131,805 matches
-
reședința în Amsterdam. Mult mai greu atârnă în balanța aprecierilor, categorica atribuire lui Ionel Fernic a meritului de a se număra printre traducătorii lui Omar Khayyam, ca cel dintâi. Parcurgând revistele epocii, reiese că Emanoil Bucuța a tradus catrene în "Ideea Europeană", pe care le-a și comentat, în 1922. În același an, "Analele Dobrogei" publică 15 catrene ale poetului persan, în traducerea lui D. Stoicescu. Tot aici este și un studiu. "Luptătorul" din 1922, la rubrica "Viața culturală" reproduce după
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
Europeană", pe care le-a și comentat, în 1922. În același an, "Analele Dobrogei" publică 15 catrene ale poetului persan, în traducerea lui D. Stoicescu. Tot aici este și un studiu. "Luptătorul" din 1922, la rubrica "Viața culturală" reproduce după " Ideea Europeană", câteva catrene. Sub titlul Rabayatele lui Omar Khayyam, "Universul literar" în 1925 publică 13 catrene în traducerea lui Gilbi (Anghel Pomescu) după versiunea franceză a lui Toussaint, în vreme ce cu doi ani mai înainte, în 1923, "Adevărul literar și artistic
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
nu văzuseră spectacolul, dar și oameni care nu mergeau în mod obișnuit la teatru, au primit relatările de rigoare din partea fericiților prezenți la premieră. Opinia publică a funcționat excelent în toamna aceea! Spectacolul de atunci a fost un spectacol de idei, regia și scenografia dându-și mâna în mod fericit. Voi cita două imagini, din zecile prezentate în spectacol, una care ține de scenograf iar alta de regizor. Scena de la Teatrul Bulandra (din Schitul Măgureanu) a fost prelungită cu câte o
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
distribuitor român care să-l cumpere și să facă bani pe seama lui, cum a fost cazul cu The Guru, inclus în secțiunea de comedii a Festivalului grație companiei distribuitoare, Ro-Image 2000. Ori asta nu poate să-nsemne decît că următoarele idei de pornire n-ar fi deloc amuzante, vezi vandabile. 1. Nu Napoleon a murit pe insula Sfînta Elena, ci sosia lui. Adevăratul Napoleon a trăit fericit la Paris și s-a bucurat de plăcerile vieții, ca un om de rînd
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
se poate vedea cu plăcere, la noi și aiurea. El nu face apel la "publicul devotat filmului românesc", ci la marele public, pentru care mersul la cinema nu e cîtuși de puțin o obligație patriotică. Acestui public - străin și de ideea de solidarizare în jurul cinema-ului european - un film trebuie, pur și simplu, să-i placă. Chiar regizorul, Cristian Mungiu, remarca undeva că, ani de zile, cineastului român i-a plăcut să facă alte filme decît i-ar fi plăcut publicului
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
Enesco ori Modalismul Sonatei a II-a pentru pian și vioară ,în caracter popular românesc". A fost un comentator rafinat al sensibilității polivalente, un curios al informației largi și un exeget al fizionomiei fenomenului sonor contemporan, având ca deziderat descoperirea ideilor într-o operă și nu regăsirea operei în unele idei. Dascăl, judecător, animator, educator, mijlocitor, arbitru infatigabil, Adrian Rațiu s-a dovedit a fi artistul cu multă știință și gust, fără prejudecăți și pizme. Mai presus de toate însă el
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
vioară ,în caracter popular românesc". A fost un comentator rafinat al sensibilității polivalente, un curios al informației largi și un exeget al fizionomiei fenomenului sonor contemporan, având ca deziderat descoperirea ideilor într-o operă și nu regăsirea operei în unele idei. Dascăl, judecător, animator, educator, mijlocitor, arbitru infatigabil, Adrian Rațiu s-a dovedit a fi artistul cu multă știință și gust, fără prejudecăți și pizme. Mai presus de toate însă el a fost compozitorul unor opusuri ce au trasat anumite cîmpuri
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
înăbușe din rădăcină orice gînduri chinuitoare". Datoria înseamnă pentru David Pop a adopta o soluție facilă de conformism, pe cînd pentru Apostol Bologa datoria era o formă energică de angajare eroică. Iată cum redă autorul retragerea lui David Pop în ideea de datorie ca într-o cochilie: " Era atît de calm, parcă de cînd lumea numai războaie ar fi făcut. Amintindu-și în trecut de viața lui tihnită din Năsăud, i se părea că visează, că viața aceea n-a existat
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
261). Ultimele sale cuvinte sînt reziduurile unor frămîntări abandonate, însemnînd eliberarea unei conștiințe goale ce se abandonează cu seninătate morții. Una din temele majore ale nuvelei ar putea fi insensibilitatea unei victime la teroarea istoriei. Scriitorul subliniază de repetate ori ideea de "viață tihnită" pe care o ducea David Pop în Năsăud și stăruia să o ducă și pe front, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Prin contrast e prezentată năvala războiului și deci a istoriei, cu mulțimea impresionantă a
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
Pop în Năsăud și stăruia să o ducă și pe front, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Prin contrast e prezentată năvala războiului și deci a istoriei, cu mulțimea impresionantă a victimelor. David Pop se refugiază mai întîi în ideea de datorie, deși n-ar ști să spună ce înseamnă și nu-l interesează ce consecințe are ea asupra lui. Marea neliniște nu vine nici la întîlnirea cu moartea. David Pop are o conștiință adormită, anemiată. Unica lui preocupare e
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
De bună seamă că da, pledează, indirect, Michael Moore. Or, am putea pleda noi, femeia era liberă să-și caute altă slujbă, era liberă să se mute undeva mai aproape, era liberă să se consoleze (apropo de "ocheanul estic") cu ideea că are un salariu mai mare decît al unui profesor universitar din Est ș.a.m.d... Despre "ocheanul estic"(întors) e vorba, printre altele, în filmul lui Cristian Mungiu, Occident, care, după selecția de la Cannes, din Quinzaine, și-a început
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
dacă îmi spuneți lucrul acesta, mă bucur foarte mult. Am văzut și eu că ecranul s-a integrat perfect. Vizual, el stabilește o formă de echilibru, în înălțimea scenei, față de pata albă a zăpezii, care acoperă jos, în final, platoul. Ideea este excelentă. M.N.-P.: Culoarea traduce o anume emoție în final, cînd ecranul devine albastru, ca un cer ce se deschide dintr-odată, ca o promisiune, o speranță, "trebuie - spune o voce - să reconstruim o nouă arcă a lui Noe
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
sertar prăfuit, lugubru și trist, unde nu există nici îndurare, nici femei. Poporul Bundy a avut, de-a lungul mileniilor, inițiative mărețe. Una a fost aceea de a-și căli destinul, pînă la trecerea cuțitului dincolo de os. Alta a fost ideea de a se apleca după cum bate vîntul fiindcă, susținea el, pînă la urmă tot va ieși soarele de undeva. Iar a treia, cea mai ingenioasă, promitea răzbunare tuturor dușmanilor care nu mai erau. Aceste reguli, împreună cu nemaipomenita măiestrie de a
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
alunecă în ironie. Faci din refuzul etalării sensibilității un scop în sine, ori e acesta doar o reacție instinctivă, inexplicabilă? RF. Nu fac un efort conștient de a suprima exprimarea emoției. Nu înțeleg, nu sunt întru totul de acord cu ideea că poezia mea este firească. În mintea mea ceea ce scriu este o formă de artă extrem de conștientă și mai ales foarte trează - chiar dacă nu neapărat conștientă de sine. Pe de altă parte, ai mare dreptate fiindcă încă din copilărie scriam
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
verticalitate eroică în tot ce scrii. Am sentimentul că pui șira spinării înainte de chiar arta poemului, pe care ești sigură și pe care nu o declari niciodată. Poezia ta e subtilă și consecventă. Ce pui pe primul plan: atmosfera, muzica, ideea, înțelegerea? RF. Nu sunt sigură pe nimic ce ține de poezie. Poezia e expresia sentimentelor profunde, dar instrumentul acestei expresii e limbajul, sunt cuvintele, și cu cât artistul e mai priceput la folosirea uneltelor lui, cu atât exprimă mai exact
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
una pe care încă n-am discutat-o: războiul și holocaustul. Au lăsat urme în tine, ori sunt doar un fond de amintiri ale altora? E oare vreo legătură între spaima de îmbătrânire, de singurătate, de pierdere, de eșec, de ideea că totul ar putea fi pierdut și moștenirea ce-ți coboară din părinți? RF. Am avut norocul să fiu cruțată de holocaust, nu am avut experiența lui directă, nici familia mea. Dar e de la sine înțeles că, fiind evreică, m-
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
amar, ori rușii nu prea mai știu ce înseamnă un succes." De fapt, am adăuga noi, în această operațiune se pare că n-a contat cîți mor nevinovați, ci numai anihilarea teroriștilor. Efectul e că astfel se poate ajunge la ideea că teroriștii ar fi putut fi mai buni cu victimele lor decît cei care i-au anihilat pe teroriști. Ceea ce Cronicarul refuză să creadă.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
secrete față de cititori, e bine să le spunem că, în pregătirea discuției noastre, m-ai vizitat acasă, însă, la cererea mea, fără reportofon, spre a putea pălăvrăgi în voie. Deși am o îndelungată experiență a prezenței la Radio și TV, ideea înregistrării, adică a transformării spontaneintății în ireparabil, continuă să mă inhibe. M-am adaptat fără dificultăți tehnologiei actuale însă aparțin acelora - mulți? puțini? - care consideră că atingem, de regulă, un maxim de autenticitate, nu în vorbirea liberă, ci în scris
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
peste tot, în rafturi, pe scaune, pe dușumele, ocupau orice colț liber și se înmulțeau cu prodigalitatea unor flori de cîmp. Caracteristică era și marea lor eterogenie: literatura bună se învecina cu maculatura, broșuri disparate din vechea serie a "Revistei ideii" a lui Panait Mușoiu se amestecau cu numere recente din "Adevărul literar" și "Însemnări ieșene". Mândria tatei consta în colecțiile complete ale "Vieții românești" interbelice și a "Biletelor de papagal". Un volum conținând câteva specimene rarisime ale revistelor de avangardă
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
prin care conducerea îi desemnează pe cei ce trebuie "aleși" de mase, spre a le reprezenta), național comunismul etc. N-am reușit însă tot atât de repede să-mi îngrop visele tinereții. Desigur - îmi ziceam - se comiseseră sacrilegii, abuzuri grave, impardonabile, dar Ideea, măreața Idee a Socialismului rămâne ca un pol al speranței și o țintă plauzibilă. Însă cu timpul și acest mit s-a spulberat. Eșecul primăverii pragheze m-a ajutat să înțeleg că nu poate exista comunism cu față umană viabil
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
conducerea îi desemnează pe cei ce trebuie "aleși" de mase, spre a le reprezenta), național comunismul etc. N-am reușit însă tot atât de repede să-mi îngrop visele tinereții. Desigur - îmi ziceam - se comiseseră sacrilegii, abuzuri grave, impardonabile, dar Ideea, măreața Idee a Socialismului rămâne ca un pol al speranței și o țintă plauzibilă. Însă cu timpul și acest mit s-a spulberat. Eșecul primăverii pragheze m-a ajutat să înțeleg că nu poate exista comunism cu față umană viabil. Așadar, în
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
tălpășița. Cele două experiențe de care vorbesc m-au marcat cu atât mai mult, cu cât, în vremea aceea, aveam convingeri comuniste sincere. Mă întrebam, nu puteam să n-o fac, dacă cenzorii mei erau ignari sau dacă nu cumva ideile mele o luaseră razna, dincolo de comandamentele partidului, pe care, în principiu, voiam să le respect. Oricum, datorită acestui dublu eșec mi-a pierit cheful de a mai face jurnalistică și, în genere, de a mai publica. Vreme de aproape 10
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
dezamăgire cauzată de lipsa sistematizării, a rigorii metodologice, a ordinii discursive. Când, la un moment dat, am descoperit La literature roumaine a l’epoque des Lu-mieres a lui D. Popovici, o alternativă scientistă plauzibilă a criticii călinesciene, mi-a venit ideea unui tip de abordare care să împace cele două polarități spre care înclinam deopotrivă, fără să mă decid. M-am gândit la istoria literară ca la o sinteză a celor două iubiri: pentru literatură și pentru conceptual, pentru perspectiva "aproapelui
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
groși sau mai izolatori fonic decât ușile, oricine poate sta oriunde, auzind astfel tot ce se spune în orice colț al casei. Micul text al lui Musil este, pe rând, istorie a arhitecturii, critică socială și pură zeflemea. Tocmai datorită ideilor sale neobișnuite, argumentația sa rezonează mai limpede: noile metode de construcție produc corpuri noi precum și noi moduri de a percepe lucrurile și de a stabili relații cu ceilalți. Ceea ce devine demodat în modernitate nu este, în primul rând, ușa ca
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
noile metode de construcție produc corpuri noi precum și noi moduri de a percepe lucrurile și de a stabili relații cu ceilalți. Ceea ce devine demodat în modernitate nu este, în primul rând, ușa ca instrument prin care se culeg informații, cât ideea, foarte răspândită, potrivit căreia locuința este expresia personalității proprietarului; sau, așa cum afirma Musil: "Fie că era stăpânul unui conac, fie că era simplu orășean, omul din trecut trăia în pro-pria-i casă și poziția sa socială era oglindită de
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]