131,625 matches
-
dintre personajele reprezentative ale acestei perioade de tranziție de la apartenența la un imperiu multinațional la o dezvoltare statală de sine stătătoare. Născut în 1966 la Bălți, a urmat studiile liceale și universitare la Chișinău, absolvind, în 1987, cursurile Facultății de Economie și Comerț. În ultimii patru ani de existență a URSS (1987-1991) urmează, în paralel, studii post-universitare de aspirantură la Academia Economică din Moscova și la Universitatea de Stat din Moldova, obținând în final titlul de doctor în economie. Din 1991
Între pragmatism, echilibru si viziune europeană by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296412_a_297741]
-
Facultății de Economie și Comerț. În ultimii patru ani de existență a URSS (1987-1991) urmează, în paralel, studii post-universitare de aspirantură la Academia Economică din Moscova și la Universitatea de Stat din Moldova, obținând în final titlul de doctor în economie. Din 1991 își începe cariera profesională ca specialist în cadrul Departamentului pentru Relații Economice Externe al Ministerului Economiei din guvernul de la Chișinău. Parcurge succesiv diversele trepte ierarhice, iar în 1997 devine director al Departamentului menționat. Concomitent, din 1992 până în anul 2000
Între pragmatism, echilibru si viziune europeană by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296412_a_297741]
-
studii post-universitare de aspirantură la Academia Economică din Moscova și la Universitatea de Stat din Moldova, obținând în final titlul de doctor în economie. Din 1991 își începe cariera profesională ca specialist în cadrul Departamentului pentru Relații Economice Externe al Ministerului Economiei din guvernul de la Chișinău. Parcurge succesiv diversele trepte ierarhice, iar în 1997 devine director al Departamentului menționat. Concomitent, din 1992 până în anul 2000 deține și funcția de director executiv al Programului TACIS inițiat de CEE pentru Moldova. În 1994 urmează
Între pragmatism, echilibru si viziune europeană by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296412_a_297741]
-
Internațional (FMI) din Washington, iar în 1996 cursuri de comerț internațional la Institutul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) din Geneva. În mai 2001, odată cu venirea comuniștilor la guvernare, Marian Lupu este cooptat în cabinetul de la Chișinău ca adjunct al ministrului Economiei, coordonator al departamentelor pentru Relații economice externe și comerț, iar trei luni mai târziu (august 2001) este numit ministru al Economiei. La scrutinul electoral din martie 2005 este ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pe listele Partidului Comuniștilor (PCRM), iar la
Între pragmatism, echilibru si viziune europeană by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296412_a_297741]
-
mai 2001, odată cu venirea comuniștilor la guvernare, Marian Lupu este cooptat în cabinetul de la Chișinău ca adjunct al ministrului Economiei, coordonator al departamentelor pentru Relații economice externe și comerț, iar trei luni mai târziu (august 2001) este numit ministru al Economiei. La scrutinul electoral din martie 2005 este ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pe listele Partidului Comuniștilor (PCRM), iar la finele aceleiași luni devine președinte al forului legislativ de la Chișinău. Pe fondul tensiunilor accentuate din viața politică moldovenească, Marian Lupu se
Între pragmatism, echilibru si viziune europeană by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296412_a_297741]
-
După cum ne-au confirmat diverse surse jurnalistice de la Chișinău, pe parcursul exercitării multiplelor responsabilități pe care le-a avut, Marian Lupu a demonstrat o atitudine pragmatică și moderată, circumscrisă imprimării și susținerii unui curs european pentru Republica Moldova. Atât în calitate de ministru al Economiei și responsabil al părții moldovene în Comisia mixtă de colaborare bilaterală moldo-română, în mandatul guvernării comuniste, cât și ca speaker al Parlamentului și de președinte interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu a adoptat o poziție de deschidere și echilibru în relațiile
Între pragmatism, echilibru si viziune europeană by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296412_a_297741]
-
ambele cu sediul în Iași. În anul 1998 se întoarce în Republica Moldova și este cooptat în guvernul condus de Ion Ciubuc, fiind numit director general al Departamentului Privatizare și Administrare a Proprietății de Stat, o structură cu rol-cheie în reformarea economiei moldovenești. În 1999, timp de opt luni, ocupă un post de ministru de stat în guvernul Republicii Moldova, condus de premierul reformator Ion Sturza. Din anul 2000 intră în afaceri și în același timp ocupă funcția de vicepreședinte al Partidului Democrat
Vlad Filat – om politic şi întreprinzător de succes by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296398_a_297727]
-
Prin intermediul publicației noastre au ajuns mesaje de la importante personalități în comunitățile românești din țări europene. Este știut faptul că, după o perioadă în care economia spaniolă a cunoscut o înflorire fără precedent - la care și-au adus o mare contribuție și lucrătorii români - criza economică a adus statul iberic într-o gravă situație economică-financiară, cu efecte dezastroase asupra pieței muncii din această țară. Neîndoielnic, acest
Spania () [Corola-website/Journalistic/296420_a_297749]
-
pentru 90 de zile, fără viză, a cetățenilor anumitor țări) a fost creat în 1986, pentru a ușura condițiile de intrare în SUA a britanicilor și japonezilor. Ulterior, pe listă s-au adăugat și cetățenii altor țări, toate caracterizate prin economii puternice și regimuri politice stabile. După extinderea UE, în 2004, între Bruxelles și Washington au demarat discuții privind posibilitatea ca toți cetățenii Uniunii să nu mai aibă nevoie de vize pentru SUA. În condițiile în care legile americane din acel
Pe când eliminarea vizelor pentru Statele Unite? by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296407_a_297736]
-
în planul reformei economice și contribuția României la războiul împotriva terorismului au constituit elemente majore în conturarea sprijinului SUA pentru integrarea României în NATO”, arată Ministerul român de Externe. Mai departe, în 2003, autoritățile americane au acordat României statutul de „economie de piață”, iar în 2011, la Washington, a fost adoptată „Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI” între România și Statele Unite ale Americii. În contextul adoptării Declarației Comune, s-a decis constituirea unui Grup de lucru - „Task Force” - în cadrul
Pe când eliminarea vizelor pentru Statele Unite? by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296407_a_297736]
-
în Germania nu reprezintă nici o problemă. Noi preluăm un număr mare de forță de muncă extrem de calificată din România”.Uri Rosenthal, fost ministru de Externe al Olandei. „Guvernul de la Haga are o percepție foarte pozitivă asupra contribuției lucrătorilor români la economia olandeză”. Potrivit datelor oficiale, se estimează că 116.000 de români ar fi ajuns în Germania. Cei mai mulți preferă să se stabilească în orașe, în condițiile în care în mediul rural s-ar simți nevoia de specialiști, mai ales de medici
Germania, Olanda () [Corola-website/Journalistic/296426_a_297755]
-
de-al doilea război mondial a reamintit lumii întregi că marea conflagrație încheiată în 1945 a costat zeci de milioane de vieți și a generat o prăbușire economică de proporții planetare. În anii ’50, milioane de refugiați erau pe drumuri, economia europeană se prăbușise, 70% din infrastructura industrială a vechiului continent era distrusă. Învingătorii - coaliția anti-germană din care făceau parte în principal URSS, SUA, Marea Britanie - și învinșii (puterile Axei, conduse de Germania fascistă) încheiau una dintre cele mai sângeroase pagini ale
70 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste () [Corola-website/Journalistic/296404_a_297733]
-
anunța că „s-au înregistrat progrese în multe domenii” ș.a. De pildă, în octombrie 2014, ministrul ungar de Externe Péter Szijjártó spunea despre relația cu România că este una „de importanță strategică”: „Cooperarea economică dintre cele două țări influețează performanțele economiei externe ungare și, astfel, și pe cele ale întregii economii naționale. Interesul Ungariei este acela de a menține cea mai echilibrată, cea mai eficientă și cea mai stabilă cu putință relație cu România”. Ce se întâmplă în realitate? Vicepremierul Ungariei
Ungaria şi „jocul la două capete” () [Corola-website/Journalistic/296411_a_297740]
-
De pildă, în octombrie 2014, ministrul ungar de Externe Péter Szijjártó spunea despre relația cu România că este una „de importanță strategică”: „Cooperarea economică dintre cele două țări influețează performanțele economiei externe ungare și, astfel, și pe cele ale întregii economii naționale. Interesul Ungariei este acela de a menține cea mai echilibrată, cea mai eficientă și cea mai stabilă cu putință relație cu România”. Ce se întâmplă în realitate? Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, afirmă că „nu se poate accepta” să nu
Ungaria şi „jocul la două capete” () [Corola-website/Journalistic/296411_a_297740]
-
mii de români care lucrează în Marea Britanie, în construcții, sistemul medical sau agricultură”. Colin Stanbridge, Director Executiv al Camerei de Comerț și Industrie din Londra „Lucrători imigranți sunt, în majoritate, înalt calificați, aducând cu ei cunoștințe și experiență de care economia londoneză are mare nevoie acum pentru a continua să crească în viitor. Guvernul a permis ca polemica referitoare la români și bulgari să devină prea politizată, când, în realitate, lărgirea bazei de recrutare de forță de muncă va întări economia
Anglia () [Corola-website/Journalistic/296424_a_297753]
-
economia londoneză are mare nevoie acum pentru a continua să crească în viitor. Guvernul a permis ca polemica referitoare la români și bulgari să devină prea politizată, când, în realitate, lărgirea bazei de recrutare de forță de muncă va întări economia noastră”. Criza economică a adus și statul britanic într-o situație economică-financiară dificilă, cu efecte asupra pieței muncii. Neîndoielnic, acest colaps i-a afectat direct și pe românii aflați în Marea Britanie, care s-au trezit nu doar loviți de șomaj
Anglia () [Corola-website/Journalistic/296424_a_297753]
-
Argumentarea pornește de la constatarea că circa 80% din achizițiile din UE sunt făcute la nivel național, ceea ce a dus la o fragmentare a pieței de apărare pe continentul european. Reflectând la cele de mai sus, ar însemna că doar marile economii, cum sunt Germania, Franța, Italia, ar trebui să se ocupe de crearea echipamentului militar, în timp ce alte țări, printre care și România, care produce un echipament de o înaltă calitate internațională, ar urma să înceteze producția, să devină cumpărători și să
La răscruce de vânturi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296415_a_297744]
-
alte țări, printre care și România, care produce un echipament de o înaltă calitate internațională, ar urma să înceteze producția, să devină cumpărători și să arunce afară din uzine numeroși lucrători specializați în această industrie. Înțelegem să susținem realizarea de economii, dar nu în sistemul de a-i întări pe cei tari și a-i slăbi pe cei din „linia a doua”. Bănuim că discuțiile legate de lansarea Uniunii Europene cu mai multe viteze nu îi vor favoriza și mai mult
La răscruce de vânturi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296415_a_297744]
-
arăta, prevestitor, în urmă cu câtva timp, că majoritatea cetățenilor a patru țări membre ar dori ca Europa să evolueze spre o uniune federală. Francezii, italienii, spaniolii și germanii susțin ca UE să aibă Președinte, ministru de Externe, ministru al Economiei și Finanțelor, unși cu puteri decizionale depline și, după caz, discreționare. Subiectul este extrem de delicat și dificil, deoarece ar trebui asigurat un leadership puternic la nivel european, care să convingă cele 28 de state că Europa poate deveni o mare
La răscruce de drumuri? by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296414_a_297743]
-
origine română a fost și este apreciată unanim în viața culturală franceză, fiind ilustrată de nume ca dramaturgul Eugen Ionescu, filosoful Emil Cioran, actrița Elvira Popescu, compozitorul Vladimir Cosma, scriitorul Paul Goma, cineastul Paul Barbăneagră și mulți alții. În prezent, economia franceză beneficiază din plin de calitatea forței de muncă provenind din România - lucrători calificați, specialiști - care contribuie semnificativ la dezvoltarea Franței.
O comunitate puternicӑ și stabilӑ () [Corola-website/Journalistic/296434_a_297763]
-
de criză, și care încearcă s-o scoată, totuși, la capăt. Cât privește țara noastră, colții crizei se mai resimt încă și se speră ca prin conjugarea de eforturi, împreună cu partenerele din perimetrul european, să fie pornite motoarele productive ale economiei comunitare. Aceasta se pare a fi unica noastră șansă. Programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2015 definește o seamă de acțiuni ce urmăresc o schimbare reală în ce privește creșterea economică și investițiile pentru a genera beneficii concrete pentru cetățeni
O „tranziţie” cu cântec… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296439_a_297768]
-
de veniturile taxate. Acestea intră în Fondul Național de Pensii, care investește banii pe piețele financiare, în condiții cât mai avantajoase (excepție face Finlanda, în care aceste sume sunt gestionate de companii private). În al treilea rând, este vorba despre economiile personale, care pot lua și forma unei pensii. Este important de punctat că în cazul Suediei și Danemarcei, de exemplu, aceste Fonduri naționale de pensii reprezintă circa 7% din balanța tuturor instituțiilor financiare din cele două state, iar în cazul
De ce nu au nordicii grija pensiilor… () [Corola-website/Journalistic/296433_a_297762]
-
plăților în funcție de salarii și speranță de viață conferă flexibilitate: dacă populația îmbătrânește, se corectează și plățile prin faptul că oamenii rămân activi, iar fondurile private investesc cu success. Astfel este împiedicat colapsul sistemului, spectru de care se tem multe dintre economiile UE, în special cele din sud. Mai există și alte motive pentru care nordicii nu privesc cu îngrijorare vârsta de pensionare, cum fac majoritatea celorlalți europeni. Cvasi-inexistența corupției face ca banii publici să nu ia calea offshore-urilor sau a multinaționalelor
De ce nu au nordicii grija pensiilor… () [Corola-website/Journalistic/296433_a_297762]
-
ce trebuie să fie, nu pușculițe pentru alte interese conjuncturale; pensiile rămân corelate cu dezvoltarea acestor țări și bazate pe realități și pe calcule pragmatice (nu ca în cazul Greciei, de pildă, unde pensia medie într-un an în care economiile europene se prăbușeau, 2010, era de 1.600 euro, aproape cea mai mare din UE); transparența în derularea activităților guvernamentale asigură un control strict al cetățenilor asupra viitorului lor financiar; privatizarea unei părți din a ceea ce înseamnă îngrijirea persoanelor vârstnice
De ce nu au nordicii grija pensiilor… () [Corola-website/Journalistic/296433_a_297762]
-
să-și reconsidere gestul. Fiindcă noul formular indică faptul că elevul trebuie să fie apartenent al etniei române dacă vrea să învețe limba română”. *„Minoritatea română din Șerbia și dreptul la educație în limba maternă” (Mihaela Teodor, Academia Română - Institutul de Economie Mondială)
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]