14,769 matches
-
Stimate Domnule Dimitriu, Răspund la foarte amabila Dstră scrisoare, mulțumindu-Vă mai Întâi pentru aprecieri și pentru lucrurile frumoase pe care mi le comunicați și rugându Vă să mă considerați colaboratoarea Muzeului pe care-l conduceți. Eu am o legătură sufletească veche cu Fălticenii și chiar cu Moldova În general. Am lucrat șapte ani la documentele din arhiva lui Artur Gorovei; am publicat articole-studii, cercetări - În legătură cu Ion Creangă; lucrez de mult timp la niște documente prețioase Iraclie Porumbescu. (Muzeul Sucevei mi-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
spatele lor. Copiile erau destul de reușite, dar nu perfecte: ele nu izbuteau să reproducă modelul în deplinătatea lui, care rămâne inimitabil, cum irepetabilă este fiecare tușă de penel. Nimeni, oricât de iscusit ar picta, nu poate să reconstituie inspirația, starea sufletească a artistului de demult. E frustrant să privești cum se lucrează la copii în preajma originalului. De parcă asiști la o știrbire de prestigiu, la o degradare a valorii unice a tabloului, la o dezvrăjire a misterului creației... VASILE GÂRNEȚ: Muzeul Prado
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
literar, foamea, da, foamea de recunoaștere, de glorie. Știu, sunt unii artiști, din variile lor domenii ale artei și literaturii, care declară sus și tare, în numeroase interviuri și confesiuni, că „urăsc gloria, că scriu sau pictează doar pentru mulțumirea sufletească!...”. - ...Atunci de ce expui, de ce faci atâtea eforturi umilitoare ca să publici... ?! i-am întrebat pe unii dintre aceștia, dintre care unii s-ar putea să fie sinceri în naivitatea lor, iar alții joacă comedia ipocrită de secole a „dezinteresatului”, a sufletului
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de confesiune în Anii de ucenicie. Nu-i rămânea decât să se desfășoare în timp și spațiu, să pună în pagină monologuri și dialoguri, să aleagă ritmul și viteza discursului, să instituie o atmosferă și, mai ales, să sugereze stări sufletești. Relatările lui despre întâmplări vechi ori recente, narațiuni adesea melodioase, își asociază magia amintirii și penumbrelor; vocația rapsodică se lasă invadată de filoane lirice impresive, de poeticitatea subconversației, mai exact de indicibilul minutelor de reverie. Pe scurt, în Sadoveanul tuturor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nimica nu pot spune. Nu înțeleg cum pot veni oamenii de la București și din alte părți ca să se găsească perfect în aceiași adunătură, cu aceiași viață; deosebire că e cu mult mai scumpă. Stupidul burghez care n-are viață proprie sufletească, altfel nu poate face: el vine să petreacă, el nu vine să se reculeagă sufletește. Pentru el ce e aia reculegere sufletească? Bani are? Aici găsește muzică și mâncare? Aici găsește distracție? Atunci s-a sfârșit! Petrece admirabil. Dar tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
adunătură, cu aceiași viață; deosebire că e cu mult mai scumpă. Stupidul burghez care n-are viață proprie sufletească, altfel nu poate face: el vine să petreacă, el nu vine să se reculeagă sufletește. Pentru el ce e aia reculegere sufletească? Bani are? Aici găsește muzică și mâncare? Aici găsește distracție? Atunci s-a sfârșit! Petrece admirabil. Dar tot așa de admirabil putea petrece la București. Mulți aici însă au prilej să închee și să sfârșească romane de dragoste. Alții găsesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
proprietăți ale materiei organizate. Ele sunt în raport cu organizația. Superioare la animale, ating culmea la om. La moarte când corpul se discompune, își pierde proprietățile, deci facultățile încetează de a exista. Dar noi numim înțelegerea, totalitatea facultăților intelectuale; conștiința totalitatea celor sufletești; suflet totalitatea tuturor facultăților la un loc. Spiritualismul, dinpotrivă înțelege sufletul ca un principiu independent de materia organizată și care-i supravețuiește. Aceasta mai ușor o putem concepe a priori; științificește e cam greu de a o proba și spiritualicește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
privind lung în zări aurii. Domol, ca-n spre munci silnice, pornesc apoi șiragurile spre câmpurile de exerciții la instrucție. Comenzi lungi trec prin aer, plutesc de-acolo de pe costișe până pe deasupra taberii; și de multe ori cu un gol sufletesc adânc, amărât de curgerea ceasurilor fără rost, rămân răzimat în sabie, privind spre tabără, spre nenumăratele corturi așezate regulat, în care stau grămădiți, ca sardelele-n cutii, peste șapte mii de soldați. Podișul întreg e plin de pânzele acestea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un pouvoir partial, qui se tourne contre son maître. Abstinența e mai ușoară decât moderațiunea. Asmodeu e un drăcușor obișnuit să facă nu rău propriu-zis ci altfel decât oamenii. Astăzi când oamenii au lăsat uitării tot ce constituia altădată nobleța sufletească, diavolul Asmodeu se crede îndatorat, c-un zâmbet batjocoritor, să etaleze el nobleța repudiată de generația actuală. Caută alinare între mulțimile moarte de subt pământ. Slăbiciunea, boala și sărăcia nu sunt păcate. Dezolație lividă. Lung îi drumu Clujului Da-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că cere o silință eroică în această direcție. Chemat de acest imperativ și pe temeiul vechii prietinii care ne leagă, să nu te miri că după îndestulă chibzuință și în afară de orice alte preocupări în lupta de domolire, iluminare și râdicare sufletească a neamului, mă simt dator să vin alături de d-ta. Te rog să aduci această hotărâre a mea la cunoștința d-lui general Averescu, șeful partidului poporului. Scrisoare de la o fată bucovineancă, cătră Vasile Carliciuc, flăcău muntean, servitor la mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
O visăm și-i cumpănim realizarea în toate planurile noastre. Căutăm soluțiile care ne-ar putea duce acolo. Fără îndoială că elementul culturii este principala forță care ne va îndruma pe căile viitorului. Cultura va ameliora omul va râdica valorile sufletești și va forma o colectivitate mai harnică, mai puternică, mai conștientă. Cum vom ajunge din punct de vedere practic la soluțiile cele mai bune pentru a avea realizări fericite în toate domeniile? Iată o taină a viitorului. Soluțiile geometrice, statistice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
soția lui Lăpușneanu. Curentul "Semănătorului" este editat de G. Coșbuc. În "Somnoroase păsărele" poetul vrăjește o noapte feerică ca s-o prezinte iubitei sale, ca să poată dormi în pace. "Junimea" este o adunătură de oameni experimentali. Emoția este o stare sufletească care provine datorită faptului unui lucru. Metalul este o rocă organică. La Coșbuc iubirea începe întăi pe lângă boi. Avântul patriotic al lui Alecsandri se vede în poezia cunoscută "Peneș și un curcan". [răspunsuri de la bacalaureat] 17. Nobilul rus din tren
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
România nouă e bine să fie aduse și în forma aceasta a adunărilor la cunoștința poporului pentru care ele s-au săvârșit. Arta literară nu mai este un amuzament steril pentru acei care viețuiesc în huzur; arta literară devine bucurie sufletească și intelectuală pentru întregul popor muncitor, în calea sa către popasul luminat și activ al socialismului. De aceea scriitorii sunt hotărâți să vie din când în când, destul de des, în contact cu cititorii lor. La una din asemenea adunări ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spitalului de la Fântânele, din apropiere. Apoi în față, lângă altar, cucoanele satului, și funcționarii, foarte demni, cu fețele foarte liniștite. Din când în când în cugetul lor, căci parcă se gândeau la ceva, închideau ochii prelung, cașicum o mare pace sufletească, un fel de amurg de seară de vară, le stăpânea sufletul. Oamenii stăteau îmbulziți, stăteau gata. Aveau ceva pe suflet. Făcuseră sfat înaintea noastră. Vorbește un învățător. Vorbește doctorul foarte bine, ca adevărat fiu de țăran, despre molima care dobora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
eticheta de uriași sau monstruozități, adjuvanții care constituie hiperbola simțurilor, necesităților și abilităților umane poartă nume expresive: Ochilă, Fomilă, Alergător, Setilă, „frigurosul”. Funcția acestor personaje este de a compensa caracteristicile organice ale neofitului, de a completa calitățile lui morale și sufletești în plan visceral, pentru a forma spectrul supradimensionat al atributelor inițiatice. Probele voinicești solicită, la un nivel inițial, o înzestrare fizică supranaturală și calitatea poate fi, din punct de vedere ritual, externă eroului, un fel de aplicare spirituală a proverbului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se înghesuie la ferestre, așteptând traversarea râului, ce va despărți Basarabia de România, ca pe un moment istoric deosebit. Unii își fac cruce, altora le curg lacrimile, iar alții privesc imobili, nefiind în stare să schițeze vreun gest, datorită zbuciumului sufletesc care îl trăiau. Intrăm pe teritoriul Patriei-Mamă care, după cum vom constata în curând, va fi și ea tristă, văzându-și fiica ei, Basarabia, din nou înstrăinată. Din acest moment înainte vom avea calitatea de refugiați din Basarabia. De la cele două
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
aliniau la toate acțiunile românești fără a pretinde onoruri. Erau și din cei care, ajutând, doreau să rămână în anonimat. Aceste inimi românești mi-au dat și mie atât speranța în viitorul mai bun al neamului românesc cât și forța sufletească de a mă angaja în lupta și în activitatea pe care am dus-o în exil.
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
înregistra un număr de 200 de copii, însciși la toate cele șapte clase 40. Pentru fete, programa prevedea cunoștințe de ordin profesional sau gospodăresc. Menirea guvernării liberale din anii 1922-1926 și 1933-1937 era în opinia Ministrului Educației, C. Angelescu, "unificarea sufletească a viitoarelor generații, formând cetățeni conștienți, cu aceleași tendințe, cu aceleași aspirațiuni, cu aceleași idealuri", crearea unui învățământ modern, care să corespundă nevoilor epocii dar și contribuie la patrimoniul "culturii și științei universale"41. Politica sa în domeniul legislației educaționale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
m-a însărcinat să vorbesc despre viața și opera lui Mihail Sadoveanu. Și într-o duminică am vorbit în sala de sărbători a liceului din Fălticeni. Am vorbit cum m-am priceput după capul meu. Trebuia un vorbitor de înălțimea sufletească a lui Mihail Sadoveanu, care a avut o imaginație colosală și o cultură mare și nu eu Ghiorghiță N. Rădășanu, un biet învățătoraș din sătișorul Bogata. Atunci l-am cunoscut pe poetul Gh. Topîrceanu 22, [20] care stătea la dreapta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ei în liceu cu elevii, despre colaborarea cu preoții și repetă de mai multe - ori că în școală trebuie să fie neapărat și un preot. Adesea, elevii vor să vorbească cu el, nu cu profesorul de religie, având problemele lor sufletești, de conștiință. Și cu atât mai mult trebuie să existe, cu cât foarte mulți tineri nu merg la biserică și doar la școală ar putea să-l întâlnească pe preot. îi dau perfectă dreptate, deși la noi în Moldova, de
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
GOSTAT Iași, cât și la Ministerul Agriculturii - Departamentul IASurilor, totuși continuă să se ocupe de IAS Popricani, unitate în care a investit cei mai frumoși ani din activitatea sa și care i-a adus cele mai mari satisfacții profesionale și sufletești. De o exigență și cinste deosebite, profesionalist de excepție, cu un înalt simț civic și omenie, inginerul Bulgaru nu a tolerat impostura, diletantismul în profesia nobilă de inginer agronom. Analizele activității Trustului se caracterizau printr-o înaltă principialitate, cu imprimarea
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
și frăgezimi, fulgerul în rouă, negurile în zăpezi; gândurile însângerate în gănduri înfiorate și înmiresmate.” Lumea este prezentă într-o nouă viziune: „altădată materiale, grele, apăsătoare, a senzațiilor, sentimentelor, altădată trăite la limita paraxistica a tragicului ”, în cea „a preaplinului sufletesc.” Astfel, în Limite: „La logodna insului cu luna, Când sub gene candele s-aprind, Stelele coboară câte una Din mătăsuri palide foșnind. Logodiți nimicului, tăcerea Plopii ca din caiere și-o torc Vântul doare lin ca mângâierea Mâinilor ce nu
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Academiei de științe Agricole și Silvice, a contribuit la întemeierea și consolidarea învățământului superior agronomic la Iași. S-a născut la 26 august 1900, în comuna Perebicăuți, județul Hotin, dintr-o familie de săteni modești, de la care a moștenit blândețea sufletească, noblețea spirituală, cinstea și capacitatea de muncă plină de pasiune specifică locuitorilor mediului din care provenea. Studiile liceale le-a urmat la Bolgrad, județul Izmail, pe care le absolvă în anul 1920. Între anii 1922-1926 frecventează, concomitent, Secțiile de științe
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
sondajele efectuate după 1990 (în legătură cu profesorii pe care aceștia și i-ar dori la o eventuală școală particulară), a apărut pe cât de constantă, pe atât de firească. Pe astfel de temeiuri s-au clădit, în mod natural, o trainică legătură sufletească și un atașament deosebit față de Școala „B.P. Hasdeu”, realități imuabile pe care ingratitudinea interesată a unor prezențe fortuite, pasagere, din câmpul decizional al școlii (în a doua jumătate a anilor `90) nu aveau cum să le afecteze, astfel încât doamna profesoară
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
persistentă a aventurării silite în necunoscut. Nesiguranța este și ea în firea lucrurilor justificată nu numai de moment ci mai ales de evoluția și experiențele ulterioare ale vieții în noile spații. Determinat de toate noxele condiției de refugiat, de rănile sufletești niciodată pe deplin închise, se ridică acel specific dor, acea complexă stare de nostalgie a locurilor și realităților sufletești pierdute, stare pe care statutul de refugiat le-a alimentat perpetuu. Amintirile apar firesc, din prea mult suflet dar și din
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]