13,762 matches
-
lumânare, căldura flăcării brichetei face ca moleculele de parafină să se vaporizeze. În această stare ele pot reacționa cu moleculele de oxigen din aer, reacție exotermă care produce suficientă căldură pentru a vaporiza alte molecule de combustibil, ducînd la autoîntreținerea flăcării. Diferitele temperaturi și concentrații de combustibil și oxigen din flacără duc la formarea a numeroși produși de reacție incompletă și radicali, care reacționează unii cu alții. Energia existentă în flacără excită electronii unor produși intermediari ce există în flacără, ca
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
se vaporizeze. În această stare ele pot reacționa cu moleculele de oxigen din aer, reacție exotermă care produce suficientă căldură pentru a vaporiza alte molecule de combustibil, ducînd la autoîntreținerea flăcării. Diferitele temperaturi și concentrații de combustibil și oxigen din flacără duc la formarea a numeroși produși de reacție incompletă și radicali, care reacționează unii cu alții. Energia existentă în flacără excită electronii unor produși intermediari ce există în flacără, ca CH și C, care emit lumină vizibilă când eliberează energia
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
pentru a vaporiza alte molecule de combustibil, ducînd la autoîntreținerea flăcării. Diferitele temperaturi și concentrații de combustibil și oxigen din flacără duc la formarea a numeroși produși de reacție incompletă și radicali, care reacționează unii cu alții. Energia existentă în flacără excită electronii unor produși intermediari ce există în flacără, ca CH și C, care emit lumină vizibilă când eliberează energia în exces. Culoarea și temperatura flăcării depinde de tipul combustibilului ars. La flăcările cinetice (v. mai jos) albastre ale hidrocarburilor
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
autoîntreținerea flăcării. Diferitele temperaturi și concentrații de combustibil și oxigen din flacără duc la formarea a numeroși produși de reacție incompletă și radicali, care reacționează unii cu alții. Energia existentă în flacără excită electronii unor produși intermediari ce există în flacără, ca CH și C, care emit lumină vizibilă când eliberează energia în exces. Culoarea și temperatura flăcării depinde de tipul combustibilului ars. La flăcările cinetice (v. mai jos) albastre ale hidrocarburilor în care nu există funingine lumina emisă are lungimea
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
produși de reacție incompletă și radicali, care reacționează unii cu alții. Energia existentă în flacără excită electronii unor produși intermediari ce există în flacără, ca CH și C, care emit lumină vizibilă când eliberează energia în exces. Culoarea și temperatura flăcării depinde de tipul combustibilului ars. La flăcările cinetice (v. mai jos) albastre ale hidrocarburilor în care nu există funingine lumina emisă are lungimea de undă sub 565 nm, adică este în domeniul arbastru-verzui. Iar particulele de carbon (funingine) sau alt
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
reacționează unii cu alții. Energia existentă în flacără excită electronii unor produși intermediari ce există în flacără, ca CH și C, care emit lumină vizibilă când eliberează energia în exces. Culoarea și temperatura flăcării depinde de tipul combustibilului ars. La flăcările cinetice (v. mai jos) albastre ale hidrocarburilor în care nu există funingine lumina emisă are lungimea de undă sub 565 nm, adică este în domeniul arbastru-verzui. Iar particulele de carbon (funingine) sau alt material care se găsește în flacără emit
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
La flăcările cinetice (v. mai jos) albastre ale hidrocarburilor în care nu există funingine lumina emisă are lungimea de undă sub 565 nm, adică este în domeniul arbastru-verzui. Iar particulele de carbon (funingine) sau alt material care se găsește în flacără emit radiații electromagnetice în funcție de temperatura flăcării conform legilor corpului negru. Și alți oxidanți pot produce flăcări. Hidrogenul arde în clor cu flacără producând acid clorhidric (HCl) gazos. Altă reacție care produce flăcări este reacția hidrazinei ( ) și a tetraoxidului de azot
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
albastre ale hidrocarburilor în care nu există funingine lumina emisă are lungimea de undă sub 565 nm, adică este în domeniul arbastru-verzui. Iar particulele de carbon (funingine) sau alt material care se găsește în flacără emit radiații electromagnetice în funcție de temperatura flăcării conform legilor corpului negru. Și alți oxidanți pot produce flăcări. Hidrogenul arde în clor cu flacără producând acid clorhidric (HCl) gazos. Altă reacție care produce flăcări este reacția hidrazinei ( ) și a tetraoxidului de azot ( ), folosită pentru propulsia rachetelor. În funcție de modul
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
are lungimea de undă sub 565 nm, adică este în domeniul arbastru-verzui. Iar particulele de carbon (funingine) sau alt material care se găsește în flacără emit radiații electromagnetice în funcție de temperatura flăcării conform legilor corpului negru. Și alți oxidanți pot produce flăcări. Hidrogenul arde în clor cu flacără producând acid clorhidric (HCl) gazos. Altă reacție care produce flăcări este reacția hidrazinei ( ) și a tetraoxidului de azot ( ), folosită pentru propulsia rachetelor. În funcție de modul în care componentele reactante sunt puse în contact flăcările se
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
nm, adică este în domeniul arbastru-verzui. Iar particulele de carbon (funingine) sau alt material care se găsește în flacără emit radiații electromagnetice în funcție de temperatura flăcării conform legilor corpului negru. Și alți oxidanți pot produce flăcări. Hidrogenul arde în clor cu flacără producând acid clorhidric (HCl) gazos. Altă reacție care produce flăcări este reacția hidrazinei ( ) și a tetraoxidului de azot ( ), folosită pentru propulsia rachetelor. În funcție de modul în care componentele reactante sunt puse în contact flăcările se clasifică în "flăcări cinetice" () și "flăcări
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
funingine) sau alt material care se găsește în flacără emit radiații electromagnetice în funcție de temperatura flăcării conform legilor corpului negru. Și alți oxidanți pot produce flăcări. Hidrogenul arde în clor cu flacără producând acid clorhidric (HCl) gazos. Altă reacție care produce flăcări este reacția hidrazinei ( ) și a tetraoxidului de azot ( ), folosită pentru propulsia rachetelor. În funcție de modul în care componentele reactante sunt puse în contact flăcările se clasifică în "flăcări cinetice" () și "flăcări difuzive" (). În flăcările cinetice combustibilul și oxigenul sunt amestecate în
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
produce flăcări. Hidrogenul arde în clor cu flacără producând acid clorhidric (HCl) gazos. Altă reacție care produce flăcări este reacția hidrazinei ( ) și a tetraoxidului de azot ( ), folosită pentru propulsia rachetelor. În funcție de modul în care componentele reactante sunt puse în contact flăcările se clasifică în "flăcări cinetice" () și "flăcări difuzive" (). În flăcările cinetice combustibilul și oxigenul sunt amestecate în prealabil. Rezultă flăcări scurte, transparente (deci puțin radiante) și foarte fierbinți. Un exemplu de astfel de flacără este flacăra unui bec Bunsen, în
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
în clor cu flacără producând acid clorhidric (HCl) gazos. Altă reacție care produce flăcări este reacția hidrazinei ( ) și a tetraoxidului de azot ( ), folosită pentru propulsia rachetelor. În funcție de modul în care componentele reactante sunt puse în contact flăcările se clasifică în "flăcări cinetice" () și "flăcări difuzive" (). În flăcările cinetice combustibilul și oxigenul sunt amestecate în prealabil. Rezultă flăcări scurte, transparente (deci puțin radiante) și foarte fierbinți. Un exemplu de astfel de flacără este flacăra unui bec Bunsen, în care gazul metan arde
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
flacără producând acid clorhidric (HCl) gazos. Altă reacție care produce flăcări este reacția hidrazinei ( ) și a tetraoxidului de azot ( ), folosită pentru propulsia rachetelor. În funcție de modul în care componentele reactante sunt puse în contact flăcările se clasifică în "flăcări cinetice" () și "flăcări difuzive" (). În flăcările cinetice combustibilul și oxigenul sunt amestecate în prealabil. Rezultă flăcări scurte, transparente (deci puțin radiante) și foarte fierbinți. Un exemplu de astfel de flacără este flacăra unui bec Bunsen, în care gazul metan arde cu oxigen în
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
clorhidric (HCl) gazos. Altă reacție care produce flăcări este reacția hidrazinei ( ) și a tetraoxidului de azot ( ), folosită pentru propulsia rachetelor. În funcție de modul în care componentele reactante sunt puse în contact flăcările se clasifică în "flăcări cinetice" () și "flăcări difuzive" (). În flăcările cinetice combustibilul și oxigenul sunt amestecate în prealabil. Rezultă flăcări scurte, transparente (deci puțin radiante) și foarte fierbinți. Un exemplu de astfel de flacără este flacăra unui bec Bunsen, în care gazul metan arde cu oxigen în proporție stoechiometrică. În
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
hidrazinei ( ) și a tetraoxidului de azot ( ), folosită pentru propulsia rachetelor. În funcție de modul în care componentele reactante sunt puse în contact flăcările se clasifică în "flăcări cinetice" () și "flăcări difuzive" (). În flăcările cinetice combustibilul și oxigenul sunt amestecate în prealabil. Rezultă flăcări scurte, transparente (deci puțin radiante) și foarte fierbinți. Un exemplu de astfel de flacără este flacăra unui bec Bunsen, în care gazul metan arde cu oxigen în proporție stoechiometrică. În flăcările difuzive combustibilul și oxigenul sunt introduse separat în spațiul
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
componentele reactante sunt puse în contact flăcările se clasifică în "flăcări cinetice" () și "flăcări difuzive" (). În flăcările cinetice combustibilul și oxigenul sunt amestecate în prealabil. Rezultă flăcări scurte, transparente (deci puțin radiante) și foarte fierbinți. Un exemplu de astfel de flacără este flacăra unui bec Bunsen, în care gazul metan arde cu oxigen în proporție stoechiometrică. În flăcările difuzive combustibilul și oxigenul sunt introduse separat în spațiul de reacție, reacția având loc pe măsură ce reactanții vin în contact, prin difuziune. Rezultă flăcări
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
sunt puse în contact flăcările se clasifică în "flăcări cinetice" () și "flăcări difuzive" (). În flăcările cinetice combustibilul și oxigenul sunt amestecate în prealabil. Rezultă flăcări scurte, transparente (deci puțin radiante) și foarte fierbinți. Un exemplu de astfel de flacără este flacăra unui bec Bunsen, în care gazul metan arde cu oxigen în proporție stoechiometrică. În flăcările difuzive combustibilul și oxigenul sunt introduse separat în spațiul de reacție, reacția având loc pe măsură ce reactanții vin în contact, prin difuziune. Rezultă flăcări mai lungi
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
cinetice combustibilul și oxigenul sunt amestecate în prealabil. Rezultă flăcări scurte, transparente (deci puțin radiante) și foarte fierbinți. Un exemplu de astfel de flacără este flacăra unui bec Bunsen, în care gazul metan arde cu oxigen în proporție stoechiometrică. În flăcările difuzive combustibilul și oxigenul sunt introduse separat în spațiul de reacție, reacția având loc pe măsură ce reactanții vin în contact, prin difuziune. Rezultă flăcări mai lungi, luminoase (deci mai radiante) și mai reci. Un exemplu de astfel de flacără este flacăra
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
flacără este flacăra unui bec Bunsen, în care gazul metan arde cu oxigen în proporție stoechiometrică. În flăcările difuzive combustibilul și oxigenul sunt introduse separat în spațiul de reacție, reacția având loc pe măsură ce reactanții vin în contact, prin difuziune. Rezultă flăcări mai lungi, luminoase (deci mai radiante) și mai reci. Un exemplu de astfel de flacără este flacăra unei lumânări. În tehnică reacția de ardere este concepută să se desfășoare continuu, reactanții fiind în fază fluidă (eventual dispersă). În funcție de modul în
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
stoechiometrică. În flăcările difuzive combustibilul și oxigenul sunt introduse separat în spațiul de reacție, reacția având loc pe măsură ce reactanții vin în contact, prin difuziune. Rezultă flăcări mai lungi, luminoase (deci mai radiante) și mai reci. Un exemplu de astfel de flacără este flacăra unei lumânări. În tehnică reacția de ardere este concepută să se desfășoare continuu, reactanții fiind în fază fluidă (eventual dispersă). În funcție de modul în care curg reactanții, flăcările pot fi "laminare" sau "turbulente", atât pentru flăcările cinetice, cât și
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
flăcările difuzive combustibilul și oxigenul sunt introduse separat în spațiul de reacție, reacția având loc pe măsură ce reactanții vin în contact, prin difuziune. Rezultă flăcări mai lungi, luminoase (deci mai radiante) și mai reci. Un exemplu de astfel de flacără este flacăra unei lumânări. În tehnică reacția de ardere este concepută să se desfășoare continuu, reactanții fiind în fază fluidă (eventual dispersă). În funcție de modul în care curg reactanții, flăcările pot fi "laminare" sau "turbulente", atât pentru flăcările cinetice, cât și pentru cele
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
deci mai radiante) și mai reci. Un exemplu de astfel de flacără este flacăra unei lumânări. În tehnică reacția de ardere este concepută să se desfășoare continuu, reactanții fiind în fază fluidă (eventual dispersă). În funcție de modul în care curg reactanții, flăcările pot fi "laminare" sau "turbulente", atât pentru flăcările cinetice, cât și pentru cele difuzive. Cinetica chimică a flăcărilor este deosebit de complexă și implică un mare număr de reacții chimice, respectiv specii chimice, adesea sub formă de radicali. De exemplu, cunoscuta
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
de astfel de flacără este flacăra unei lumânări. În tehnică reacția de ardere este concepută să se desfășoare continuu, reactanții fiind în fază fluidă (eventual dispersă). În funcție de modul în care curg reactanții, flăcările pot fi "laminare" sau "turbulente", atât pentru flăcările cinetice, cât și pentru cele difuzive. Cinetica chimică a flăcărilor este deosebit de complexă și implică un mare număr de reacții chimice, respectiv specii chimice, adesea sub formă de radicali. De exemplu, cunoscuta schemă "GRI-Mech", care descrie arderea gazului natural, ia
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
reacția de ardere este concepută să se desfășoare continuu, reactanții fiind în fază fluidă (eventual dispersă). În funcție de modul în care curg reactanții, flăcările pot fi "laminare" sau "turbulente", atât pentru flăcările cinetice, cât și pentru cele difuzive. Cinetica chimică a flăcărilor este deosebit de complexă și implică un mare număr de reacții chimice, respectiv specii chimice, adesea sub formă de radicali. De exemplu, cunoscuta schemă "GRI-Mech", care descrie arderea gazului natural, ia în considerație 53 de specii chimice și 325 de reacții
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]