131,805 matches
-
vieții muzicale, desigur rezumativ și neacoperindu-i toate coordonate, dar luându-i pulsul și fixând în texte și fotografii stadii de manifestare. Am citit în (multe din) cele 100 de numere rânduri oarecare, dar și pagini foarte interesante - prin evenimentele/ ideile pe care le anunțau/ expuneau/ comentau, precum și prin stilul bine personalizat al unor condeie... Selectez două aspecte pozitive : 1) din A.M. am putut afla despre ce s-a mai întâmplat în alte centre muzicale/universitare din țară, precum și despre existența
Actualitatea Muzicală - 100 de numere în forma nouă by Carmen Cârneci () [Corola-other/Journalistic/83610_a_84935]
-
de atingere și unele obiective dacă nu comune, atunci apropiate : lumea muzicienilor gravitând în jurul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. Și nu e puțin lucru : portrete, aniversări, rememorări, comemorări ne ține în prezentul unei bresle active în a cărei matcă ne lansăm idei și proiecte, sau ne legitimăm atitudini estetice și umane. Carmen CÂRNECI
Actualitatea Muzicală - 100 de numere în forma nouă by Carmen Cârneci () [Corola-other/Journalistic/83610_a_84935]
-
vă fac să credeți?....Vă place Cinderella... basmul Cenușăresei?....Zâmbiți? E bine! Înseamnă că sunteți pe aproape..... V-ați prins, nu-i așa?!? Pornită de la câteva pagini de ziar pe care trecerea timpului le îngălbenea dar nu le reducea forța ideilor, Actualitatea Muzicală a crescut cu aplomb și a îmbrăcat rochia de bal a Cenușăresei, devenind revista de TOP MUSIC într-o Românie care nu și-a cucerit încă adevăratul loc sub soare. Sfidând neîncrederea și topind zâmbetul de complezență, aparițiile
by Carmen Stoianov () [Corola-other/Journalistic/83623_a_84948]
-
ni s-a oferit acum noutatea vizionării montării realizate, anul trecut, la Teatrul „Capitole” Toulouse, în regia directorului Nicolas Joel (care, chiar în acele zile, a preluat conducerea Operei pariziene), ansamblul francez aflându-se atunci sub bagheta renumitul Pinchas Steinberg; ideea coproducției s-a concretizat, la București, prin implicarea ansamblului ONB, dar cu Oleg Caetani în fosă, rolul titular fiind susținut, și de această dată, de baritonul Franck Ferrari. O sală aproape plină a urmărit o versiune scenică sugerând cumva localizarea
Un "Oedip" cenu?iu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83554_a_84879]
-
apelează de câțiva ani la asemenea instrumente ce aduc, discret și pregnant deopotrivă, un abur de poveste. Pentru că și în acea seară, urmând “drumul mătăsii”, am trăit o poveste. Un proiect născut din dorința de a studia circulația și interferența ideilor și sonorităților în diferite culturi de-a lungul “drumului mătăsii”, din Asia în Europa, imaginat de Yo Yo Ma, având deci toate datele interioare pentru a percepe și transmite asemenea conexiuni, afirmând că “trăim într-o lume a interdependențelor și
C?l?torind pe "Drumul m?t?sii" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83593_a_84918]
-
pe care pare să-l cultive acest artist renumit al claviaturii, în momentul de În partea a doua a serii am ascultat o versiune bine lucrată a Simfoniei fantastice de Berlioz. Am urmărit în mișcarea de început conturarea și dezvoltarea ideii fixe a compozitorului, tribulațiile acesteia în „reverii și pasiuni”, admirând calitatea compartimentelor de suflători și ralizarea unei code admirabile ca sonoritate de ansamblu. Celebrul vals al părții secunde s-a desfășurat cu grație, elegant, cu suspans și neliniște la reapariția
A?tept?ri, frustr?ri, nostalgii... by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83597_a_84922]
-
fixe a compozitorului, tribulațiile acesteia în „reverii și pasiuni”, admirând calitatea compartimentelor de suflători și ralizarea unei code admirabile ca sonoritate de ansamblu. Celebrul vals al părții secunde s-a desfășurat cu grație, elegant, cu suspans și neliniște la reapariția ideii fixe, într-un vîrtej final unde marele ansamblu a demonstrat virtuozitate de calitate superioară. Partea a treia, scena câmpenească, a fost străbătută de întrebări, tatonări, neliniști, rețineri. Parcursul plin de evenimente dramatice până la tragism autentic, a fost creat convingător, culminând
A?tept?ri, frustr?ri, nostalgii... by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83597_a_84922]
-
evenimente dramatice până la tragism autentic, a fost creat convingător, culminând cu intervențiile de mare expresivitate ale cornului englez și ale timpanilor din final. În partea a patra, ansamblul a sunat cu adevărat ca o orchestră mare. Ultima mișcare a adus ideea fixă transformată în chip grotesc, a impresionat prin caracterul inevitabil, eschatologic al motivului Dies Irae. Dirijorul Tugan Sokhiev a arătat că, împreună cu orchestra, are viziunea globală a simfoniei, forță de convingere, amplitudine. Publicul a răsplătit cu aplauze entuziaste performanța ansamblului
A?tept?ri, frustr?ri, nostalgii... by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83597_a_84922]
-
mai importante petrecute în decursul timpului. Întotdeauna fiind însă loc de mai mult și mai bine, ar fi ca un deziderat implicarea cronicilor referitoare la arta corală românească, artă ce reprezintă de fapt tradiția muzicală a neamului nostru. Ca o idee salutară de tehnică editorială, remarc faptul că fiecare număr al revistei începe cu un eseu al compozitorului Adrian Iorgulescu, fapt care îl transpune pe cititor din start într-o atmosferă elevată și spirituală. Ar mai fi de adăugat, ca o
O atmosfer? elevat? ?i spiritual? by Irina Od?gescu () [Corola-other/Journalistic/83619_a_84944]
-
invitate și de spectatori participanți. Datorită largii difuzări naționale și internaționale a evenimentelor, cu impact puternic asupra multor consumatori de artă avizați, o parte din costurile suportate de contribuabili s-au întors la ei în mod benefic. Mă bucur că ideea respectivă a fost formulată, întru totul justificat, de către directorul Festivalului, domnul Ioan Holender, în cuvântul său de închidere. Cu nostalgia clipelor unice petrecute în sălile de concert și spectacol, melomanii se gândesc deja la ediția viitoare, a XX-a, pe
Armonii de final by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83549_a_84874]
-
trecut este acum, aproape în totalitate, răpusă de “Zeul” morții, iată că veni rândul “secerișului” și pentru generația noastră, a anilor ’70. Ne-am născut pentru ca să suferim și, apoi, să pierim de pe suprafața acestui pământ. Nu mă atrage, deloc, ideea convențională de a evoca urmele pe care le lăsăm și durabilitatea lor. Iertați-mi scepticismul! Valul uitării le șterge, în cele din urmă, și pe acestea. Nu există garanție pentru nimeni, oricât de genial l-am putea considera. Pământul însuși
In memoriam Dan Voiculescu by Octavian Nemescu () [Corola-other/Journalistic/83600_a_84925]
-
concertul propriu-zis au pus accentual pe conceptul de sinteză care le-a adus popularitatea: mixtura dintre clasic și jazz, dintre culoare timbrală și ritm, dintre spații și vârste culturale aparent atât de diferite, expunând o nebănuit de profundă comuniune de idei, liant al întregului spectacol. Receptat în cel mai pur sens al cuvântului, acest show de proporții (aproape două ore de muzică efective) a pus în valoare nu doar virtutea de vocalist experimentat a celor opt soliști, ci și cea de
Swingle Singers "Kings" by Loredana Baltazar () [Corola-other/Journalistic/83631_a_84956]
-
să poți atinge fiecare muzician prin stabilirea unui contact cu fiecare în parte. Acest lucru este esențial pentru un dirijor. Scopul dirijorului este de a fi conectat la fiecare muzician, de a-i aduce pe toți împreună pentru o singură idee în care credem. D. N.: Ați fost foarte apropiat de maestrul Rostropovici. V-a influențat în vreun fel în cariera dirijorală? M. V.: Da, mi-a dat un foarte bun exemplu despre cum să ajung un muzician complet. După cum se știe
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
Incontestabil benefică, ideea extensiei ariei de cuprindere stilistică a Festivalului și Concursului Internațional Festivalul Internațional GEORGE ENESCU a prilejuit derularea unui micro-serial de concerte mult gustate de public, sub genericul „Teme clasice în prelucrări moderne”. Din păcate, personal nu am putut urmări decât
Vocalissimo by Florian Lungu () [Corola-other/Journalistic/83630_a_84955]
-
Ascultă-mi inima” (2001) și amintitul “O pisică îndrăgostită” (2003). Și iată-ne ajunși la cel mai recent album al solistei, “E voia ta”, lansat public de casa Ovo Music la un centru comercial din Capitală pe 22 decembrie 2012. Ideea unei colaborări cu Ian Raiburg (cunoscut la noi mai puțin în ipostaza de cantautor cât de autor al unor mari șlagăre interpretate de Fuego sau Ion Suruceanu) se născuse cu mai bine de un an în urmă, când Silvia i-
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
Ibidem - pg. 442 - 443 Mulți sau puțini se vor întreba de ce am ales modelul grecesc al artei, al civilizației, de ce prezint obsesiv trăsăturile și arhitecturile estetice ale acestei copleșitoare civilizații: nu mă frânează nici o obiecție, având în logica firii continuitatea ideii că artele sonore, muzica și formele ei de expresie pleacă din edificiul civilizației grecești, sub formă de arcade, de altare, de vestale, de lire și de incantații. Citesc și mă conving de fiecare dată că niciunde cuvintele nu au fost
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
oameni, fără Eleusis, sfânta comunitate a tuturor celor care ridică un chip uman către zei s-ar prăbuși în haos”. “Peste tot unde a pătruns tradiția grecească a ființei, modul grecesc de a trăi experiența vieții, acolo au emigrat și ideea, discreția și responsabilitatea eleusină. Biserica veche creștină a preluat fără să știe și fără să vrea, numai un fragment al moștenirii ei.” Ernst Bertram - “Nietzsche, Încercare de mitologie”, Ed. Humanitas, București, 1998, Versiunea Românească, p. 294, 296. Așa și prin
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
moștenirii ei.” Ernst Bertram - “Nietzsche, Încercare de mitologie”, Ed. Humanitas, București, 1998, Versiunea Românească, p. 294, 296. Așa și prin multe alte feluri încerc să-mi explic, să mă justific de ce cred numai în forța divină a lucrurilor, de ce argumentez ideea și din ea sursa teoriei conform căreia cuvântul și muzica lui ne sunt date prin har, prin grija și necesitatea demiurgică a ordinii de drept divin, celest, necunoscut și de nepătruns mie, semenilor, cutezătorilor. Departe de a fi un cercetător
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
de Beethoven s-a bucurat de o construcție admirabilă, echilibrată, plină de forță, convingătoare, interiorizată și cu o gândire logică riguroasă. În cea de-a doua sonată de Brahms, a cuprins uriașul edificiu, reușind să creeze o întreagă lume de idei și trăiri lăuntrice creatoare. Concurentul Paredes Gonzales din Mexic a realizat cu multă pasiune Sonata op. 110 de Beethoven și Variațiunile de Liszt pe o temă de Bach, punând în lumină forța unui temperament latin arzător. Acesta i-a prilejuit
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
revistă, firesc era să le revedem pe toate marile doamne ale deceniilor din urmă - Sanda Țăranu, Cristiana Bota, Lia Mărăscu, Iuliana Marciuc. La seara de folclor, aceeași înghesuială la microfonul de comperaj, cu 3 persoane, mergându-se în continuare pe ideea păguboasă de a-i transforma pe cântăreți (la muzică populară e și mai greu cu gramatica...) în moderatori. Viorica Macovei, Gelu Voicu și o tânără pe care TVR tot încearcă s-o impună peste tot, dar... (Miricioiu Irninis, sperăm că
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]
-
sus și am pornit-o înapoi, în jos, ca vântul. Ce repede coboram ! Era cât pe-aici să trântesc pe cineva care tocmai ieșea dincurte de la Dana. Nici n-am văzut bine cine era. Pe urmă mi-a venit o idee grozavă : să-mi fac bicicletă cu ataș. Am legat un cărucior pentru păpuși, de-al sorei mele, într-o parte. Coboram a treia oară, cu o viteză nemaipomenită. Nu m-am mai putut opri când am ajuns la colțul trotuarului
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]
-
vrea să se mai întoarcă acasă ? - E simplu ! Nu-l fugăresc printre mașini și nici nu-l ascund în bancă. Îl las în curtea școlii, cum am mai făcut odată. Pleacă el singur, până la urmă... Lui Radu îi veni o idee mai năstrușnică : - Dar dacă te întreabă de țurțuri ? - Nu înțeleg ce vrei să spui. - Cum trebuie să circulăm când la streașinile caselor atârnă țurțuri de gheață. Copiii rămaseră pe gânduri. Și-aminteau cu toți de Liliana care lipsise mult de la
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]
-
unui candidat, hai să-i spunem minor, ăă care ni-l și arăta pe la televizor, nu știu câte pagini. E vorba de domnul Ghișe. ăă Din partea cealaltă nu am văzut, poate nu am căutat eu suficient de mult, dar, sigur, există totuși idei, programe, teme ce transpar din dezbaterea mediată și mediatică sau mediată pentru că nu e una direct între candidați ci una, cum spuneam prin intermediul în special televiziunii, radioului. Polemica indirectă. polemica. Sigur, aici e o scuză probabil sau trebuie să găsim
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
este partea puterii executive, este asociat puterii executive, dar știm foarte bine, citim și în Constituție, președintele nu are puteri executive propriu-zise. Din această perspectivă, mesajul, campania, programul unui candidat prezidențial nu ar trebui să adopte, să intre pe domeniul ideilor, programelor strict guvernamentale executive. Pe de altă parte, România în ultima perioadă, dar în general, tinde, cetățenii ei tind să înțeleagă președintele ca un fel de, scuzați-mi formula, dar can asta este cea potrivită, un fel de tătuc al
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
sunt foarte importanți aleșii locali. Consilierii, președinții de consilii județene, primarii, pe care nu ar trebui să-i caute DeNeAul. Vedeți, aici este un mesaj, eu îl interpretez în favoarea lor, încearcă să Nu era chiar în acești termeni. Asta era ideea, adică asta nu putem contesta. Ar trebui să fie lăsați în pace, așa a spus, și să nu fie căutați și să nu li se facă dosare, sau nu mai știu exact cum a spus, dar în fine asta era
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]