13,536 matches
-
circa 2,3 mii de exemplare a două suplimente care, la 29 martie, urmau să fie anexate, la ediția de limbă română. În ultima vreme, ziarul a publicat mai multe articole critice la adresa unor funcționari publici locali, exponenți ai Partidului Comuniștilor . Acțiunile Poliției Economice din Bălți au cauzat suspendarea apariției ediției în limba română a ziarului „SP” în săptămâna respectivă, cauzând prejudicii cititorilor și redacției „SP” .
SP (ziar) () [Corola-website/Science/323821_a_325150]
-
controlul total al activităților culturale, sportive, controlul mass media, dispariția libertății de exprimare și restricțiile de călătorie blochează orice inițiativă culturală și interzice existența oricărui spațiu de libertate. Curățarea" profundă și sistematică a sistemului administrativ se abate asupra țării după ce comuniștii pun mâna pe putere în ajunul lui 1948. Armata suferă o epurare completă, marea majoritate a cadrelor formate înainte de instaurarea comunismului sunt pensionați sau trecuți în rezervă. În paralel, măsurile politice și economice menite să elimine toate profesiile liberale și
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
de mii de membri, inclusive o forță paramilitară semnificativă. Foarte active, organizată și având puterea politică între septembrie 1940 și ianuarie 1941, această formațiune devenise ilegală, dar a rămas "interesantă" din punct de vedere politic în 1944-1945, în special pentru comuniști care le-au "uitat" atitudinea anticomuniști și acțiunile uneori violente, recrutând până în 1948 foști legionari. La acel moment, PCR căuta să diminueze riscul unei opoziții masive la reformele radical pe care urma să le implementeze în societate, mai ales că
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
tineri cu pregătire militară și care făcuseră parte din organizații legionare au intrat în clandestinitate după lovitura de stat eșuată din ianuarie 1941, devenind adversari ai regimului Antonescu, s-au văzut nevoiți să colaboreze cu inamicii lor de dinainte de război: comuniștii. Unii "legionari", în special cei din mediul muncitoresc și cei care erau împotriva elitelor interbelice, au profitat de mână întinsă mai ales că alternative părea să fie închisoarea; alții, precum Ion Gavrilă Ogoranu au preferat clandestinitatea, împotrivindu-se pe cale armată
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
legionari", în special cei din mediul muncitoresc și cei care erau împotriva elitelor interbelice, au profitat de mână întinsă mai ales că alternative părea să fie închisoarea; alții, precum Ion Gavrilă Ogoranu au preferat clandestinitatea, împotrivindu-se pe cale armată împotriva comuniștilor și a ocupantului sovietic. De-a lungul războiului rece, Occidentul, în special Franța și Statele Unite, au profitat de legionarii refugiați în vestul continentului și care erau dispuși să sprijine rezistența anticomunistă din România, mai ales că opoziția democratică românească din
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
românească din exil se dovedise incapabilă să furnizeze resursele. Un alt element important al Rezistenței armate este motivația indivizilor și a grupurilor convinse că doar o implicare armată ar putea să reducă teama crescândă și să oprească ajungerea irevocabilă a comuniștilor la putere. Grupurile de rezistență conduse de foști ofițeri acționau în mod coordonat și planificat. Se pare că își puneau speranțele în incitarea la o insurecție armată generală, la o revoltă masivă, care nu s-a produs niciodată. O categorie
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
fiilor săi, care l-au urmat în luptă: Toader și Avisalon Șușman.Șef respectat și recunoscut în Țara Moților, Șușman va intra rapid în colimatorul autorităților comuniste, apoi va fi destituit din funcția de primar, la puțină vreme după ajungerea comuniștilor la putere, în 1945. Fiind greco-catolic și susținând Partidul Național Țărănesc, va fi calomniat și acuzat pe nedrept de comuniștii locali oportuniști și geloși pe reușita lui personală. După ce a încercat de mai multe ori, fără succes, prin mai multe
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
va intra rapid în colimatorul autorităților comuniste, apoi va fi destituit din funcția de primar, la puțină vreme după ajungerea comuniștilor la putere, în 1945. Fiind greco-catolic și susținând Partidul Național Țărănesc, va fi calomniat și acuzat pe nedrept de comuniștii locali oportuniști și geloși pe reușita lui personală. După ce a încercat de mai multe ori, fără succes, prin mai multe scrisori, să își dovedească inocența și să arate cât de perfizi erau acuzatorii, Șușman se simte în pericol și decide
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
va întâmpla în august 1948, iar Șușman va fi însoțit de cei trei fii ai săi: Toader (Teodor junior), Avisalon și Traian. La început, rezistența lor se va limita la asigurarea supraviețuirii, apoi va include reacția la teroarea impusă de comuniști asupra țăranilor care îi ajutau. Vor ataca mai multe cooperative și societăți de exploatare forestieră, fără să facă vreodată uz de violență contra muncitorilor sau cadrelor și încercând să micșoreze consecințele pentru aceștia din urmă. După trei ani de rezistență
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
lansează împotriva rebelilor în dimineața zilei de 4 martie 1949. Conduși de Colonelul Mihai Patriciu, securiștii vor ataca vârful unde erau ascunși rebelii. Au urmat focuri și lupte corp la corp. Vor fi trei morți și trei răniți, în rândul comuniștilor. Dabija a fost arestat pe 22 martie 1949, după ce a fost denunțat de către un sătean. Pe 28 octombrie 1949, șapte membri ai grupului, printre care și Maiorul Nicolae Dabija, vor fi executați la Sibiu. Inițiator al unui grup de rezistență
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
care erau cel mai des axate pe defensivă. Prefect al județului Severin (între cele două Războaie Mondiale), în perioada 1943-1944 căpitan în armata română, Ion (sau Ioan) Uță a fost numit Colonel, apoi trecut în rezervă odată cu epurarea armatei de către comuniști. Șef (local) în Partidul Național Țărănesc (PNȚ) cu ocazia alegerilor generale din 1946, Uță a trebuit să fugă, deoarece se știa urmărit de Securitate. Prin urmare, el se retrage în munții Țarcul și Cernei. Încă de la implicarea lui în Rezistență
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
uniformă militară, Puiu va lăsa după el impresia unui luptător curajos, hotărât, superior, asemeni haiducilor din secolele trecute. În iulie 1949, va alege să se sinucidă, explodând grenada pe care o avea tot timpul la el, în loc să cadă în mâinile comuniștilor. Obiectivul Rezistenței din Dobrogea era să pregătească România pentru eventualitatea unui război între Occident și URSS. După 1945, industriașii români au fost implicați în finanțarea acestei mișcări. În mod neoficial, armata română a sprjinit și ea mișcarea, prin amiralul Horia
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
și întâlnirile clandestine în păduri erau practicate de secole), o regiune izolată și înapoiată, căi de acces puține, drumuri foarte proaste sau chiar inexistente. Asemeni multor altor români, Lupșa credea în venirea iminentă a americanilor pentru a elibera teritoriul de comuniști și se purta în consecință. Astfel, a pus la punct noduri de rezistență și a pregătit structuri care să permită o revoltă masivă. Tipul lui de organizare era militar, incluzând paznici și semne de recunoaștere vizibile. Victor Lupșa va intra
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
acest semnal, care trebuia să fie însoțit de arme, alimente și echipamente, ce urmau să fie parașutate. O singură comună va trece la acțiune: Bârsești. Un grup de țărani înarmați va reuși să îi oprească pe milițieni și pe activiștii comuniști. Dându-și seama de alerta falsă (din cauza inerției tuturor celorlalte sate), răsculații se vor refugia în pădure. Majoritatea vor fi prinși de Securitate, judecați și închiși. În septembrie 1950, în Munții Vrancei se ascundeau peste 100 de partizani. Gheorghe Corneliu
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
sate), răsculații se vor refugia în pădure. Majoritatea vor fi prinși de Securitate, judecați și închiși. În septembrie 1950, în Munții Vrancei se ascundeau peste 100 de partizani. Gheorghe Corneliu se va sinucide în 1951, pentru a scăpa de următorii comuniști, iar Lupșa se va ascunde în pădurile din Munții Zagon, de unde se și trăgea. După mai mulți ani de urmărire și fugă, pe 27 noiembrie 1955, Lupșa s-a predat autorităților din Câmpulung Muscel, declarând că nu dorește să facă
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
și a celor care îi sprijineau este marcată de o majoritate fără partid, restul împărțindu-se între Partidul Național Țărănesc (PNȚ) al lui Iuliu Maniu, Mișcarea legionară și Frontul Plugarilor. Este interesant de constatat că circa 5% dintre rezistenți erau comuniști, dar în dezacord cu puterea comunistă instalată la Moscova. Rezistența acoperea aproape exclusiv zonele muntoase, dar și alte regiuni cu păduri dese, acesta fiind singurul tip de relief care le permitea să se ascundă și să supraviețuiască. Orice tip de
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
declarându-și sprijinul total pentru Piłsudski și proclamând a fi o formațiune patriotă, non-partizană și pro-guvernamentală. Alte formațiuni din politica contemporană poloneză și principalele partide includ: Stânga, formată din Partidul Socialist Polonez (PPS, "Polska Partia Socialistyczna") condus de Ignacy Daszyński; Comuniștii polonezi ("Komunistyczna Partia Polski"); două Partide țărăniste poloneze (PSL, "Polskie Stronnictwo Ludowe")cu formațiunile (PSL Wyzwolenie condusă de Jan Woźnicki, și Stronnictwo Chłopskie conduse de Jan Dąbski); Dreapta ("endecja", reprezentată prin Asociația Națională Populară ("Związek Ludowo-Narodowy") condusă de Stanisław Głąbiński
Alegeri legislative în Polonia, 1928 () [Corola-website/Science/323072_a_324401]
-
mare număr de locuri (125 din 444 în Seimul (Parlamentul polonez) - 28.12% din total, și 48 din 111 în Senatul Poloniei - 43.24% din în total); partidele de opoziție, cu toate acestea, au câștigat majoritatea locurilor rămase, Stânga - incluzând Comuniștii polonezi - câștigând un numai mai mare de locuri decât Drepturile Tradiționale Poloneze . Groth constată că alegerile au arătat o fragmentare în creștere progresivă a electoratului polonez, o creștere constantă și semnificativă a voturilor minorităților etnice; creșterea rapidă a Partidul Socialist
Alegeri legislative în Polonia, 1928 () [Corola-website/Science/323072_a_324401]
-
("Československá socialistická republika" în limbile cehă și slovacă, abreviat ČSSR) a fost numele oficial al Cehoslovaciei din 1960 până la sfârșitul anului 1989, un stat satelit sovietic din Blocul Estic. În urma loviturii de stat din februarie 1948, când comuniștii au sprijinit Uniunea Sovietică, aceștia au preluat puterea. Cehoslovacia a fost declarată republică populară. Numele tradițional "Československá republika" (Republica Cehoslovacă) a fost schimbat la 11 iulie 1960 în urma punerii în aplicare a Constituției în 1960. Denumirea „”, un simbol al „victoriei
Republica Socialistă Cehoslovacă () [Corola-website/Science/323128_a_324457]
-
cehoslovacă a fost restabilită, înlocuind la paritate cele două monede precedente. La 29 iunie 1945 Rutenia subcarpatică (Transcarpatia) a trecut în componența Uniunii Sovietice și a adoptat rubla sovietică. În urma Loviturii de stat din februarie 1948 și luarea puterii de către comuniști, a fost întreprinsă o restructurare a industriei și agriculturii. Coroana cehoslovacă a cunoscut mai multe reforme. Cea mai draconică s-a desfășurat în 1953. În acea epocă Partidul Comunist Cehoslovac trebuia să administreze două piețe în țară: Cele două persoane
Coroană cehoslovacă () [Corola-website/Science/323144_a_324473]
-
Slovacia la 119%. Evoluțiile politice postbelice i-au afectat mai nefavorabil pe slovaci. Conducerea centrală de partid din Cehoslovacia s-a îndreptat în niște direcții care au strivit speranțele slovacilor pentru autonomie națională și federație. În timpul epurărilor din anii 1950, comuniștii slovaci de frunte care jucaseră roluri importante în Revoluția Națională Slovacă din 1944 (cum ar fi viitorul președinte Gustáv Husák) au fost judecați și condamnați ca „naționaliști burghezi”. În cele din urmă, și cehii au căzut victime epurărilor, dar slovacii
Slovaci în Cehoslovacia (1960-1990) () [Corola-website/Science/323175_a_324504]
-
după încheierea războiului, să lupte pentru libertatea amenințată. Aceste grupuri alcătuite din foști activiști politici, foști legionari, intelectuali, tineri studenți și elevi etc., au fost revoltați de ocupația sovietică, de aservirea țării, de reprimarea drepturilor și confiscarea proprietăților, de abuzurile comuniștilor care se instalau la putere prin crimă, teroare și reprimare și au înțeles să protesteze în fața țării și a lumii întregi arătând că românii nu se supun benevol acestui regim. Aceasta dizidenta a avut ca scop atragerea atenției țărilor civilizate
Jan Aristide () [Corola-website/Science/323265_a_324594]
-
Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, și Armata Democrată a Greciei (ΔΣΕ) ( greacă inițialele DSE), ramura militară a Partidului Comunist Grec (KKE), sprijinită de Bulgaria, Iugoslavia și Albania. Acesta a fost rezultatul unei lupte extrem de polarizate între fasciști, democrați și comuniști. Unul dintre primele conflicte ale Războiului Rece, potrivit unor analiști acesta reprezintă primul exemplu de intervenție după război britanică și americană în politica internă a unei țări străine;a fost Churchill, care în mod deschis și brutal forțat-o țară
Războiul Civil Grec () [Corola-website/Science/323352_a_324681]
-
DSE) și HQ sale Înaltul Comandament. KKE susținute eforturi ansamblu, decide că nu există mijloace mai politice să o folosească împotriva aripa dreapta care a avut o recunoaștere internațională a guvernului lor, format după alegerile din 1946 (boicotat de către KKE). Comuniștii au format guvernul provizoriu și au utilizat DSE că ramură militară a acestui guvern. Statele vecine comuniste au oferit sprijin logistic Guvernului Provizoriu - mai ales în forțele care operează în nord. În ciuda eșecurilor inițiale de către forțele guvernamentale din 1946 până în
Războiul Civil Grec () [Corola-website/Science/323352_a_324681]
-
se prăbușește. Jan găsește corpul neînsuflețit al Lizei și-i ia din mâini cutia cu timbre. După război, valoarea timbrelor deținute de Jan crește, iar acesta le vinde și cumpără fostul hotel Tichota, devenind un prosper om de afaceri. După ce comuniștii ajung la putere în Cehoslovacia în 1948, Jan își pierde proprietatea și averea atunci când le spune activiștilor că și el este milionar. Este condamnat la închisoare pentru 15 ani: un an pentru fiecare milion din averea sa. În închisoare, el
În slujba regelui Angliei () [Corola-website/Science/324355_a_325684]