13,415 matches
-
sovietice, inclusiv în țările foștilor aliați, precum Polonia, au fost create state comuniste. Acestea au devenit state satelit ale URSS-ului. Astfel, la numai câțiva ani de la încheierea războiului, Europa a ajuns să fie divizată de-a lungul unei granițe ideologice. S-au format două blocuri - de est și de vest - reprezentate de Pactul de la Varșovia și, respectiv, de NATO. Germania a fost împărțită în patru zone de ocupație, zonele americană, franceză și britanică urmând să formeze Germania de Vest, iar
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
prezența lui Stalin. La 23 august 1939, Germania nazistă și U.R.S.S. anunță semnarea unui pact de neagresiune. Chiar dacă Rusia bolșevică întreținuse multă vreme relații privilegiate cu Germania anilor 1920, acest lucru i-a surprins pe majoritatea observatorilor, căci opoziția ideologică dintre nazism și comunismul sovietic părea ireductibilă. Alianța dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler și Stalin, urma să aibă consecințe nefaste, vizibile și astăzi în sânul Europei reunite. Relațiile dintre liderii bolșevici și Germania au debutat într-un mod
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
afacerilor externe al celui de-al treilea Reich, von Ribbentrop, care îi cere să se prezinte fără întârziere la Molotov, pentru a-i citi acest comunicat surprinzător: „Evoluțiile din ultimul timp par să indice faptul că anumite divergențe de concepție ideologică nu exclud existența unor relații rezonabile între cele două state, nici restabilirea unei colaborări amicale de tip nou. [ ...] Spațiile vitale ale Germaniei și Rusiei se învecinează, iar nevoile lor naturale sunt aceleași.[ ...] Guvernul Reich-ului consideră că nu există, între Marea Baltică
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
cu condiția să fie prevăzută, în același timp cu pactul, și „încheierea unui protocol special care ar preciza interesele părților semnatare cu privire la anumite chestiuni de politică externă și ar fi parte integrantă a pactului. În paralel, dezamorsează și problema opozițiilor ideologice, explicând că „princicipiul coexistenței pacifice a diferitelor regimuri politice este un principiu de mult stabilit al politicii externe a Uniunii Sovietice.” (NSR, 1948). De câteva zile, fuseseră reluate la Moscova negocierile dintre șeful Armatei Roșii și de delagațiile militare franceză
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
nevinovate. Hitler și-a dorit războiul pentru obținerea așa-zisului "spațiu vital" („Lebensraum”), a supremației în Europa și dincolo de hotarele acestui continent. Stalin l-a vrut și el pentru declanșarea utopicei revoluții comuniste mondiale, asemănător acelui "spațiu vital" german. Deosebirile ideologice n-au constituit un obstacol în calea apropierii celor două regimuri politice, deși anterior încheierii pactului, URSS și Germania nazistă se criticaseră reciproc cu vehemență. Între cei doi dictatori - Stalin și Hitler - a existat o stranie fascinație reciprocă, deși, la
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
trupele noastre pot intra în sectoare de fronturi de capacitate”. Comandamentele germane, cele care aveau decizia, erau însă condiționate de vastitatea liniilor de comunicație, de limitarea capacităților operative spre obiectivele prioritare. Tot efortul era dirijat pentru cucerirea Stalingradului, noua obsesie ideologică și tactică a lui Hitler. Consecințele Pactului Molotov-Ribbentrop (sau Ribbentrop-Molotov) au fost practic continuate de Pactul Churchill-Roosevelt-Stalin, care a propus la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, în 1945, o nouă diviziune a sferelor de influență în Europa, vestul
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
independenței de stat (1877), ridicarea României la rang de regat (1881), Războiul de întregire a neamului și crearea României Mari (1918), adoptarea Constituției din 1923, și relansarea economică după criza din 1929-1933. În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă. Primii ani ai noului principe Carol I se dovedesc ani de instabilitate politică, în care facțiuni liberale și conservatoare își dispută puterea făcând alianțe și compromisuri de multe ori bizare. În 1867 are
Partidul Național Liberal (România) () [Corola-website/Science/296892_a_298221]
-
reformei protestante, deși el a rămas tot timpul un catolic consecvent, cu toată apropierea de pozițiile teoretice reformiste. Atacurile sale împotriva erorilor autorităților ecleziastice și superstițiilor i-au adus învinuirea de protestantism din partea Vaticanului, Erasmus își ilustrează însă clar poziția ideologică în opera ""De Libero Arbitrio"" (1524), care conține o critică severă a concepțiilor lui Martin Luther asupra lipsei de libertate a deciziilor omului, admițând însă necesitatea unei înnoiri a moravurilor bisericești. În anii 1517-1524 traduce în limba latină (""Novum instrumentum
Erasmus din Rotterdam () [Corola-website/Science/298225_a_299554]
-
noi ipoteze. O ipoteză este științifică, doar atunci când permite invalidarea ei. Teoriile, care în mod sistematic nu admit nicio contradicție, respingând probele evidente constatate empiric, sunt pseudoștiințifice și capătă astfel - datorită unor interese de grup, fanatismului sau nepăsării - un caracter ideologic. Sunt denunțate astfel autosigilarea sistemelor neștiințifice care caută să fie neinfirmabile experimental: psihanaliza lui Freud, istoricismul lui Marx, psihologia individuală a lui Adler și astrologia. Criteriul de demarcație dintre știință și pseudoștiință este cel al falsificabilității. Popper introduce pentru aceasta
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
dacă eliminăm eroarea. Popper reactualizează teoria “celei mai bune lumi de pană acum” - persiflată la vremea ei de Voltaire în Candide. El critică Școala de la Frankfurt(Theodor Adorno, Max Horkheimer, Walter Benjamin, Herbert Marcuse, Jürgen Habermas) pentru că introduc un pesimism ideologic care corupe tineretul. Societatea de astăzi este considerată de Popper cea mai bună de pană acum, însă aceasta nu înseamnă că ea nu poate fi îmbunătățită. Popper extinde acest punct de vedere în opera sa de filozofie socială, ""The Open
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
și materialismul istoric al lui Karl Marx. Progresul științific este favorizat numai de acele societăți în care sunt garantate libertatea gândirii și libera confruntare a ideilor. Acestea sunt societățile deschise, în contrast cu cele închise, în care domnește autoritarismul politic pe baze ideologice contrare raționalismului critic. Pe această linie, Popper critică ceea ce el numește ""Istoricism"" (""The Poverty of Historicism"", "Mizeria Istoricismului", 1957), concepție, după care evoluția istorică a umanității ar fi predeterminată pe baza unor reguli intrinsece. Se recunoaște aici doctrina lui Marx
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
subliniind că Lev Troțki nu a intrat în partidul bolșevic până în 1917 și argumentând că el nu credea în necesitatea existenței partidului comunist de avangardă. Din 1917 până în 1924, Lenin, Trotski, și Stalin apăreau deseori uniți dar, de fapt, diferențele ideologice nu dispăruseră niciodată. În disputa lui cu Troțki, Stalin a micșorat importanța rolului muncitorilor în țările capitaliste avansate, (de exemplu, el a postulat că în Statele Unite clasa muncitoare s-a "îmburghezit" devenind aristocrați ai muncii). De asemenea, Stalin s-a
Stalinism () [Corola-website/Science/298236_a_299565]
-
Luxemburg vorbea și ea despre „lovitura de stat din octombrie”. Referindu-se la „paradoxurile și neînțelegerile” lui Octombrie, Nicolas Werth rezuma și dezbaterile și punctele de vedere opuse, de multe ori nu lipsite în întregime de motive ascunse și prejudecată ideologică: Din acest motiv, conform acestui istoric, departe de „simplismele” liberale sau marxiste, Potrivit concluziei sale, în octombrie 1917, „pentru moment, lovitura de stat politică și revoluția socială s-au împreunat, înainte de a diverge către deceiile de dictatură”. Luând puterea la
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
șcearșki" (comunități), în care copiii de toate vârstele supravegheați de cadre didactice voluntare erau educați în spirit socialist. În același timp, au fost eliminate gradele din armată, precum și regulile academice în artă. Gramatica și ortografia au fost simplificate, iar lupta ideologică împotriva prejudecăților și convingerilor religioase a luat avânt. Regimul a depus rapid eforturi majore în domeniul învățământului public. Sub conducerea lui Anatoli Lunacearski, comisariatul poporului pentru educație a publicat un decret prin care declară deschiderea unui „front împotriva analfabetismului” la
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
și împrejurimi. Numele său a rămas în istoria artei românești nu doar prin valoarea operelor semnate, ci și prin contribuția avută la întemeierea primelor școli de Arte frumoase, la București și Iași (1864). Din punct de vedere al formației sale ideologice, trecerea lui Aman pe la liceul Sfîntul Sava a avut multă însemnătate. În acești ani se pregătea în Țara Românească revoluția de la 1848. Ideile ei, care trezeau conștiința națională militînd pentru înlăturarea feudalității, unirea Principatelor și întemeierea unui stat autonom, erau
Theodor Aman () [Corola-website/Science/298307_a_299636]
-
scrisori de afaceri. În secolele XIV-XV în universitățile Europei septentrionale dominau logica și scolastica, în timp ce în Italia educația era concentrată, mai degrabă, pe aspectele practice ale vieții urbane decât pe speculații teologice, în timp ce italienii secolelor XIV-XV erau neîncrezători în programe ideologice sau morale bazate pe argumente filozofice sau presupuneri religioase despre natura umană. Primele manifestări artistice și literare ale Renașterii apar în Florența, oraș care poseda o imensă bogăție generată de comercianții și bancherii locali, care controlau operațiile bancare ale papalității
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
carolingiene o bogăție nemaicunoscută până atunci. Se pare că mănăstirea Fulda avea biblioteca cea mai bogată: aproximativ o mie de volume. Renașterea carolingiană s-a manifestat și în planul artelor vizuale prin reînnoirea formelor antice cărora le-a atribuit sensuri ideologice precise. Spre exemplu, modelele păgâne, ce au pătruns în arta creștină, au fost adaptate nevoilor noii ideologii. Acest lucru poate fi sesizat cel mai bine la capela imperială din Aachen, cel mai notabil reper spiritual al Occidentului medieval, ridicată de
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
as in beer”. În practică, termenul „software liber” este mai des întâlnit printre programatori și pasionații de informatică, iar termenul „software cu sursă deschisă” este mai des folosit în mediul de afaceri. Există temerea că sublinierea prea evidentă a „activismului ideologic” legat de libertate în „Mișcarea Free Software” îi îndepărtează pe unii patroni, în mediul de afaceri preferându-se sublinierea avantajelor practice, exprimate de denumirea „software cu sursă deschisă”. Licențele de software liber promovate de FSL, cum ar fi licența Licența
Software liber () [Corola-website/Science/297186_a_298515]
-
că a fost pedepsirea FBI-ului pentru intervenția împotriva sectei Davidienilor din Texas|Waco]], Texas. "Folosirea calculată a violenței ilegale pentru a instaura frica, în vederea intimidării sau pedepsirii guvernelor sau societăților, pentru atingerea unor scopuri în general politice, religioase sau ideologice". Și această definiție este puternic criticată pentru că permite aplicarea conceptului de terorism la nivel statal (stat terorist) și introduce arbitrarul "legalității" conferit de tribunalele americane. De exemplu uciderea unor cetățeni civili iranieni ar putea să fie considerată "legală" de către guvernul
Terorism () [Corola-website/Science/297183_a_298512]
-
Statelor Unite ale Americii sau al oricărui Stat (din componența SUA)."" În legea adoptată în februarie 2001 în Marea Britanie, definiția actului de terorism este atât de largă încât include nu numai orice folosire a violenței și a amenințării pentru atingerea unor obiective politice, ideologice sau religioase, dar și "perturbarea sau interferența serioasă în funcționarea unui sistem electronic." De asemenea sunt considerate ca acte teroriste acțiuni de amenințare cu folosirea armelor de foc sau a explozivilor care nu au ca scop influențarea guvernului sau crearea
Terorism () [Corola-website/Science/297183_a_298512]
-
războiului din Irak). Aplicarea unei etichete generale și simpliste de terorism este de asemenea contraproductivă, ducând de obicei la creșterea influenței și virulenței grupării sau facțiunii teroriste. Etichetarea ca „terorism” implică automat ilegitimitatea mijloacelor folosite pentru atingerea unui obiectiv politic, ideologic sau religios. În cazul în care între părțile aflate în conflict există discrepanțe culturale majore, conceptul de legitimitate nu mai este unic și aceleași fapte pot fi considerate ca acte teroriste sau acțiuni legitime de insurgență, în funcție de apartenența și interesele
Terorism () [Corola-website/Science/297183_a_298512]
-
bază militară din localitatea Cebu din Filipine). Inițial acest concept de organizare aparținea celulelor anarhiste de la începutul secolului, dar a revenit în actualitate datorită acțiunilor grupului terorist Al Qaeda. În esență este vorba de încercarea de a oferi o umbrelă ideologică, politică și religioasă comună pentru a favoriza apariția spontană a unui număr mare de grupuri teroriste izolate, care să acționeze pentru atingerea unor obiective asemănătoare fără a avea legături clare de comandă, control și susținere logistică. Se consideră că acest
Terorism () [Corola-website/Science/297183_a_298512]
-
din această organizație a organizat atacul terorist contra sportivilor israelieni la Olimpiada de vară de la München, munițiile și armamentul fiind transportate în bagajul unor diplomați bulgari. Majoritatea organizațiilor teroriste importante sunt afiliate unei mișcări politice, religioase, sau a unui curent ideologic (naționalist, social, ecologist etc.). Aceste organizații mai sunt denumite și grupări teroriste propriu-zise. Există o mare varietate sub aspectul organizării, metodelor de acțiune și letalității grupurilor din această categorie, elementele lor comune fiind: Grupurile teroriste afiliate pot avea până la câteva
Terorism () [Corola-website/Science/297183_a_298512]
-
a fost luat în seamă de membrii Comitetului Central, mulți dintre ei fiind de asemenea criticați de liderul bolșevic. După moartea lui Lenin în ianuarie 1924, Stalin, Kamenev, și Zinoviev au condus împreună partidul, plasându-se din punct de vedere ideologic între Troțki (exponent al aripii de stânga din partid) și Buharin (exponent al dreptei). În acest timp, Stalin a abandonat accentul pus pe revoluția mondială în favoarea politicii construirii "socialismului într-o singură țară", în contrast cu teoria lui Troțki, "Revoluția permanentă". Stalin
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
forțată au fost responsabile de foametea teribilă care a cauzat moartea a până la 5 milioane de oameni, între anii 1932-33, în mod special în Ucraina și în regiunea inferioară a fluviului Volga. Știința în Uniunea Sovietică era sub strictul control ideologic al partidului, alături de artă, literatură și orice altceva. Partea pozitivă a fost aceea a unui progres semnificativ în domeniile "sigure din punct de vedere ideologic", datorită sistemului de educație și învățământ gratuit și al cercetării științifice finanțate de stat. Totuși
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]