sintetizează analistul bulgar Ivan Krastev. Demersurile nu sunt doar economice. O atestă „invitația” lansată țărilor din Balcani de către Aleksandr Dughin, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, care chema state din Balcani - și nu numai
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
ce forme se manifestă, securizată de apartenența la NATO și bastion al Uniunii Europene în estul continentului, este clar totuși că țara noastră încă face parte din planurile strategice ale Moscovei. Astfel, oameni de afaceri ruși controlează companii importante din economia României, din sectoare-cheie ale producției, în special în metalurgie și resurse de hidrocarburi („Mechel”, „ALRO” Slatina, „Alor” Oradea, „TMK” ș.a.), iar interesele economice sunt reflectate de prezența în România a unor nume ca „Lukoil” sau „Gazprom”. În practică, după cum se
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
Ungaria, Republica Democrată Germană, România, Bulgaria, Albania și Cehoslovacia, care deveneau sateliți ai URSS. După cum a arătat evoluția ulterioară, pentru ele, Cortina de fier a însemnat izolare și regimuri totalitare. S-au folosit pentru acest scop toate metodele posibile: centralizarea economiei, nivelarea neproductivă după un model utopic al egalitarismului, represiunea în forme variate, împotriva tuturor opozanților regimului de la lagăre de muncă la teroarea instituită de polițiile secrete. Concret, comunismul propagat de fosta URSS își afirma „superioritatea” în fața capitalismului prin închidere, care
Cortina de fier – Bariera dintre coloşii rivali () [Corola-website/Journalistic/296389_a_297718]
-
printr-un ajutor financiar de circa 1,5 miliarde de dolari în trei ani!), depășind epoca tristă a colaboraționismul francez și regimurile fasciste din Italia sau Grecia treceau la reconstrucție. Conceput de SUA, acest vast program de asistență destinat refacerii economiilor europene a asigurat relansarea economică a Europei occidentale, care până în anii ’70 a cunoscut o dezvoltare explozivă. Acesta a fost „răspunsul” vestic la „provocarea” lansată de modelul sovietic. Pe de altă parte, la fel de adevărat este faptul că în spatele dezvoltării libere
Cortina de fier – Bariera dintre coloşii rivali () [Corola-website/Journalistic/296389_a_297718]