14,500 matches
-
de stejar. Toată biserica, pereții din naos și pronaos au fost zugrăviți până aproape de podea. În patrimoniul bisericii se mai păstrează: icoane pe sticlă realizate în secolul al XIX-lea în centrul de la Nicula, precum o Răstignire și alte două icoane pe sticlă: Arhanghelii Mihail si Gavriil, Sfântul Nicolae, realizate în a doua jumătate a secolului XVIII-lea, precum și un candelabru de lemn. Tripticul, realizat în 1555, este alături de cel care a aparținut bisericii de lemn din Bica, unul dintre cele
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
din Sibiu, datând din a doua jumătate a veacului al XV-lea, închipuind un Deisis (Iisus pe tron, pe întreg panoul central, având la dreapta sa pe Maica Domnului, iar pe panoul opus, al treilea, pe Ioan Botezătorul), cele două icoane triptic din zona Călatei și Huedinului au o valoare artistică și istorică aparte. Tripticul de la Agârbiciu a fost realizat opt ani mai devreme decât cel din Bica, de același meșter zugrav, pentru vechea biserică din acest sat, ce fusese edificată
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
avea ca hram Adormirea Maicii Domnului, al cărei edificiu a rezistat până la înălțarea actualei construcții. În partea inferioară a panoului central, deasupra marginii marcate de motivul frânghia răsucită, pisania de donator, în slavonă, refuză să ne ofere numele pictorului: „ Această icoană a făcut-o robul lui Dumnezeu, Doamna și Șteflu [Ștefu?] din Agârbiciu și pentru sufletul lui și pentru sufletul ei și pentru sufletul copiilor și pentru sufletul părinților să fie spre pomenire. Și a închinat această icoană hramului Adormirea Precestei
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
numele pictorului: „ Această icoană a făcut-o robul lui Dumnezeu, Doamna și Șteflu [Ștefu?] din Agârbiciu și pentru sufletul lui și pentru sufletul ei și pentru sufletul copiilor și pentru sufletul părinților să fie spre pomenire. Și a închinat această icoană hramului Adormirea Precestei. Văleat 7063 [1555] săvârșită. Pe panoul central al icoanei domină, într-adevăr, scena Adormirii Maicii Domnului, cu trupul Mariei întins pe un catafalc, având în jurul lui figuri de apostoli, dintre care au fost identificați, la capul Fecioarei
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
Șteflu [Ștefu?] din Agârbiciu și pentru sufletul lui și pentru sufletul ei și pentru sufletul copiilor și pentru sufletul părinților să fie spre pomenire. Și a închinat această icoană hramului Adormirea Precestei. Văleat 7063 [1555] săvârșită. Pe panoul central al icoanei domină, într-adevăr, scena Adormirii Maicii Domnului, cu trupul Mariei întins pe un catafalc, având în jurul lui figuri de apostoli, dintre care au fost identificați, la capul Fecioarei, Petru cu sfeșnicul în mâna dreaptă, iar la picioare Apostolul Pavel, adorând
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
intrare din pridvor este bogat decorat, prin incizii cu motive geometrice, alternând cu altele florale, stilizate. Pe partea superioară a lui au fost încrustate în lemn datele edificării bisericii în Mănășturu Românesc, anul 1754, luna mai, cu litere chirilice. Valoroasele icoane pe lemn care făceau parte din patrimoniul mobil al bisericii se află în prezent la biserica de zid „Înălțarea Domnului” din Mănăstireni, a cărei piatră de temelie a fost pusă în 1925. În biserica nouă din Mănăstireni se păstrează icoanele
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
icoane pe lemn care făceau parte din patrimoniul mobil al bisericii se află în prezent la biserica de zid „Înălțarea Domnului” din Mănăstireni, a cărei piatră de temelie a fost pusă în 1925. În biserica nouă din Mănăstireni se păstrează icoanele de la biserica de lemn pe care credincioșii au donat-o credincioșilor din Bălcestii Dăngăului în anul 1933. Pe unele din aceste icoane sunt trecute numele donatorilor și ale zugravilor: Gheorghe Zugravul ot Cetatea de Baltă un bine cunoscut pictor muralist
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
Mănăstireni, a cărei piatră de temelie a fost pusă în 1925. În biserica nouă din Mănăstireni se păstrează icoanele de la biserica de lemn pe care credincioșii au donat-o credincioșilor din Bălcestii Dăngăului în anul 1933. Pe unele din aceste icoane sunt trecute numele donatorilor și ale zugravilor: Gheorghe Zugravul ot Cetatea de Baltă un bine cunoscut pictor muralist și de icoane în stil postbrăncovenesc, și, mai ales, Simeon Silaghi Zugravu, însemnat pictor muralist și pictor de icoane pe lemn ce
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
de lemn pe care credincioșii au donat-o credincioșilor din Bălcestii Dăngăului în anul 1933. Pe unele din aceste icoane sunt trecute numele donatorilor și ale zugravilor: Gheorghe Zugravul ot Cetatea de Baltă un bine cunoscut pictor muralist și de icoane în stil postbrăncovenesc, și, mai ales, Simeon Silaghi Zugravu, însemnat pictor muralist și pictor de icoane pe lemn ce a împodobit cu talentul său veritabil aproape treizeci de biserici de lemn sau de zid din Munții Apuseni, Zarand, Banat, Bihor
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
unele din aceste icoane sunt trecute numele donatorilor și ale zugravilor: Gheorghe Zugravul ot Cetatea de Baltă un bine cunoscut pictor muralist și de icoane în stil postbrăncovenesc, și, mai ales, Simeon Silaghi Zugravu, însemnat pictor muralist și pictor de icoane pe lemn ce a împodobit cu talentul său veritabil aproape treizeci de biserici de lemn sau de zid din Munții Apuseni, Zarand, Banat, Bihor, Sălaj, de pe văile Someșului și Mureșului, lucrând, vreme de șase decenii, ultimele trei din secolul al
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
primele trei din cel următor, într-o perioadă de vârf a luptei românilor din Transilvania, cu o dăruire de urmaș al celor ce puseseră bazele luminismului românesc. În 1776 a pictat, probabil, pentru biserica de lemn din Mănastireni mai multe icoane: Adormirea Maicii Domnului, Soborul Sfinților Arhangheli, Botezul Domnului și Schimbarea la Față, lucrate de data aceasta nu în “atelierul” său din Cluj cum bănuim că a realizat zeci de alte asemenea opere, ci în sat, creații la care specialiștii au putut observa
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
în sat, creații la care specialiștii au putut observa aceleași penetrante infuențe în strucuturarea tablourilor, cu reținerea unor elemente baroce de peisaj și o concentrare spre redarea anatomică din ce în ce mai evidentă a corpului uman, fără renunțarea totală la stilizările postbizantine. Cu toate că icoana Botezul Domnului, una dintre cele mai reușite, purta o amplă și atât de concludentă inscripție de donator, referitoare și la celelalte, pictorul nu și-a consemnat numele: „Aceste sfinte 4 icoane s-au făcut în zilele acestor oameni scriși, din
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
corpului uman, fără renunțarea totală la stilizările postbizantine. Cu toate că icoana Botezul Domnului, una dintre cele mai reușite, purta o amplă și atât de concludentă inscripție de donator, referitoare și la celelalte, pictorul nu și-a consemnat numele: „Aceste sfinte 4 icoane s-au făcut în zilele acestor oameni scriși, din cheltuiala eclejii și s-au făcut în casa lui Comdor Ioan, ficurator Groză Ioan, Roca Ioan, Colde Ștefan, Zirbo Gavrilă, împreună cu toti sătenii. An 1776”.
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
pe duhovnicul său Ioan Culîghin. Ajuns în țară, Mitropolitul Nicolae este găzduit de prietenul său din perioada studiilor, Patriarhul României Nicodim Munteanu alături de duhovnicul său Ioan Culîghin, care aduce cu el de la Kiev două cărți, "Pelerinul rus", "Sbornicul" și o icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria. Ioan Culîghin a început să vorbească despre rugăciunea inimii sau isihia în chilia sa de la Cernica . În 1944 este mutat într-o chilie a Mânăstirii Antim unde se întâlnește cu Sandu Tudor și încep
Sandu Tudor () [Corola-website/Science/313239_a_314568]
-
în satul Țohești. Într-un document de la mijlocul veacului al XIX-lea se menționează că pe turnul bisericii era trecut anul 1776, probabil anul unei reparații efectuate la turn sau poate chiar momentul înălțării lui. Biserică avea un iconostas cu icoane din 1796 executate de zugravul Constantin care mai lucrase pentru acest lăcaș de cult și în urmă cu mai multe decenii. Biserică este demolată în anul 1928 când a fost edificata actuala biserică, tot de lemn, din materialul celei vechi
Biserica de lemn din Țohești () [Corola-website/Science/313250_a_314579]
-
Iisus Hristos, care ar fi propovăduit venirea acestuia, îndemnând pe iudei la pocăință. Îmbrăcămintea pustnicului Ioan era foarte simplă, făcută din blană de cămilă; el purta o cingătoare de piele împrejurul mijlocului și se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. Icoanele au păstrat de-a lungul timpului această imagine, înfățișându-ni-l pe Botezător cu părul și barba lungi. Considerându-l proroc, locuitorii din Ierusalim și din întreaga Iudee se strângeau în jurul lui pentru a-i asculta cuvintele și mai ales
Boboteaza () [Corola-website/Science/314529_a_315858]
-
care-i pătrund în templu, îndemnându-i parcă să fie mai buni și mai solidari cu suferință dată omului în efemera să trecere. Căci oare, nu aceasta ne spun ecourile versurilor din „Poem subtil”: „Din solitudine mă smulgi/efemerului/ dintre icoane, dintre sfinți/ mă răpești, nu te dezminți/și mă duci să fim sărbătoriți/aievea /că într-o deliranta închipuire/ în pădurea fermecata/ferecat-desferecată/accesibil paradis/ molizii în veșnică trezie/ne veghează dragostea/râul în auz ni se rostogolește/ amintindu-ne
Elena Armenescu () [Corola-website/Science/314568_a_315897]
-
afirmația că fotograful și nu numai au făcut orice numai ca să obțină un subiect. Audiența este pe primul loc și alteceva nu mai contează. Sociologilor le-a fost cerută și lor părerea și au spus că oamenii nu sunt simple "icoane ale durerii" în astfel de momente, ci au emoții, sentimente și dreptul la demnitate și că astfel de fotografii și filmări nu ar fi trebuit să fie difuzate. Nu e ca și cum ai arăta lumii o simplă pictură la capătul căruia
Omayra Sánchez () [Corola-website/Science/314620_a_315949]
-
imagine veridică asupra întregii Persii. În veacul al XIX-lea presa aduce informația variată pe care o dorea societatea românească modernă. "Albina Românească" traducea în 1840 din Charles Texier impresii de călătorie în Persia. Teodor Codrescu dădădea în 1846, în "Icoana Lumei", o "„Ochire asupra Persiei”". În același an Universul publică tălmăcirea autobiografiei poetului Șemseddin.
Firdoùsi () [Corola-website/Science/314702_a_316031]
-
de sud se deschide o altă intrare ce este precedată de un pridvor mic, închis. Câteva mențiuni despre existența unei picturi vechi de la 1798, se pot face prin semnătura abrudeanului, de adopție, Simion Silaghi, lăsată pe una dintre cele patru icoane împărătești ale noului iconostas de lemn realizat în 1993. Actualele imagini religioase îmbină pictura în ulei cu aplicații în relief și redau Judecata de Apoi, Cei patru evangheliști și zece prooroci, aparțin pictorului Iosif Groiu din Pécs și au fost
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
Cluj, datează din anul 1827. Are hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Nu se cunoaște cu exactitate vechimea acestei biserici (nu există nici o inscripție pe grinzi, iconostas sau icoane). Ea poate fi apreciată la circa 200 de ani. Fostă biserică greco-catolică, ea a trecut în 1948 în folosința ortodocșilor. Biserica a fost pictată în jurul anului 1847, veșmântul pictat, de o bună calitate artistică, fiind distrus în cea mai mare
Biserica de lemn din Silivaș () [Corola-website/Science/313494_a_314823]
-
pe colonete; Proorocii, uneori pe două registre. Dacă data executării picturii, 1829, se mai citește din pisania, în rest curățată, numele zugravului Mihai de la Abrud, este transmis prin informația locală. Merită a semnala din podoabele rămase de la lăcașul anterior, remarcabila icoană prăsnicar, de factură cultă, cu o scenă centrală, înscrisă în partea superioară într-o arcadă polilobă, și altele marginale, cuprinse între chenarul în frînghie și profilele ramei. Icoana, cu Maica Domnului și profeții (0,62 m/0,44 m), databilă
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
informația locală. Merită a semnala din podoabele rămase de la lăcașul anterior, remarcabila icoană prăsnicar, de factură cultă, cu o scenă centrală, înscrisă în partea superioară într-o arcadă polilobă, și altele marginale, cuprinse între chenarul în frînghie și profilele ramei. Icoana, cu Maica Domnului și profeții (0,62 m/0,44 m), databilă către sfârșitul sec. al XVII-lea, începutul celui următor, își află analogii într-o icoană cu Iisus Hristos, de la Lăzești.
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
arcadă polilobă, și altele marginale, cuprinse între chenarul în frînghie și profilele ramei. Icoana, cu Maica Domnului și profeții (0,62 m/0,44 m), databilă către sfârșitul sec. al XVII-lea, începutul celui următor, își află analogii într-o icoană cu Iisus Hristos, de la Lăzești.
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
Judecata de apoi”, ilustrare a unor secvențe sociale din lumea satului românesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Între cei damnați apar îmilatorii satelor, „Biraiele”, alături de alte păcate umane (femeia care face farmece, cârciumarul care înșală). Patrimoniul. Biserica deține câteva icoane pe sticlă aparținând școlii de la Nicula, precum și o icoană pe lemn reprezentând pe cei doi arhangheli. Starea de conservare. Biserica este acoperită cu țiglă, respectiv cu tablă la turlă, ceea ce nu a împiedicat pătrunderea apei, pictura de pe latura de sud
Biserica de lemn din Ocolișel () [Corola-website/Science/313515_a_314844]