14,936 matches
-
Sărută gingaș mugurașii, ca aceștia să-și deschidă primele frunzulițe spre lumină.Pregătește ramurile golașe să-și anine în curând ciorchini de flori. Împrăștie, peste tot, zămbete și bucurie. - Cu- cu! Cu- cu! Fetița deschide ochii. - Ai auzit, Ioana? întrabă bunica, intrând în cameră.A cântat cucul. Aruncă un ban ca să ai noroc și să-ți meargă bine tot anul. Hai, grăbește-te! Ce stai împietrită la fereastră? Fetița tresare. Vraja se împrăștie ca un fum. Ia o monedă și-o
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Aruncă un ban ca să ai noroc și să-ți meargă bine tot anul. Hai, grăbește-te! Ce stai împietrită la fereastră? Fetița tresare. Vraja se împrăștie ca un fum. Ia o monedă și-o aruncă pe fereastră, așa cum spusese bunica. Dintr-o dată , un zâmbet cât o primăvară timpurie, îi înflorește pe chip. - Îți mulțumesc, GÎNDULE înțelept! Acum știu, nimic nu e întâmplător.Toate au un rost în lumea asta: și soarele, și vântul, și primăvara, și... Iartă-mă! Nu mai
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
mai sus în silabe. Întîlnire cu cartea Mă numesc Ionela Cătălina. Prietenii îmi spun Cătă. De curând, am trăit o întâmplare tare ciudată, pe care vreau să v-o povestesc și vouă. Tocmai îmi terminasem temele și ca de obicei, bunica mi-a spus să mai citesc o poveste din cartea pe care mi-o cumpărase cu o zi în urmă. Iarăși să citesc! Nu aveam nici un chef. Afară era cald și mă gândeam să ies la joacă. Trebuia însă, mai
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
citesc o poveste din cartea pe care mi-o cumpărase cu o zi în urmă. Iarăși să citesc! Nu aveam nici un chef. Afară era cald și mă gândeam să ies la joacă. Trebuia însă, mai întâi, s-o înduplec pe bunica.Cum să fac? Mi-am sprijinit capul în palmă și am început să mă gândesc, să găsesc o soluție. Dintr-o dată m-am trezit în fața parcului.Dar ce să vezi? Poarta era încuiată. Jos, lîngă ea, era o cheie mare
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
deveni cărțile. Ia încearcă! Citește din această carte și, dacă nu-ti place, poți să nu mai vii niciodată in regatul meu.Te rog, nu mă refuza! Am luat cartea și-am început să citesc: o pagină, două, trei... Glasul bunicii m-a făcut să tresar. - Ce faci, somnoroaso? Nu răspunzi? Sună telefonul. Ramona vrea să știe dacă mergi și tu în parc, la joacă. Am privit în jur. Eram în camera mea, în patul meu și în mână aveam cartea
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Nu răspunzi? Sună telefonul. Ramona vrea să știe dacă mergi și tu în parc, la joacă. Am privit în jur. Eram în camera mea, în patul meu și în mână aveam cartea de povești pe care mi-o cumpărase ieri bunica. Dar parcul? Dar cheia ruginită? Dar regina cărților? Unde erau toate? - Astăzi nu ies afară. Prefer să termin de citit povestea “ Lebedele”E foarte interesantă. Abia aștept să aflu ce se va întâmpla cu Eliza. Bunica m-a privit zâmbind
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
mi-o cumpărase ieri bunica. Dar parcul? Dar cheia ruginită? Dar regina cărților? Unde erau toate? - Astăzi nu ies afară. Prefer să termin de citit povestea “ Lebedele”E foarte interesantă. Abia aștept să aflu ce se va întâmpla cu Eliza. Bunica m-a privit zâmbind. Am zâmbit și eu și nu știu dacă mi s-a părut sau am auzit cu adevărat o șoaptă: - Bravo, fetițo! Să fi fost bunica? Să fi fost regina cărților? Tu ce părere ai? EXERCIȚII APLICATIVE
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
interesantă. Abia aștept să aflu ce se va întâmpla cu Eliza. Bunica m-a privit zâmbind. Am zâmbit și eu și nu știu dacă mi s-a părut sau am auzit cu adevărat o șoaptă: - Bravo, fetițo! Să fi fost bunica? Să fi fost regina cărților? Tu ce părere ai? EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Cine crezi că i-a spus “bravo”fetiței? * Care este numele personajului principal al povestirii? * Ce nu voia să facă fetița? De ce? * În ce lume ajunge Cătălina
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Alege două din cuvintele obținute de tine și alcătuiește propoziții. Prietenii pădurii A venit vacanța de vară. Teodora și Vlad sunt fericiți. Au terminat clasa întâi cu rezultate foarte bune și amăndoi au obținut diplome de merit.Acum sunt la bunici. Casa bunicilor e aproape de pădure. Copiii sunt mândri de bunicul lor care e pădurar , pentru că are grijă de pădure. - Ce mai fac puieții pe care i-am plantat astă- toamnă, în poieniță? întreabă Vlăduț. - Au crescut cât niște uriași, răspunde
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
din cuvintele obținute de tine și alcătuiește propoziții. Prietenii pădurii A venit vacanța de vară. Teodora și Vlad sunt fericiți. Au terminat clasa întâi cu rezultate foarte bune și amăndoi au obținut diplome de merit.Acum sunt la bunici. Casa bunicilor e aproape de pădure. Copiii sunt mândri de bunicul lor care e pădurar , pentru că are grijă de pădure. - Ce mai fac puieții pe care i-am plantat astă- toamnă, în poieniță? întreabă Vlăduț. - Au crescut cât niște uriași, răspunde bunicul. Mergeți
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
învăluie, cufundând-o într-o lume de visare. “ Ar fi minunat”, își continuă gândul fetița.” Toată ziua aș sta printre flori, m-aș legăna pe aripi suave de vânticel și n-aș mai avea de făcut teme de vacanță.Nici bunica nu m-ar mai pune să dau de măncare la puișori, nici George, frățiorul meu , nu m-ar mai necăji să-i citesc zilnic povești. Aș fi liberă și fericită”. Alături de ea, pe o floare de sânziană, se oprește
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
alt cuvânt, în așa fel încât să obții o propoziție cu sens opus. 6) Completează propozițiile următoare cu “sa” sau “s-a”: * Colega de bancă dus la bibliotecă. * defectat mașina cea nouă. * Mama bucurat când l-a văzut. * Sora și bunica s- au întors de la Huși. O glumă Alexandra merge grăbită, fără să observe pe lângă cine trece. Cineva o trage de mânecă: - Salut, Alexa! Ce gânduri te preocupă așa de mult de n-ai ochi să mă vezi? - Scuză-mă, Emi
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
colăpirie, eșiro, nicabu, durepă, canvață, vobra. Ce bune sunt cireșele! E luna mai și-i dimineață. S-au copt cireșele. Sute și sute de cercei sângerii se alintă pe crengile cireșilor. Cristian e fericit. Astăzi e sâmbătă și merge la bunica sa, în Copou. Cireșul cel mare al bunicii îl așteaptă gătit cu fructe zemoase. Parcă simte deja gustul dulce-acrișor. Va sta în cireș toată ziua. E gata de plecare. În prag, mama îl sfătuiește: - Să fii atent cum mergi! Să
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
sunt cireșele! E luna mai și-i dimineață. S-au copt cireșele. Sute și sute de cercei sângerii se alintă pe crengile cireșilor. Cristian e fericit. Astăzi e sâmbătă și merge la bunica sa, în Copou. Cireșul cel mare al bunicii îl așteaptă gătit cu fructe zemoase. Parcă simte deja gustul dulce-acrișor. Va sta în cireș toată ziua. E gata de plecare. În prag, mama îl sfătuiește: - Să fii atent cum mergi! Să ai grijă la traversare! Ce plictiseală! Mereu aceleași
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
se scoale. O durere ascuțită îl cutremură și-și amintește. Două boabe de lacrimi ii izvorăsc din ochi. Mama îl alintă și-i spune ce s-a întâmplat. Pe când traversa în fugă, neatent, prin loc nepermis, cu gândul la cireșul bunicii, un camion l-a accidentat. A fost norocos, deoarece s-a ales doar cu un picior rupt și cu câteva leziuni ușoare. Va trebui să stea în ghips un timp, dar timpul trece repede și se va face bine. Ușa
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
rupt și cu câteva leziuni ușoare. Va trebui să stea în ghips un timp, dar timpul trece repede și se va face bine. Ușa salonului se deschide. Cu părul nins de ani, cu privirea încărcată de toată blândețea pământului, intră bunica. Îi pune în brațe un castron plin cu cireșe și-l mângâie cum numai ea știe s-o facă. - Stii, dragul meu? Cireșul rodește în fiecare an. În fiecare an, în luna mai, se va găti cu cercei rubinii și
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Cristian înainte de plecare? * La ce se gândește băiatul tot drumul? Cum procedează după ce coboară din troleibuz? * Ce se întâmplă din cauză că nu traversează strada corect? * Unde ajunge Cristian? * Pe cine vede lângă patul lui? * Cine vine la spital? * Ce-i spune bunica? * Ce reguli de circulație nu a respectat Cristian? 2) Enumeră și alte reguli de circulație pe care trebuie să le respecți și tu ca să fii în siguranță când circuli pe stradă sau în mijloacele de transport în comun.Dacă nu
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
cu totul de individualitate, redus la o caricatură mitologică. Dintre povești, Norocul dracului e cea mai realistă. Producerea imaginilor e fantastică, structura lor e materială. Delavrancea a cultivat și idilicul cu aceeași metodă a vibrației retorice în surdină. În Bunicul, Bunica, fericirea apare ca o euforie și totul e văzut extatic ca printr-un ochi excitat de opiu. Binicul, căzut într-o stare de dulce imbecilitate, se scarpină fără gânduri printre flori. Din toată activitatea dramatică a lui Delavrancea nu s-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ludwig Richter, în care lumea de la bătrân până la ultimul câine participă cu melancolie zâmbitoare la evenimentele capitale: nuntă, înmormîntare, festivități. În poezia lui Iosif, lipsită de "nervi", toată lumea e fericită de a fi nostalgică. Bătrânii vorbesc nepoților despre vremurile trecute, bunica toarce, moșnegii se uită cu gânduri de moarte după autumnalii cocori, câinele Grivei se ține după copil, poetul satului contemplă într-o dulce mâhnire nucul casei paterne: De mult s-au risipit și-acei Bătrâni ce-n umbră ți-au
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de nevroză și anemie atavică, atingând mai cu seamă viscerele și deci indirect sistemul nervos, de unde o exagerare a mizeriei și frica. Romanele sunt monografii de cartier și interesează mai ales prin aspectul colectiv. Astfel în Calea Văcărești Leia este bunica, trăind succesiv pe lângă fiii și nepoții săi. Fiica ei, Esther, se extenuează lucrând la mașina de cusut și moare canceroasă. Un alt fiu, Paul, plasator de articole de ocazie, moare de epilepsie. Moriț are nostalgia Americii și într-o bună
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a dus o vară-ntreagă prin grădină Viața lui obscură și timidă. Și împotriva cerului ostil Avea căsuța asta translucidă, - Atâta de subțire și de fină C-ar fi strivit-o-n palme un copil. Aproape totul, casa copilăriei, vremea bunicilor, e reconstituit cu mijloace olfactive. Odaia iubirii e miros de gutui și mere, iatacul bunicului iz de gutui și tutun: Aș aștepta să iasă din scrinul vechi de nuc Feliile de pâine cu dulceață Și vrafurile cărților cu poze În
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a consacrat pe Ion Pillat ca poet original și tradiționalist este Pe Argeș în sus, nu mult deosebit de celelalte dar mai condensat. În locul umbrelor secolului al XVIII-lea francez apar aici boierii autohtoni, Brătienii, romanticii noștri, bunicul iuncher sub Ghica-vodă, bunica oferind dulceață de chitră. Evocând mai ales locurile natale, propria-i familie, poetul pune vibrație sufletească. El are tactul de a îndepărta orice impresie de imitație, alegând versul învechit al lui Alecsandri, căruia îi respectă chiar stângăciile. Totdeodată devine un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pridvor, livezi de pruni, suman alb de zăpadă, bunicul este evocat cu tabieturile lui valahe, prin putina în care făcea băi de nuc, casa bătrână prin mirosuri de șerbeturi: Prin ochelari de geamuri privea cu ochi de lampă Ca o bunică bună la nepoțelul mic. Pe-atunci știam că-i vie; azi nu mai știu nimic: Apăs cu nepăsare de om pe-a ușii clampă. Sub coperișul care îi sta ca un bonet, Glicina ce pe tâmple cădea ca o șuviță
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-o fată în largă crinolină. Privind cu ea sub lună câmpia ca un lac, Bunicul meu desigur i-a recitat "Le Lac". Iar când deasupra casei ca umbre berze cad, Îi spuse "Zburătorul" de-un tânăr Eliad... Ca ieri sosi bunica... și vii acuma tu: Pe urmele berlinei trăsura ta stătu. Același drum te-aduce prin lanul de secară, Ca dânsa tragi în dreptul pridvorului, la scară. Subțire, calci nisipul pe care ea sări. Cu berzele într-însul amurgul se opri... Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unor anchete personale, ajunsese la încheierea că românii sunt perfect sănătoși și fără sensul tragicului, specificul unui autohton fiind de a fi "gol ca un butoi gol". Titlurile denotă obsesia: O moarte care nu dovedește nimic, Conversații cu o moartă, Bunica se pregătește să moară. Poză sau adevăr, întîmplarea a făcut ca scriitorul să moară tânăr, dând fixațiunii sale calitatea unei turburătoare presimțiri. Încolo motivul literar unic este raporturile între bărbat și femeie. Egoist și experimentalist, eroul lui Anton Holban se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]