132,268 matches
-
sistemul solar. De data aceasta, la bord este trimisă o echipă care - pe baza datelor păstrate de la expediția anterioară - are un plan strict privind obiectivele necesare a fi studiate. Ei explorează orașele și iau contact cu creaturile robotice de la bordul vehiculului, dându-și seama că - deși similar în multe privințe - acesta nu este același care vizitase sistemul solar în trecut. Câteva accidente, precum și un complot pus la cale de câțiva membri ai echipajului determină abandonarea misiunii și încercarea distrugerii cilindrului cu ajutorul
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
de câțiva membri ai echipajului determină abandonarea misiunii și încercarea distrugerii cilindrului cu ajutorul unor focoase nucleare. Sabotajul eșuează, iar "Rama II" părăsește sistemul solar având la bord trei oameni, care intră în contact cu o altă rasă aflată la bordul vehiculului spațial, aviarii. Cei trei oameni rămași la bordul lui Rama - Nicole, Richard și Michael - sunt nevoiți să găsească un mod de conviețuire în acel mediu străin, dar și asigure perpetuarea speciei umane printre stele. În afara aviarilor, care se dovedesc prietenoși
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
este efectuată în stare de somn indus - ființele de la bordul lui "Rama II" ajung la o Bază de Tranzit de proporții gigantice. Acolo află că ramanii realizează o vastă enciclopedie care vrea să cuprindă toate rasele inteligente existente în univers, vehiculele cilindrice având rolul de a explora cosmosul în căutarea acestora și de a aduce la Bazele de Tranzit populații reprezentative ale lor. Un nou vehicul Rama pornește spre lumile oamenilor, aviarilor și octopăianjenilor pentru a aduna aceste populații, dar grupul
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
ramanii realizează o vastă enciclopedie care vrea să cuprindă toate rasele inteligente existente în univers, vehiculele cilindrice având rolul de a explora cosmosul în căutarea acestora și de a aduce la Bazele de Tranzit populații reprezentative ale lor. Un nou vehicul Rama pornește spre lumile oamenilor, aviarilor și octopăianjenilor pentru a aduna aceste populații, dar grupul uman creează probleme. O facțiune a sa preia conducerea printr-o lovitură de stat și instituie un regim dictatorial, pornind apoi un război de exterminare
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
parte din sistemul de propulsie fără recție al lui Rama. Fiecare capăt al lui Rama este luminat de către trei benzi luminoase uriașe amplasate echidistant în jurul cilindrului, care funcționează asemenea unor ferestre luminoase gigantice. Ramanii sunt inteligențele extraterestre care au construit vehiculele Rama. Scopul acestor vehicule este de a explora universul în căutarea speciilor inteligente, din sânul cărora să adune apoi un grup reprezentativ pe care să-l aducă la Baza de Tranzit. Osată ajuns acolo, grupul se adaugă celorlalte grupuri în
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
propulsie fără recție al lui Rama. Fiecare capăt al lui Rama este luminat de către trei benzi luminoase uriașe amplasate echidistant în jurul cilindrului, care funcționează asemenea unor ferestre luminoase gigantice. Ramanii sunt inteligențele extraterestre care au construit vehiculele Rama. Scopul acestor vehicule este de a explora universul în căutarea speciilor inteligente, din sânul cărora să adune apoi un grup reprezentativ pe care să-l aducă la Baza de Tranzit. Osată ajuns acolo, grupul se adaugă celorlalte grupuri în ceea ce pare a fi
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
net superioare omenirii, având aproape atributele unei zeități, este prezentă în mai multe opere ale lui Clarke, cele mai notabile fiind prezentate în seria "Odiseea spațială" și în povestirea "Rescue Party". Aviarii sunt prima specie întâlnită de oameni la bordul vehiculului "Rama II" și se dovedesc a fi prietenoși, ajutându-i pe cei rămași la bord să supraviețuiască în mediul ostil. Ei comunică prin strigăte, dar înțeleg imaginile prin care oamenii le comunică ce doresc. Hrana lor este formată din pepeni-mană
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
în simbioză cu rasa aviarilor, cărora le oferă sprijin tehnologic, medical și nutrițional. Comunicarea cu oamenii se realizează la nivel telepatic în interiorul rețelelor imobile și prin intermediul picturilor în cazul mirmipisicilor. Octopăianjenii reprezintă una dintre cele trei rase extraterestre culese de vehiculele Rama în periplul care le-a adus în sistemul solar. Ei comunică prin intermediul emisiei unor benzi colorate, culoarea și lățimea fiecărei benzi de culoare desemnând cuvinte, fraze sau acțiuni. Unii dintre oameni reușesc să învețe parțial semnificația benzilor de culoare
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
cele mai lungi două tuneluri din Croația și două poduri de peste . Există 33 de ieșiri și 26 de spații de servicii de-a lungul drumului. Cum autostrada este una cu plată, pe baza unui sistem de tichete și a clasificării vehiculelor în Croația, la fiecare ieșire există un spațiu pentru plată. Se făceau planuri pentru o autostradă între Zagreb și Split încă de la începutul anilor 1970, și a fost demarat un credit public pentru a strânge bani pentru construcție. Din cauza și
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
are legături și către mai multe situri din patrimoniul mondial UNESCO, cum ar fi lacurile Plitvice, Catedrala Sfântul Iacob din Šibenik, Palatul lui Dioclețian din Split și orașul istoric Trogir. A1 este autostradă cu plată, pe baza clasificării naționale a vehiculelor pe baza unui sistem închis, integrat cu A6, care se ramifică din A1 la nodul Bosiljevo 2, ele formând un sistem unificat de taxare. Întrucât cele două autostrăzi sunt operate de companiile Autocesta Rijeka — Zagreb și Hrvatske autoceste, sistemul de
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
s-a mai construit un punct de taxare adițional cu 10 benzi dedicat exclusiv tranzacțiilor fără numerar la Demerje. Punctul de taxare de la Demerje este disponibil printr-o ramificație a autostrăzii accesibilă doar traficului pe A1 pe sensul spre nord. Vehiculele ce utilizează punctul de taxare de la Demerje sunt direcționate pe ruta autostrăzii imediat după punctul de taxare Lučko, între punctul de taxare și nodul Lučko. Sistemele fără numerar, mai rapide, au crescut capacitatea nominală a drumului de la 2.325 la
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
de taxare de la Demerje sunt direcționate pe ruta autostrăzii imediat după punctul de taxare Lučko, între punctul de taxare și nodul Lučko. Sistemele fără numerar, mai rapide, au crescut capacitatea nominală a drumului de la 2.325 la 11.150 de vehicule pe oră. Din septembrie 2010, traficul pe sensul spre nord care iese de pe A1 trebuie să iasă din rețeaua de autostrăzi cu plată, întrucât pe centura Zagrebului circulația este gratuită, și apoi este posibilă reintrarea pe o altă autostradă cu
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Noul nod urmează a fi construit doar după terminarea autostrăzii A7 între nodul Rijeka și Žuta Lokva. Acesta nu va avea , așa cum este cazul la nodul Bosiljevo 2 unde se intersectează A1 cu A6. Traficul se contorizează regulat prin numărarea vehiculelor la punctele de taxare și este raportat de Autocesta Rijeka-Zagreb și Hrvatske autoceste—operatorii porțiunilor nordică și respectiv sudică ale autostrăzii. Volumul de trafic raportat scade treptat pe măsură ce crește numărul kilometrului și autostrada trece pe lângă diferite destinații majore și pe la
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
de trafic raportat scade treptat pe măsură ce crește numărul kilometrului și autostrada trece pe lângă diferite destinații majore și pe la nodurile care le deservesc. Astfel, cel mai ridicat volum de trafic se înregistrează între nodurile Jastrebarsko și Lučko - cu 31.432 de vehicule și cu 53.216 de vehicule în medie zilnic pe perioada verii (ASDT), acest segment fiind și cel mai apropiat de Zagreb. La sud de nodul Bosiljevo 2, are loc prima mare scădere a volumului de trafic pe A1, datorită
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
crește numărul kilometrului și autostrada trece pe lângă diferite destinații majore și pe la nodurile care le deservesc. Astfel, cel mai ridicat volum de trafic se înregistrează între nodurile Jastrebarsko și Lučko - cu 31.432 de vehicule și cu 53.216 de vehicule în medie zilnic pe perioada verii (ASDT), acest segment fiind și cel mai apropiat de Zagreb. La sud de nodul Bosiljevo 2, are loc prima mare scădere a volumului de trafic pe A1, datorită transferului traficului pe autostrada A6 către
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
utilizatorii autostrăzii. Autostrada A2 străbate câmpiile și dealurile din regiunea Hrvatsko Zagorje, deși cele mai nordice porțiuni traversează un relief accidentat, ceea ce a necesitat construcția mai multor viaducte și tuneluri lungi. A2 este o autostradă cu plată, pe baza clasificării vehiculelor în Croația, în sistem închis. În iulie 2011, taxele percepute pe ruta A2 între punctele de taxare Zaprešić și Trakošćan variau în funcție de distanța parcursă, de la 11 kuna (1,48 euro) la 42 kuna (5,64 euro) pentru autovehiculele de pasageri
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
taxei de autostradă "prepaid". A2 este singura autostradă din Croația care nu permite utilizarea sistemului "ENC"—un sistem electronic utilizat de majoritatea autostrăzilor croate, prin care șoferii beneficiază de taxe reduse și benzi speciale la punctele de taxare. Pe lângă clasificarea vehiculelor la nivel național, operatorul autostrăzii are o categorie specială pentru motociclete, care sunt taxate cu sume între 7 kuna (0,94 euro) și 25 kuna (3,35 euro). Secțiunea cea mai sudică a autostrăzii, Jankomir-Zaprešić, nu este cu plată, făcând
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
inclusă în rapoarte, nefiind taxată. Totuși, cum acea secțiune face parte din centura Zagrebului, se consideră că pe ea traficul este mai mare decât pe orice altă secțiune a autostrăzii A2. În 2006, pe acolo circulau peste 22.000 de vehicule pe zi, iar volumul traficului a crescut considerabil după ce A2 a fost terminată în 2007. Variațiile între volumul de trafic AADT (media zilnică pe tot anul) și ASDT (media zilnică pe timp de vară) sunt puse pe seama faptului că vara
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
construirea la Rugvica a unui port la râul Sava a impus construcția unor noi noduri. Secțiunea din centura Zagrebului constituită de A3 este cel mai circulat segment de drum din Croația, media zilnică pe tot anul depășind 40.000 de vehicule, ceea ce duce la aglomerarea centurii cu trei benzi pe sens la orele de vârf, în special vara, când se adaugă traficul turistic. Punctele de taxare de la Bobovica și Ivanja Reka pot deveni puncte de gâtuire a circulației în asemenea perioade
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
de nodul Ivanja Reka sunt taxate cu un sistem închis (pe bază de tichete), integrat cu autostrada A5, ele două fiind legate la nodul Sredanci. În 2010, taxa la punctul Bregana era de 5,00 kuna (0,68 euro) pentru vehiculele mici de pasageri și 20,00 kuna (2,74 euro) pentru vehiculele destinate transportului de mărfuri. Taxa percepută pe ruta A3 între Ivanja Reka și Lipovac variază în funcție de distanța parcursă, de la 3,00 kuna (0,41 euro) la 105,00
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
de tichete), integrat cu autostrada A5, ele două fiind legate la nodul Sredanci. În 2010, taxa la punctul Bregana era de 5,00 kuna (0,68 euro) pentru vehiculele mici de pasageri și 20,00 kuna (2,74 euro) pentru vehiculele destinate transportului de mărfuri. Taxa percepută pe ruta A3 între Ivanja Reka și Lipovac variază în funcție de distanța parcursă, de la 3,00 kuna (0,41 euro) la 105,00 kuna (14,38 euro) pentru autovehiculele mici și de la 10,00 kuna
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
Reka și Lipovac variază în funcție de distanța parcursă, de la 3,00 kuna (0,41 euro) la 105,00 kuna (14,38 euro) pentru autovehiculele mici și de la 10,00 kuna (1,37 euro) la 350,00 kuna (47,95 euro) pentru vehiculele destinate transportului de mărfuri. Taxa este plătibilă în kuna croată sau în euro, precum și cu cardul sau prin alte sisteme preplătite de taxare, inclusiv diferite tipuri de smartcarduri emise de operatorul autostrăzii, și prin "ENC"—un comun majorității autostrăzilor din
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
unei penurii de materiale de construcții, a fost executat din materiale diferite—în principal din plăci de beton, cu unele secțiuni din sau chiar din . Drumul a fost proiectat la început pentru un volum de trafic de 9.000 de vehicule zilnic, iar planurile inițiale stipulau perspectiva transformării drumului într-o autostradă cu patru benzi. În 1971, întrucât acest drum era din ce în ce mai aglomerat, Republicii Socialiste Croația a aprobat planul de construcție a autostrăzii. Spre deosebire de celelalte două proiecte de autostrăzi aprobate de
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
și intersecții denivelate. Cel de al doilea sens urma să fie construit la sud de cel existent, care la rândul său urma să fie lărgit pentru a i se adăuga și banda de urgență. Traficul este contorizat regulat prin numărarea vehiculelor la punctele de taxare și este raportat de Hrvatske autoceste. Volumul traficului raportat scade treptat pe măsură ce crește distanța față de capitală, pe măsură ce trece pe lângă diferite mari destinații și prin nodurile ce le deservesc. Astfel, cel mai ridicat volum de trafic se
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
pe măsură ce crește distanța față de capitală, pe măsură ce trece pe lângă diferite mari destinații și prin nodurile ce le deservesc. Astfel, cel mai ridicat volum de trafic se înregistrează de-a lungul centurii Zagrebului, în special pe segmentul Jankomir-Lučko, cu 41.549 de vehicule în medie zilnic pe tot anul (AADT). Cel mai circulat segment cu plată de pe pe toată autostrada este Ivanja Reka-Rugvica, cu 27.049 AADT și 34.543 de vehicule în medie zilnic pe timp de vară (ASDT). Volumul de trafic
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]