KorAP: Find »[drukola/base=pic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...525 526 527 ...574 >

14,344 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288

probabil, așa cum se prezintă, nimeni nu le spusese înainte, aceste cuvinte au avut norocul de a nu se pierde unele de altele, au avut pe cineva care să le pună împreună, pe cineva care știe că lumea ar fi un pic mai decentă dacă am ști cum să reunim câteva cuvinte care umblă pe aici răzlețe, Mă îndoiesc că sărmanele disprețuite se vor întâlni vreodată, Și eu, dar să visezi e ieftin, nu costă bani, Să vedem ce vor spune ziarele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
de a-și pierde timpul. Când ajunse în parc, se așeză pe banca unde stătuse cu soția medicului și-l cunoscuse cu adevărat pe câinele lacrimilor. De acolo vedea lacul și femeia cu găleata înclinată. Sub pom era încă un pic răcoare. Își acoperi picioarele cu poalele pardesiului și se așeză comod suspinând de satisfacție. Bărbatul cu cravata albastră cu buline albe veni prin spate și-i trase un glonț în cap. După două ore ministrul de interne susținea o conferință

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265

deasupra paturilor aranjate erau drapate, fără cusur, plase contra țânțarilor. Unele dintre camere aveau ferestre În jurul cărora se cățărau flori de un galben strălucitor, iar În altele erau puse pe pereți icoane mexicane vechi. Am Început să mă simt un pic mai veselă - cine nu s-ar fi simțit? — În acest caz, Lauren, care este țelul tău? am Întrebat-o eu, recăpătându-mi răsuflarea. —Să-mi dau Întâlniri ca și cum aș fi din nou la facultate. Nu tu relații serioase, nu tu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Lauren, În timp ce ne apropiam. S-a Întors și s-a oprit o clipă, apoi și-a coborât vocea și a șoptit: Să fiți drăguți cu Marci. Pare inocența Întruchipată, dar e o mare bârfitoare - aude totul și Întotdeauna Înțelege un pic pe dos. Pare așa de rigidă pentru că e convinsă că suferă de scolioză, deși nu are așa ceva. Cu toții credem că e pe cale să divorțeze, doar că ea nu o știe Încă. Tot timpul uită că e măritată. E ceea ce numesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Întreabă Marci pe Lauren ori de câte ori o vede. —Dumnezeule, nici nu mai știu, replică Lauren cu nonșalanță. -Așa le răspunde Lauren Întotdeauna celor care o Întreabă pe unde a mai fost. —Ei, na, trebuie să fi fost pe undeva, păru un pic enervată Marci. —Nu o să primești niciodată un răspuns, zise Milton, pe un ton solemn. Păi, eu am fost o vreme pe la ferma tatei, apoi am fost amândoi cu barca. De-astea... răspunse Lauren evaziv. —Amândoi? Întrebă Marci. A, nimeni, zise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
ea, Încrucișându-și degetele. Apoi, aruncându-i o privire lui Hunter, continuă: — Hunter... nu-mi vine să cred că nu mi-ai spus că te retragi de pe piață. Cine ar fi crezut? Însurat! Îl fixă pe Hunter cu privirea un pic cam prea mult, apoi se Întoarse către mine și Îmi spuse: Hunter este foarte de treabă. Mă ajută cu ceva la care lucrez. Foarte drăguț din partea lui. — E drăguț, nu-i așa? am spus eu, zâmbindu-i lui Hunter. Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
că e Jay-Z sau careva care sună să vadă dacă poate veni la petrecere, spuse Marci, care rămăsese cu ochii lipiți de telefon. De ce nu răspunzi? La asta, Lauren se mulțumi să ridice din umeri și se Îndepărtă patinând. Un pic mai târziu, când petrecerea Începuse să se apropie de final și eram toți destul de relaxați, leneveam pe o sofa alături de Hunter, când Marci veni și se plantă lângă noi. Oarecum bâlbâindu-se, ca beată, ne informă că unul dintre principalele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Înfrumusețat. Trebuia să recunosc că era intimidant. Chiar atunci sună telefonul. Era Milton. —Te obsedează cartea? mă Întrebă cu dezinvoltură. —Milton, mi-a plăcut nespus... —... ai putea să muți șezlongul, să zicem... cu vreo 16 cm spre dreapta? Nu, un pic mai mult, așa, da, nițeluș către terasă... așa. Stop! Stoooop! a țipat el. Scuze, sunt la lucru. —Să te sun eu mai Încolo? l-am Întrebat. —Eu sunt mereu la lucru. Ia spune, am obținut jobul? Întrebă Milton. —Sunt sigură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
metoda italiană din secolul al XVIII-lea, cu buchete de trandafiri argintii realizați manual prin imprimarea modelului pictat de pe bucăți de lemn? — Sună minunat... dar poate nițel prea mult pentru noi, am replicat, Încercând să fiu politicoasă. Mă simțeam un pic neliniștită: orice făcut manual Îmi suna alarmant de costisitor. Ce altceva am putea face? —Sylvie, am o idee și mai bună. Vopsea Farrow și Ball Pink - sunt obsedat de ea. Este cea mai rafinată vopsea roz din Anglia, ar arăta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
la Sabbia Rosa, după doar o aluzie strecurată Într-un email, era comportamentul unui soț exemplar. Toată Încurcătura asta era, În mod evident, vina celor de la hotel. Și totuși... era ciudat... Dar... ei, ce mai conta? Probabil că eram un pic cam prea paranoică, știindu-l pe Hunter plecat pentru atâta timp ș.a.m.d. —Pentru că mi-e atât de dor de tine, l-am mințit eu. Mă gândesc la tine tot timpul. Nu-mi iese din cap că Parisul nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Sanford. O sărută pe obraz și se ridică, Împleticindu-se nesigur de pe taburet ca să plece. —Trebuie să plec, dar să mă ții la curent, OK? Lauren dădu aprobator din cap și se uită după el, În timp ce părăsea Încăperea. Părea un pic melancolică. —E drăguț, zise. Este Îndrăgostit de tine până peste cap, i-am spus eu. —Ei, na, spuse, râzând. Este un prieten nemaipomenit. Acesta este un proiect strălucit. Butonii ăia sunt atât de rari... Mă simt și eu o dată cu adevărat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
până În ianuarie. Ei, Îți place apartamentul? Îmi place la nebunie. De-abia aștept să-l vadă Hunter, am răspuns eu, fericită. — Ia uită-te la tine, câtă drăgălășenie, spuse Milton. Îl iubești foarte mult, nu-i așa? Am roșit un pic și am aprobat, dând din cap. Nici una dintre persoanele pe care le cunosc nu Își mai iubește actualul soț, spuse Milton. Nici măcar tipii care sunt homosexuali. Asta este Îngrozitor. Vrei ceai cu gheață? Am turnat În două pahare și am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
să fie În mod inconștient paranoice, dacă vrei. Tipele ca Sophia sunt foarte viclene, știi... continuă ea, și chiar dacă nu se petrece nimic, tot trebuie să fii permanent cu ochii În patru, pentru cazul În care se petrece ceva. Un pic cam ca În problema saudiților și a petrolului, ca să ne Întoarcem de unde am plecat. — A pus punctul pe i, dădu din cap Lauren, aprobând, nici eu nu aș fi putut să o spun mai clar. „Fiind divorțate, Lauren și Tinsley

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
este foarte rușine pentru asta, am râs eu. —Ei, cred că a fost o idee genială. Avem un cămin adevărat, pe care Îl ador. Și te ador și pe tine, spuse el, Încolăcindu-se În jurul meu. Hai să dormim un pic. Nu era nimic În neregulă, Îmi puteam da seama de asta. Hunter era la fel de adorabil ca Întotdeauna și era foarte Însurat cu mine. —Scumpo, nu trebuia să faci asta, zău, spuse Hunter În dimineața următoare. —Așa am vrut eu, i-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
am stat Împreună deasupra plapumei, mestecând câte un croasant de la brutăria Balthazar, unde făcusem eu comandă. Pe la 8 fără un sfert, mi-a sunat telefonul mobil. Am răspuns. —Bună, Sylvie. Sunt Sophia. Ce mai faci? — Oh. Bună, am zis, un pic șocată. —Pot vorbi cu Hunter? E foarte urgent, iar telefonul lui trebuie că e Închis, că nu am putut să-l contactez. Șovăind, i-am dat telefonul lui Hunter. Dintr-odată, balonașul de bine s-a risipit, iar Îndoiala din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
capă scurtă din tweed, iar pe dedesubt avea acei jeans foarte mulați, În stil Kate Moss. Părul ei castaniu părea atât de lustruit, că practic Îmi puteam vedea În el propria reflexie. „Trebuie să o salut“, m-am gândit, un pic posomorâtă. Am bătut-o pe umăr: —Bună, Phoebe! Phoebe s-a Întors și s-a uitat la mine. S-a chiorât la căruciorul meu care dădea pe dinafară. Nu dădu nici măcar un semn cum că m-ar fi recunoscut. Brusc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
apoi urma să mă schimb Într-o rochie nouă, din jerse, pe care o cumpărasem de la Daryl K cu câteva zile Înainte ca el să se Întoarcă. Avea o croială oarecum neconvențională, fapt care mă făcea să mă simt un pic avangardistă și sexy. „Phoebe are dreptate“, mă gândeam În sinea mea, În timp ce-mi puneam rochia pe mine. Să fii soție era infinit mai plăcut atunci când erai Îmbrăcată frumos. Exact când Începeam să toc ceapa, sună soneria: cu siguranță

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
e tot rostul unei căsătorii. La bine și la rău și toate celelalte. — Eu am scos din jurămintele noastre partea cu „la rău“. Christopher nici măcar nu a băgat de seamă. Marci a făcut o pauză și apoi, Înseninându-se un pic, zise: Ce distractiv, Salome vrea să-mi petrec toată vara viitoare cu ea la East Hampton. Zice că reședința ei arată ca un palat disco tot sezonul, cu... ÎhÎÎÎÎÎÎ... hÎÎÎÎ... ÎhÎÎÎÎ ... dintr-o dată Marci sughița printre lacrimi, de-abia putând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
rochie - una de cocktail din satin negru, cu câte o fundă pe fiecare umăr și cu o despicătură sexy În partea din față a fustei. Problema era că i-o promisesem lui Salome pentru balul lui Alixe. Simțindu-mă un pic vinovată, i-am spus Ninei că o poate avea În exclusivitate. Salome urma să Își iasă din fire dacă afla că Nina Chlore urma să poarte și ea aceeași rochie. Dar prăjitura se fărâmițează Întotdeauna În favoarea starului de cinema, potrivit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Moscova, de vreme ce bărbații cei mai bogați preferă să aibă mereu alta În fiecare noapte. În ciuda tinereții sale, Oksana era o dură. Petrecuse două sezoane la Milano, făcând modelling, ceea ce o transformase Într-o persoană mai puțin rezervată, ea fiind un pic mai directă În comportament și exprimare decât compatrioatele ei. Era Îmbrăcată Într-o rochie neagră din satin, cu o croială Îndrăzneață, iar În urechi purta două diamante rotunde, tăiate În formă de briliant. Arăta de parcă urma să pozeze la o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Își luase aerul de adâncă dezamăgire al unei logodnice părăsite, care se așteptase să se mărite sigur cu bărbatul În cauză. Era prea mult. De când părăsisem Park Hyatt cu câteva ore mai devreme, Lauren de-abia dacă Își scosese vreun pic ochelarii de soare de la ochi sau căștile iPod-ului din urechi. Nici măcar când am găsit În aeroport singurul exemplar disponibil al revistei New York, tot nu s-a mai luminat la față. Unul dintre titlurile de pe copertă titra: „NYTV: Oamenii de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Mmm... făcu ea. Ce bun gust are soțul tău. Iese din magazinul S.J. Phillips de pe Bond Street. Cunosc bine locul, crede-mă. Cel mai bun bijutier din Londra. Ce ți-a dăruit? —Păi... ăăă... nimic, am răspuns, simțindu-mă un pic tulburată. Ce căutase Hunter Într-un magazin de bijuterii din Londra? Lauren nu prea mă asculta. Ținea revista la câțiva centimetri de nas și examina cu atenție fotografia. —Dumnezeule! Fotograful ăla. Nu pot să cred. Ăsta, afirmă Lauren, este piciorul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
și examina cu atenție fotografia. —Dumnezeule! Fotograful ăla. Nu pot să cred. Ăsta, afirmă Lauren, este piciorul Sophiei D’Arlan. Am luat revista de la Lauren și m-am uitat mai de aproape la fotografia cu Hunter. Era, Într-adevăr, un pic dintr-un picior de femeie, de la gleznă În jos, care se zărea pe marginea fotografiei. Piciorul era Încălțat cu pantofi aurii cu tocuri foarte Înalte, care aveau un ciorchine de perle deasupra degetelor. —Lauren, cum poți tu să fii sigură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Încă o chestie groaznică. Trec prin toate astea, mă dau peste cap să rezolv treaba, și apoi mă duc la apartamentul lui Sanford de la Mark și totul a fost... a fost absolut groaznic, groaznic. Lauren Îi povestise lui Sanford, un pic umflându-se În pene, despre escapada la Moscova pentru a face rost de butoni, dar el Îi Întrerupsese relatarea entuziastă despre Monterey la meciul de polo. —A fost atât de aiurea... de ciudat... de parcă era gelos sau ceva de genul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Împodobeau orașul, scânteind albe de-a lungul bulevardului Park Avenue ori strălucind Într-un roz șic În vitrinele de la Bergdorf Goodman, Îmi spuneam În sinea mea, Întruna, că sigur bijuteria avea să fie cadoul meu de Crăciun. Chiar dacă era un pic prea devreme pentru brad, eu Îl cumpărasem pe al nostru la câteva zile după Ziua Recunoștinței, de la o familie din Vermont care vindea brazi În josul lui Fifth Avenue. Eu și Hunter am petrecut veseli prima duminică din decembrie Împodobind bradul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]