14,044 matches
-
s-a născut individul, practicile sociale specifice respectivei comunități etc. Așadar, identitatea națională este înțeleasă și ca rezultat al unui proces de apropriere și de interiorizare a unei moșteniri etnice. Construcționiștii abordează problema naționalismului în perspectivă micro, acordând atenție caracterului procesual al mișcării și analizând mecanismele sociale ale producerii fenomenului naționalist. În această lumină, raportarea și / sau aderarea individului la mișcările naționaliste se explică în parte printr-o reacție emoțională și prin mimetism social, dar și prin alegeri raționale și urmărirea
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
cu multe semnificații. Din perspectiva filozofică relativismul este acea atitudine intelectivă care declară că nicio percepție, nicio reprezentare, nicio descriere lingvistică de realitate, nicio interpretare de descriere, nicio măsurătoare, de stare, nicio modelare fenomenală, nicio evaluare de caracteristică structurală sau procesuală a realității, nu este unică și absolută, că există o infinitate de sisteme referențiale care pot prelua și caracteriza într-un fel determinat realitatea sau individul. ul în concepție științifică afirmă că putem introduce nenumărate sisteme referențiale în care putem
Relativism () [Corola-website/Science/309152_a_310481]
-
observată și reprezentată. 6-Idei interacțiune implicând distingerea agenților care acționează cuplat și alocând fiecăruia particularitatea modală a implicării. 7-Idei funcție caracterizând un ansamblu de idei forme, relații, mișcări sau proprietăți conexate care determină o interacțiune determinată într-un spațiu obiectual procesual dat. 8-Idei persoană caracterizând individul conștient, posesor de capabilități de a identifica, atribui, crea sau controla moduri idei. 9-a de valoare, concept subtil care pune în evidență caracteristica satisfiantă sau utilitară a stării idee, fie formă sau proces, în
Idee () [Corola-website/Science/306184_a_307513]
-
tratată fie că o supra-individualitate atotputernica, sau ca o creație a unei supraconștiențe divine, atotcunoscătoare. Limbajul este și el privit ca efect al unor meme specifice, moștenite sistematic, prin intermediul cărora individul dobândește capacitatea de a organiza și abstractiza obiectual și procesual universul, amplificând posibilitățile de supraviețuire în condiții dificile. Se face ipoteza că memele interacționează între ele generând complexe de meme noi cu potențiale interactive, conceptuale și evaluante superioare, dar ele se pot și inhiba unele pe altele, construind personalizări cu
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]
-
prevăzute numai prin lege". Aceste prevederi constituționale conferă legiuitorului competența exclusivă de a stabili procedura de judecată și îl îndrituiesc pe acesta ca, în considerarea unor situații deosebite, să stabilească reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procesuale, așa cum este și cazul reglementării exprese și limitative a cazurilor în care poate fi promovată revizuirea. Consideră că dispozițiile art. 453 alin. (3) și (4) teza întâi din Codul de procedură penală nu instituie privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270141_a_271470]
-
Codul de procedură penală, modificate prin art. 102 pct. 272 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Textele de lege criticate au următorul cuprins: "(3) Cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și f) pot fi invocate ca motive de revizuire numai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270141_a_271470]
-
a fost modificat de pct. 24 al art. VIII, Titlul II din LEGEA nr. 161 din 19 aprilie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 279 din 21 aprilie 2003. Articolul 26^1 (1) Oficiul Național al Registrului Comerțului are legitimare procesuală activă și poate interveni în orice proces privind înregistrări în registrul comerțului, interesul fiind prezumat și constând în respectarea cerințelor generale ale activității comerciale. ... (2) Cererile introduse de Oficiul Național al Registrului Comerțului, în temeiul prezentei legi, nu sunt supuse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233362_a_234691]
-
potrivit cerințelor. (2) Criteriile de evaluare urmărite și criteriile de acceptare sunt: ... a) obiectul de activitate: să cuprindă activități de natură tehnică și/sau științifică cu profil adecvat domeniului produselor pentru construcții; ... b) organizarea: să fie identificată organizarea structurală și procesuală pentru conducerea și desfășurarea activității specifice, prin care, pentru evaluarea adecvării la utilizare a produselor, să se asigure independența de decizie, imparțialitatea deciziei în raport cu interesele producătorilor implicați și participarea echilibrată la decizie a tuturor părților interesate; ... c) managementul calității: să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243135_a_244464]
-
respingerea ca inadmisibil a apelului formulat de procuror în ce privește latura civilă a cauzei, în lipsa apelului părții civile, își are rațiunea în caracterul privat al acțiunii civile, care este, în esență, o instituție de drept civil, ea devenind instituție de drept procesual penal în măsura în care este exercitată în cadrul unui proces penal. Acțiunea civilă în procesul penal este supusă dispozițiilor de fond ale răspunderii civile. Săvârșirea unei infracțiuni produce, pe lângă urmările socialmente periculoase, și un prejudiciu material sau moral în dauna unei persoane fizice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191980_a_193309]
-
ca atare de deținătorul interesului legal sau poate avea autoritate de lucru judecat numai cu privire la existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia, în fața unei instanțe civile, atunci când partea civilă a înțeles să uzeze de mijloace procesuale separate, cum ar fi exercitarea unei acțiuni civile distincte de cea penală, pentru valorificarea dreptului său. Faptul că procurorul nu are acces la calea de atac a apelului, în absența apelului formulat de partea civilă, nu echivalează cu o încălcare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191980_a_193309]
-
ca sancționarea introducerii în justiție, cu rea-credință, a unor cereri de recuzare sau de strămutare, ar încălca principiul liberului acces la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție. Critică este nefondată, urmând a fi respinsă, pentru considerentele ce urmează. Activitatea procesuală a părților trebuie să se desfășoare cu respectarea normelor prevăzute de lege. Stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului, soluție ce rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 125 alin. (3) și ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149582_a_150911]
-
deoarece, potrivit art. 108^5 din Codul de procedură civilă, împotriva încheierii de stabilire a sancțiunii se poate face cerere de reexaminare. Și, în sfârșit, nu poate fi primită nici critică potrivit căreia partea ce folosește în mod abuziv drepturi procesuale răspunde pentru pagubele pricinuite celui prejudiciat și nu ar mai fi cazul să mai "răspundă încă o dată" printr-o amendă. Or, răspunderea civilă delictuala nu exclude, în principiu, existentă, pentru aceleași fapte, a răspunderii administrative. Pentru considerentele expuse, în temeiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149582_a_150911]
-
ADPFR și ARAIEX, cu unele amendamente care privesc pct. 1.1, 3.4, 5.1 și 5.2 din metodologie. CREDIDAM a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de arbitraj, excepția prematurității cererii și excepția lipsei calității procesuale active a ADPFR și ARAIEX. Acestor excepții i s-a adăugat excepția lipsei de interes a UNART, formulată la termenul din data de 2 iulie 2012. Referitor la inadmisibilitate, CREDIDAM a invocat faptul că nu s-a emis o decizie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243724_a_245053]
-
Referitor la prematuritate, CREDIDAM susține că nu se poate soluționa cererea de arbitraj, atât timp cât nu au avut loc negocieri reale, termenele la care s-au purtat discuții fiind foarte scurte. În susținerea prematurității a depus înscrisuri. Referitor la lipsa calității procesuale active a ADPFR și ARAIEX, CREDIDAM arată, în principal, că nu se poate stabili cine are calitatea de parte în negocieri, atât timp cât nu există o decizie de constituire a comisiei de negociere emisă de ORDA în temeiul art. 131 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243724_a_245053]
-
că, deși termenele de negociere au fost relativ scurte, având în vedere calitatea și experiența părților implicate, acestea aveau posibilitatea reală a negocierilor, inclusiv pe parcursul derulării arbitrajului. Completul constată neîntemeiată excepția și urmează a o respinge. Referitor la lipsa calității procesuale active, completul reține că oricare dintre organismele de gestiune colectivă are dreptul, potrivit legii, de a iniția negocierea și, ulterior, arbitrajul; în speță, calitatea de parte nu este conferită de o decizie a directorului ORDA, ci rezultă ex lege. Completul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243724_a_245053]
-
a le compensa potrivit art. 276, 359, 359^1 din Codul de procedură civilă. Pentru aceste motive, COMPLETUL ARBITRAL hotărăște: Respinge excepția inadmisibilității cererii de arbitraj ca nefondată. Respinge excepția prematurității cererii de arbitraj ca neîntemeiată. Respinge excepția lipsei calității procesuale active a ADPFR și ARAIEX ca nefondată. Respinge excepția lipsei de interes a UNART ca neîntemeiată. Admite în parte cererea de arbitraj inițiată de ADPFR și ARAIEX cu privire la stabilirea unui punct de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243724_a_245053]
-
care procesul-verbal conține vicii grave de formă, nu se poate dispune anularea acestuia, iar instanța de judecată trebuie, practic, să suplinească lipsurile sau să ratifice actul respectiv de sancționare. Se mai apreciază că textul criticat limitează, din punct de vedere procesual, participarea părții care sesizează instanța de judecată, întrucât singura argumentație pe care autoritatea o prezintă instanței este o simplă supoziție. Totodată, această supoziție trebuie să fie susținută și argumentată de instanța de judecată, ceea ce încalcă principiul egalității părților în cadrul procesului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223377_a_224706]
-
încalcă principiul egalității părților în cadrul procesului din moment ce presupusul contravenient nu poate fi egalul instanței de judecată. Se consideră că actul de sancționare nu poate fi însăși hotărârea instanței de judecată din moment ce singurul remediu judiciar împotriva acesteia este doar recursul, etapă procesuală care nu permite administrarea unui probatoriu complet. Se arată că instanța de judecată ar trebui să verifice legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare a contravenției, și nu să dispună chiar ea sancționarea contravențională. În fine, se arată că textul criticat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223377_a_224706]
-
că art. 13 din lege, pe lângă răspunderea civilă delictuală pe care o reglementează, prevede și o răspundere contravențională, din moment ce fapta ilicită este sancționată cu amendă contravențională. Curtea a arătat că "împrejurarea că actul de sesizare al instanței, care circumscrie cadrul procesual al controlului efectuat de către aceasta, este diferit în funcție de calea aleasă de persoana care are calitatea de consumator nu impietează cu nimic asupra dreptului la apărare al comerciantului. În fața instanței de judecată, părțile au în egală măsură posibilitatea de a-și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223377_a_224706]
-
este diferit în funcție de calea aleasă de persoana care are calitatea de consumator nu impietează cu nimic asupra dreptului la apărare al comerciantului. În fața instanței de judecată, părțile au în egală măsură posibilitatea de a-și exercită garanțiile prevăzute de legea procesual civilă, formulând apărările pe care le consideră pertinente și utile cauzei". Prin aceeași decizie, Curtea a statuat, în ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituție, care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, că, "aplicând sancțiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223377_a_224706]
-
2) Actele și lucrările efectuate în cadrul Agenției, rămase definitive până la publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010, rămân valabile. ... (3) Probele administrate și actele procesuale efectuate la instanțe și organe de urmărire penală înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi se mențin. ... (4) Declarațiile de avere și declarațiile de interese depuse până la intrarea în vigoare a prezentei legi rămân valabile și vor putea fi valorificate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225606_a_226935]
-
procedură penală, însă, din motive obiective, a formulat cererea de redeschidere ulterior datei de 1 februarie 2014. 7. Cât privește dispozițiile art. 466 alin. (2) din Codul de procedură penală, susține că acestea aduc atingere dispozițiilor constituționale, convenționale și normelor procesual penale referitoare la dreptul la apărare, atât timp cât nu se consideră "judecată în lipsă" ipoteza în care aparținătorii persoanei judecate și condamnate au angajat, în cursul procedurilor anterioare, un apărător ales, iar persoana condamnată nu a luat cunoștință despre procesul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266708_a_268037]
-
sunt constituționale. Astfel, arată că acestea nu aduc atingere dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât, fiind norme ce aparțin domeniului procedural, acestea se aplică din momentul intrării în vigoare și până la momentul ieșirii din vigoare. De asemenea, normele procesual penale criticate nu aduc atingere nici dispozițiilor art. 16 din Constituție, de vreme ce se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare și, totodată, nu conțin dispoziții care, prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266708_a_268037]
-
Invocă, totodată, și dispozițiile art. 10 alin. (1) din Codul de procedură penală. 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate reprezintă o cale extraordinară de atac de retractare nouă, normele procesual penale care reglementează această procedură regăsindu-se în titlul III - "Judecata" - al Părții speciale a Codului de procedură penală, capitolul V - "Căile extraordinare de atac". Noua procedură este în conformitate cu cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266708_a_268037]
-
din 1968 - era recunoscută posibilitatea solicitării rejudecării cauzei de către persoana judecată și condamnată în lipsă numai în cazul în care se cerea extrădarea condamnatului sau predarea acestuia în baza unui mandat european de arestare, aceasta fiind o procedură specială, normele procesual penale precitate făcând trimitere la procedura revizuirii drept cale extraordinară de atac. 17. În prezenta speță, Curtea reține că sentința penală prin care autorul excepției a fost condamnat în lipsă, rămasă definitivă prin neapelare, a fost pronunțată în primă instanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266708_a_268037]