13,180 matches
-
artei decorative bizantine și populare, transferând dinspre ilustrația de carte bizantină spre cortină motive decorative, scontând un efect dramatic cam facil. Putem observa că Baltazar avea la dispoziție și o soluție de compromis pentru gustul unui public conservator, unde muzele antice ar fi urmat să apară deghizate în zânele basmelor românești ca la Kimon Loghi sau Ștefan Popescu, deambulând nu către o poiană, ci către "templu antic". Printre primii care se ocupă de arta decorativă este și G.D. Mirea, realizând panourile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la dispoziție și o soluție de compromis pentru gustul unui public conservator, unde muzele antice ar fi urmat să apară deghizate în zânele basmelor românești ca la Kimon Loghi sau Ștefan Popescu, deambulând nu către o poiană, ci către "templu antic". Printre primii care se ocupă de arta decorativă este și G.D. Mirea, realizând panourile din sala de onoare a consiliului Băncii Naționale, Prometeu aducând focul din cer și Mercur încoronând munca, picturile simbolist-alegorice înfățișând Muzica și Dansul, pictate pe plafonul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care o reprezintă sfinxul. Foarte posibil ca imaginea emblematică pentru acest profil reflexiv, cu un fel de tragism condensat, să-l constituie Eminescu și felul în care acesta utilizează tema geniului în poezii precum "Luceafărul", "Geniu pustiu", "Odă în metru antic" etc. Tânărul sfinx pare adâncit într-o contemplatio morosa, privirea sa nu este una frontală, ci are un mic unghi de înclinație care o scoate din sfera contingentului, focalizându-se asupra a ceva ce iese din sfera vizibilului. Această privire
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ton de alb și puțin albastru. Coroanele arborilor se pierd în brunul fundalului. De unde vine impresia de tristețe pe care o degajă acest chip și pe care pictorul o evocă și prin titlu? Kimon Loghi transferă un tragism de factură antică unor personaje extrase din mediul rural, ca în cazul tabloului Fată cu maramă albă, (ulei pe pânză, 0,455 x 0,555 cm, cota 7688, tez. 923 semnat în partea dreaptă jos, cu galben: Kimon/ Loghi) Chipul fetei cu maramă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nota lui personală, bine subliniată de colorit, de sentiment, așezarea pe pânză, alura decorativă a compoziției. Al său Gavroche parizian cu coif roșu are pecetea lui, dar este mai degrabă un studiu decât un tablou. Tristia, această femeie în costum antic sprijinită de un perete, este o figură expresivă. În ce privește compoziția à la Böcklin pe care domnul Loghi a intitulat-o Amor, ea trebuia tratată de o manieră mai puțin vagă și mai naturalistă în anumite părți 421. Și criticul remarcă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
măsură, și pictorii români sunt influențați de această dimensiune a antichității grecești și latine. Avem exemplul unui Leon Bakst, cu Terror antiquus (1908) de ilustrare printr-un singur tablou a ceea ce reprezintă antichitatea în viziunea simbolistă. Artur Verona pictează Frumusețe antică, o vază ornamentală de proveniență romană, tablou simbolist mai degrabă prin titlu; Artachino, o temă mitologică în Biblis transformată în izvor, de gust clasic; Dimitrie Florian un Templu grecesc, care introduce în ecuație sensibilitatea ruiniștilor romantici la confiniile cu simbolismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o influență asupra lui Loghi, "ruinurile" se integrează firesc unui peisaj arcadic dominat de nostalgia trecutului, pictorul oscilează între sugestia unei stări de visare melancolică pe care tabloul o imprimă și armonia arcadică a peisajului. Într-un tablou precum Idilă antică este poate cel mai bine precizată influența böckliniană, pornind de la rama aurită a tabloului, rama cu decorații în stil Secession, la expresia hieratică a atmosferei accentuată de verticalitatea stilizată a chiparoșilor pe fundalul stâncos și costumația antică în roșu și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tablou precum Idilă antică este poate cel mai bine precizată influența böckliniană, pornind de la rama aurită a tabloului, rama cu decorații în stil Secession, la expresia hieratică a atmosferei accentuată de verticalitatea stilizată a chiparoșilor pe fundalul stâncos și costumația antică în roșu și alb a celor doi îndrăgostiți. Teatralizarea scenei nu scapă unei priviri atente, gesticulația are amplitudine dramatică, o expresivitate distinctă. De asemenea, o pictură precum Peisaj ideal recuperează cronotopul arcadic, cu un templu în fundal și o fântână
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rolul de intercesori, o scot în afara unei ecuații istoriste. "Întregul diptic ilustrează omul, sintetizând viața omenească luată în întregimea ei, adică atât viața spirituală cât și cea a simțurilor. Peste întreaga frescă se întinde armonia stilurilor: draperia bizantină, alături de figuri antice și medievale, alături de frânturi arhitectonice în stil gotic, conduse de un singur geniu, de o singură forță, dincolo de orice epocă și stil, stăpânite doar de puterea frumosului"460. Nu se poate trece cu vederea că utilizarea unor anumite stiluri, spre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dublat de spiritualizarea acestora în detrimentul senzualității. "Cecilia Storck, cu țigăncile ei, rătăcește în lumi nebănuite, smulgându-le parcă din valea Gangelui. În adevăr, aceste contururi feminine, aceste țigănci pline de interiorizare, par pierdute între flori de lotus, în fața unui templu antic, ca și cum ar celebra un cult plin de mister. Am putea spune că țigăncile artistei noastre, prin linia lor suplă și grațioasă, prin sobrietatea, puritatea și profunzimea lor de gândire, cheamă o lume arhaică, scoasă de sub metopele unui templu. Ele par
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Fiecare om se regăsește, Într-un fel sau altul, pe sine, că altfel, nimeni nu și-ar irosi timpul cu lucruri de nimic, chiar dacă azi nu se mai pune problema utilității artei În același mod cum și l-au pus anticii sau pragmaticii mai apropiați de noi, cu paguba mare a suprerficialității și ignoranței.” Ioan BABAN, „Universul cărții” din viitorul volum „Ecoul numelor proprii”. LITERATURA - ARTĂ A CUVÂNTULUI Cea mai simplă definiție dată vreodată unui fenomen cultural este cea privitoare la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
folosită și persoana a II-a. Termenul liric vine de la denumirea vechiului instrument muzical al antichității, lira, când poezia și muzica se rosteau Împreună. Lira era Însemnul lui Apollo, zeul luminii, al muzicii și al poeziei la greci. În Grecia antică s-a folosit pentru scrierea textelor poetice cu criteriu formal, acompaniamentul de liră. De abia În epoca modernă, poezia lirică a ajuns să Însemne creație literară care exprimă sentimente sau atitudini. Treptat, lirismul s-a identificat cu poezia, supusă unor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
operei epice: Situația inițială (incipitul); Evenimentul care schimbă situația inițială; Desfășurarea acțiunii; Depășirea situației dificile sau punctul de maximă tensiune; Situația finală. Opera epică definește oameni, lucruri, obiecte. O operă epică poate fi rodul creației În versuri (ca În epoca antică), sau În proză. Genul epic În versuri, cuprinde următoarele specii; Balada este o creație epică populară, intrată apoi și În rândul speciilor literaturii culte; - Legenda are o definiție asemănătoare. - Epopeea este o operă narativă amplă din antichitate. - Fabulă este o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
actorilor, Întruchipând personajele pe o scenă, În fața spectatorilor. Între spectatori și scriitor (dramaturgul) apare astfel o „convenție”, admițând ideea că pe scenă apar adevarații eroi. Principalul mod de expunere Într-o operă dramatică este dialogul și monologul, cultivat În epoca antică. Opera dramatică este scrisă pentru a fi reprezentată pe scena, pentru a oferi un spectacol. Există și o creație dramatică destinată, exclusiv, lecturii. Speciile genului dramatic sunt: - comedia este specia genului dramatic, În proză sau În versuri. Ea evocă fapte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Învățați. Aceștia scriau În limba latină. Astfel a fost Încurajat scrisul literaturii În limba maternă. Pe la mijlocul veacului al XV-lea Marsilio Facino primea misiunea de a traduce dialogurile lui Platon din greacă În latină. Era un Început al redescoperiri literaturii antice. Primii umaniști au fost interesați de limba greacă, dar și de limba maternă, printre reformatori numărându-se Jean Calvin, Erasmus 35 din Rotterdam, Martin Luther. Faptul a deschis interesul oamenilor de rând pentru cunoașterea Bibliei În limba maternă Un preot
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Velázquez (1599-1660) sau Rembrandt (1606-1669), artiști impuși vremii prin marea forță creatoare, prin capacitatea de a oferi modele clasice. Trăsăturile clasicismului: Clasicismul s-a impus prin următoarele trăsături: - imitarea naturii În aspectele esențiale, ale omului și vieții, după modelul artistic antic; - o operă clasică vizează deopotrivă latura estetică și etică;gândirea și faptele personajelor au un aspect decorativ, rece și indiferent, fără vreo influență asupra acestora; - creația clasică subliniază necesitatea realizării unei armonii interne a operei, respectarea integrității genurilor și a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și puritatea lui, stil Înalt, elevat. Sunt respinse cuvintele și expresiile vulgare. Esteticul este dominant. În teatru este respectată regula celor trei unități: de loc, de timp, de acțiune. Clasicisnul a cunoscut două peroade de afirmare În literatura universală: clasicismul antic, teoretizat de Aristotel și Platon Clasicismul francez din sec. al XVII-lea, teoretizat de Nicolas Boileau (vezi „Ars poetica” - „Arta poetică”) Curentul se definește ca o mișcare artistică și literară menită să promoveze echilibrul și armonia ființei umane, constituite În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
valoare o lume dintr-un spațiu geografic cuprins Între Tarcău și Dorna, În partea dinspre nord a munților Moldovei. Alexandru Paleologu, autorul unui studiu despre Sadoveanu intitulat „Bunul simț ca paradox”, face o legătură dintre mitul mioritic românesc si mitul antic al lui Osiris, personaj fabulos dispărut și el În condiții misterioase, căutat, apoi găsit și readus la viață de către soția sa Isis. Sadoveanu Începe romanul având ca motto două versuri din balada Miorița: „Stapâne, stăpâne / mai chemă ș-un câne
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Subiect, conflict dramatic, personaj Piesa „Iona”, subintitulată de Marin Sorescu (1936-1996) „tragedie În patru tablouri”, publicată În 1968 În revista „Luceafărul”, face parte, alături de „Paracliserul” și „Matca”, dintr-o trilogie dramatică, intitulată sugestiv, „Setea muntelui de sare”. Titlul trilogiei (dramaturgii antici scriau trilogii tragice), este o metafora menită să dezvolte ideea setei fără limite de absolut a omului, de cunoaștere și de comunicare, calea ieșirii din absurdul și din din automatismul existențial. Cele trei drame din trilogia amintită sunt meditatiiparabole, realizate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de absolut a omului, de cunoaștere și de comunicare, calea ieșirii din absurdul și din din automatismul existențial. Cele trei drame din trilogia amintită sunt meditatiiparabole, realizate printr-o reală predispoziție spre ironie artistică, repetând, Întrun fel, pe marii tragedieni antici greci. Intr-un interviu, referitor la semnificația dramei, Marin Sorescu rostea niște adevăruri absolute, exprimate În creația sa: „Imi vine pe limbă să spun că Iona sunt eu... Cel care trăiește În Țara de Foc este tot Iona, omenirea Întreagă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Bernard, „ipoteza este ideea experimentală, ideea de la care plecăm în experimentare”. Ambele definiții sînt desigur corecte, acceptabile fără nici o reținere, dar pentru a înțelege lucrurile poate e recomandabil să plecăm de la sensul etimologic: termenul modern ipoteză provine din cuvîntul grecesc antic hypothesis, care trimite la sensurile „bănuială”, „presupunere”, „supoziție”. Această prespunere, această bănuială se produce în legătură cu o problemă care se cere rezolvată - în cazul nostru, cu o problemă de natură educațională. Ipoteza pretinde așadar punerea în prealabil a unei probleme în legătură cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a mediei performanțelor elevilor, ce rezultă din analiza rezultatelor la un test docimologic elaborat de profesor. Acest efect se poate datora însă și altor cauze: maturizarea elevilor, creșterea motivației pentru studiul istoriei datorită faptului că nu se mai studiază istoria antică, ci istoria modernă, natura itemilor din testul docimologic aplicat. Planul experimental cu caz unic de tip pretest/posttest permite compararea nivelului variabilei dependente înainte și după aplicarea tratamentului experimental și poate fi reprezentat astfel: Dacă am modifica exemplul de mai
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
titlul intact până în 1989 (conținutul său a fost însă aliniat cu cel al noii generații de manuale naționaliste). Noua generație de manuale forma un dispozitiv integrat, care defalca istoria României în trei mari diviziuni care erau predate succesiv. Astfel, Istoria antică și medie a României era învățată în clasa a VIII-a; Istoria modernă a României se preda clasei a IX-a; iar Istoria contemporană a României revenea clasei a X-a. Acest sistem, care prevedea predarea istoriei naționale într-o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Astfel, S. Lambrino, G. Lazăr și V.P. Arbore (1939) prezintă următoarea schemă periodică a istoriei naționale în raport cu istoria universală, reprodusă și de P.P. Panaitescu (1942): Tabel 23. Periodizarea istoriei universale și a celei naționale Epoca Istoria universală Istoria națională Epoca antică Mileniul IV î.Chr.476 d.Chr. 512 î.Chr.271 d.Chr. Evul mediu 476 1250 271 1300 1250 1453 1300 1600 Epoca modernă 1453 1789 1600 1821 Epoca contemporană 1789 până în vremea noastră 1821până astăzi Raportarea istoriei naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
IV-a (Almaș și Petric, continuat ulterior în formula auctorială Almaș și Fotescu, ediția princeps apărută în 1957, reeditat anual până în 1989 inclusiv) și Istoria României: manual pentru clasa a VIII-a (Dragne et al., 1971), completate de trilogia Istoria antică și medie a României: manual pentru clasa a VIII-a (Daicoviciu Hadrian et al., ediția princeps 1977, reeditat anual până în 1989), Istoria modernă a României: manual pentru clasa a IX-a (Huruzeanu et al., ediția princeps 1978, reeditat anual până în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]