13,903 matches
-
Marea Neagră, stingerea arieratelor financiare cu statele vestice (despăgubiri de război), desființarea de vize, mic trafic de frontieră, protecția mediului cu Bulgaria, convenții hidrotehnice cu Ungaria, Ucraina și altele, hidrocentrale Porțile de Fier și Stânca Costești, combaterea poluării în Marea Neagră, sanitar-veterinare, delimitarea și verificarea traseului frontierei de stat cu U.R.S.S., Ungaria; comisii mixte de frontieră ș.a.). 5. A semnat în numele României sau a Guvernului român: Convenția privind adopțiile internaționale (Haga, 1992), Convenția consulară cu Italia (1967), Convenția de suprimare a vizelor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și "artificii" prin care soluțiile de fond dobândesc practicabilitate, capacitatea de "inserare" în viața socială. Chiar înțeleasă restrâns adăuga autoarea noțiunea de tehnică legislativă rămâne cu un conținut complex, susceptibil de noi distincții care ar putea eventual conduce la o delimitare a proceselor de tehnică legislativă, subsumabile procedeului general de tipizare juridică, de anumite practici și metode, ținând oarecum nu de "arta", ci de "meșteșugul" legiferării (cum ar fi modul de redactare a textelor legii, modul de structurare și sistematizare interioară
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sunt cuprinse în acțiunea de codificare trebuind să existe conexiune, determinată, în primul rând, de sfera raporturilor pe care le reglementează. Se poate observa, deci, că nu este vorba numai de conexiuni determinate de specificul raporturilor reglementate criteriu folosit în delimitarea ramurilor dreptului. Ulterior și la alți cunoscuți autori de tehnică legislativă 37, întâlnim o poziție asemănătoare, atunci când descriu codificarea ca integrare, într-un singur act de mare amploare a reglementarilor dintr-o anumita ramura a dreptului, precum și dintr-un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
art.4 pct.2 se afirmă că "Uniunea respectă egalitatea statelor membre în fața tratatelor, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională...." Tot astfel, anumite clarificări rezultă și din modul de delimitare a competențelor ca și din principiile ce guvernează aceste aspecte. În acest sens, art.5 (1) prevede că delimitarea competențelor Uniunii este reglementată de principiul atribuirii, iar exercitarea acestor competențe este reglementată de principiile subsidiarității și proporționalității. Conform principiului atribuirii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
structurilor lor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională...." Tot astfel, anumite clarificări rezultă și din modul de delimitare a competențelor ca și din principiile ce guvernează aceste aspecte. În acest sens, art.5 (1) prevede că delimitarea competențelor Uniunii este reglementată de principiul atribuirii, iar exercitarea acestor competențe este reglementată de principiile subsidiarității și proporționalității. Conform principiului atribuirii, Uniunea nu acționează decât în limitele competențelor care i-au fost atribuite de statele membre prin tratate pentru atingerea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dovedit a avea o largă susținere politică în rândul statelor membre. Dezbaterile privind viitorul Europei în contextul "perioadei de reflecție" lansată de Consiliul European după aceste referendum-uri au pus un accent special pe principiul subsidiarității, văzut ca instrument de delimitare a competențelor dintre Uniune și statele membre. Opiniile au convers către ideea că parlamentele naționale, prin natura lor de organe legislative în plan național, trebuie să aibă un rol major în urmărirea modului în care se aplică principiul subsidiarității. În
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
reorganizare", deoarece cuprinde toate unitățile administrativ-teritoriale de la același nivel, schimbând, practic, statutul juridic al celor cuprinse în această operațiune. Fără îndoială că înființarea sau desființarea unui nivel de organizare administrativă a teritoriului statului presupune în mod necesar și o nouă delimitare a competențelor între autoritățile publice care le reprezintă și, implicit, o schimbare a raporturilor juridice dintre acestea, statul având raporturi juridice directe, de regulă, cu autoritățile publice din unitățile administrativ-teritoriale cu extensia cea mai mare. În ce ne privește, considerăm
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
3, prevede că "Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii". În același sens, dispozițiile art.22 din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, precizează că "delimitarea teritorială a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor se stabilește prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege și numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care se organizează potrivit legii". În aceeași lege se mai precizează, la art.20 alin. (2), "comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate", iar la alin. (4) că "în municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, ale căror delimitare și organizare se fac potrivit legii". Potrivit Legii nr.2/1968, republicată, comuna este unitatea administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin comunitate de interese, tradiții, fiind alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Referitor la dispozițiile art.3 alin. (3) din Constituție și ale Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală potrivit căreia "unele orașe pot fi declarate municipii, în condițiile legii" și "în municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale a căror delimitare și organizare se fac potrivit legi" este de menționat că numai municipiul București este organizat în subdiviziuni administrativ-teritoriale numite sectoare, numerotate de la I-VI. Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată, mai prevede că orașele și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe valoarea adăugată, a accizelor și a impozitului pe profit. Scopul pentru care se instituie zonele libere este promovarea schimburilor internaționale și atragerea de capital străin pentru creșterea eficienței resurselor economice naționale și folosirea forței de muncă autohtone. Înființarea și delimitarea zonelor libere, precum și aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a acestora se fac prin hotărâre a Guvernului. Administrarea zonelor libere se face de regii autonome, anume înființate. b) Pe planul organizării administrative a teritoriului sunt create și unele "servicii publice
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de norme a O.I.M. că distincția din legislația română între conflictele de interese și conflictele de drepturi este și ea discutabilă, putând oferi, după caz, prin utilizarea abuzivă, o posibilitate de a limita sau anula dreptul la grevă. Pentru delimitarea acestor concepte, a se vedea, I.T. Ștefănescu, Tratat de dreptul muncii, Ed. Wolters Kluwer, București, 2007, p. 682-683. 25 A se vedea, Compte rendu provisoire de la Conférence Internationale du Travail 2007, fascicola 22, partea a II-a, p. 41-44. 26
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
s] d]rame întreaga lor structur]. Pe termen lung ins], Gandhi este un ap]r]tor al structurii sociale varna, pornind de la premisa c]: 1) aceasta este diferit] de sistemul separatist al castei, 2) c] reprezint] o schem] inteligent] de delimitare a muncii, 3) c] este o lege a naturii, si, deci, o parte din dharma. El condamn] privilegiile exagerate pe care o anumit] clas], în special brahmanii, și le-a arogat. Inegalitatea, consider] el, nu ține de natural, ci devine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
procedur] este folosit] în mod greșit, nu înseamn] c] aceasta este greșit] în sine. „Cazuistica”, fie c] este cunoscut] sau nu sub aceast] denumire, este esențial]. Dup] cum recunoaște teologia moral] romano-catolic] recent], cazuistica nu mai poate fi legat] de delimitarea minuțioas] a p]cațelor, asociat] cu confesionalul. Nici nu se poate presupune c] exist] r]spunsuri „creștine „ clare și specifice la toate problemele etice care apar în lume. Mai degrab], exist] o varietate de posibilit]ți, dintre care unele se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
abordarea să este preponderent politic]; dar, cel putin câteodat], el scrie ca si cum nevoia pentru „mâini murdare” este mai degrab] o parte omeneasc] decât o condiție politic]. Scrierile filosofice recente, desi având uneori aceast] suspiciune, au f]cut de obicei o delimitare clar] între politic sau public, pe de-o parte, și privat, personal sau ordinar, pe de-alt] parte. O carte consacrat] în parte problemei „mâinilor murdare” este intitulat] sugestiv Public and Private Morality [Moral] Public] și Privat]], iar autorul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu ce catastrofale rezultate! Oricum, sună urît urechilor noastre chermezele zornăitoare în mijlocul cărora perorează, cam incontinent și cam demagogic, fiul unui președinte american care a girat, într-un secret mai mare decît al Yaltei (cel al Maltei), o nebuloasă nouă delimitare a zonelor de influență. Și care, după consumarea mandatului, a cauționat (cel puțin "sentimental") un regim Iliescu, atît de, iată, pernicios perpetuat pentru noi. Să ne mirăm că mesagerii iliescieni Năstase și, printre alții, un disponibil de teapa radiofonizatului Șeuleanu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
țigăncile, văzînd că nu obțin nimic, tabără pe ei, gata să le înșfece sculele ultramoderne. Dar chiar și după ce asiaticii se arată galantoni, țigăncile îi sufocă. Speriați, japonezii uită de drăgălășenia companionilor lor de-o clipă și recurg la unica delimitare: police! police! În San Marco, fotografia la minut presupune un mic scenariu. Fotograful, profesionist, instalat chiar în mijlocul pieței (ca să cadreze perfect Domul), e dotat cu aparatul lui aparent fanat (știți care, cel cu... poalele-n cap), iar în momentul în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
juni caută rosturi în alte îndepărtate zări, cît momentul consumat recent, la primul tur de scrutin și, probabil, resuscitat acuș și în al doilea). Să fac, înainte de toate, o distincție: nu confund elita frumos dotată spiritual și respectîndu-și condiția prin delimitare, firesc orgolioasă, de restul masei tinere, cu restul masei gregare, reproducînd, aceasta, în mic, cealaltă masă, cea majoritară, aflată la limita civilizației. Momentul acut al alegerilor, de care va depinde, știm bine, situația imediată a țării, a decupat cu maximă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
anume recrudescență a spectacolului orgoliilor, s-o facem în perimetrul noilor categorii vizuale, de genul celor consumate în recent internaționalul "Periferic" de la Iași. Ritos aseptic din toate punctele de vedere. Și tot atît de discreționar în hrănirea egolatriilor. Printr-o delimitare netă și eclatantă de rest. de văzut și cît de convingătoare în durată. La ce distanță enormă e acest internaționalizat "new age" față de romantic-desuetele înscenări ale vechilor boeme locale! Așa că gestul junelui care anunța, preventiv, propriul vernisaj ca Eveniment cert
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
despre oameni care nu vorbesc. A fi pictor înseamnă a te hotărî la muțenie, atunci am putea crede că literații și muzicienii sînt niște palavragii, dar nu aici vrem a ne opri, deși diagnosticul filosofului spaniol operează deja o primă delimitare a naturilor. Nu. Există destui pictori, mai cu seamă în curentele moderne, de o locvacitate impresionantă, justificată, de altfel, de necesitatea explicării noului și dificilului demers creator. Și destui literați zgîrciți la vorbă, dar nu în autor ci în opere
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în consiliile populare. Articolul 7 Consiliul de Miniștri este autorizat: să defalce pe județe planurile economice și bugetele regiunilor; să adopte normele privind numirea secretărilor comitetelor executive ale consiliilor populare; să stabilească schemele de personal ale consiliilor populare; să aprobe delimitarea administrativ-teritorială a municipiilor, orașelor și comunelor și să organizeze alegerea consiliilor populare; să ia orice măsuri pe care le impune înfăptuirea organizării administrative a teritoriului. Planul și bugetul municipiului, cu excepția planului și bugetului municipiului București, vor fi cuprinse, ca secțiuni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
22. IAȘI │ 45. TURNU MĂGURELE 23. LUGOJ │ 46. TURNU SEVERIN BUCUREȘTI - ORAȘ MUNICIPIU - Municipiul București, capitala Republicii Socialiste România, se împarte în opt sectoare: - Sectorul 1 - Sectorul 2 - Sectorul 3 - Sectorul 4 - Sectorul 5 - Sectorul 6 - Sectorul 7 - Sectorul 8 DELIMITAREA SECTOARELOR MUNICIPIULUI BUCUREȘTI SECTORUL 1 Situat în partea de nord a municipiului, cuprins între sectoarele 2 și 8, are următoarea delimitare: - începînd de la intersecția bulevardului Republicii cu calea Victoriei, limită vestică a sectorului urmează traseul: calea Victoriei și Piața Victoriei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
în opt sectoare: - Sectorul 1 - Sectorul 2 - Sectorul 3 - Sectorul 4 - Sectorul 5 - Sectorul 6 - Sectorul 7 - Sectorul 8 DELIMITAREA SECTOARELOR MUNICIPIULUI BUCUREȘTI SECTORUL 1 Situat în partea de nord a municipiului, cuprins între sectoarele 2 și 8, are următoarea delimitare: - începînd de la intersecția bulevardului Republicii cu calea Victoriei, limită vestică a sectorului urmează traseul: calea Victoriei și Piața Victoriei (ambele inclusiv), bulevardul 1 Mai (exclusiv), strada Aviator Traian Vasile (exclusiv) pînă la intersecția cu bulevardul Expoziției. De la această intersecție, continuă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
intersecția cu bulevardul Republicii; - limită sudică o constituie bulevardul Republicii (exclusiv) de la intersecția cu strada Alexandru Sahia pînă la intersecția cu calea Victoriei. SECTORUL 2 Situat în partea de nord-est a municipiului, cuprins între sectoarele 1 și 3, are următoarea delimitare: - începînd de la intersecția bulevardului Republicii cu strada Alexandru Sahia, limită vestică a sectorului urmează traseul: stradă Alexandru Sahia, Piața Alexandru Sahia (ambele inclusiv), strada Polona, șoseaua Ștefan cel Mare; stradă Barbu Văcărescu (toate exclusiv), strada Glucozei, calea Floreasca (ambele inclusiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
cu bulevardul Republicii; - spre sud limită o constituie bulevardul Republicii (exclusiv) de la intersecția cu calea Moșilor pînă la intersecția cu strada Alexandru Sahia. SECTORUL 3 Situat în partea de est a municipiului, cuprins între sectoarele 2 și 4, are următoarea delimitare: - începînd din Piață Rosetti, limită nordică a sectorului urmează traseul: bulevardul Republicii, calea Moșilor (ambele inclusiv), șoseaua Colentina (exclusiv) pînă la intersecția cu calea ferata de legătură Obor-Pantelimon; continuă pe traseul acestei căi ferate pînă la lacul Fundeni, urmînd apoi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]