14,631 matches
-
eliberat un mare număr de prizonieri de război polonezi, din care aproximativ 75.000 au format o puternică armată în Orientul Mijlociu, sub conducerea generalului Władysław Anders, care avea să devină mai târziu Corpul al II-lea de armată polonez. Forțele armate poloneze din vest au luptat sub comandă britanică. În martie 1944, efectivele poloneze din vest atingeau 195.000 de soldați, iar la sfârșitul anului scăzuse la doar 165.000 de oameni, din care aproximativ 20.000 de militari în Forțele
Forțele armate poloneze din vest () [Corola-website/Science/309578_a_310907]
-
poloneze din vest atingeau 195.000 de soldați, iar la sfârșitul anului scăzuse la doar 165.000 de oameni, din care aproximativ 20.000 de militari în Forțele aeriene poloneze și 3.000 în Marina poloneză. La sfârșitul războiului, Forțele armate poloneze din vest aveau 195.000 de oameni, iar în iulie 1945 își crescuse efectivele la 228.000, cei mai mulți nou veniți fiind prizonieri de război și foști internați în lagărele de concentrare eliberați. Forțele armate poloneze din vest au luptat
Forțele armate poloneze din vest () [Corola-website/Science/309578_a_310907]
-
poloneză. La sfârșitul războiului, Forțele armate poloneze din vest aveau 195.000 de oameni, iar în iulie 1945 își crescuse efectivele la 228.000, cei mai mulți nou veniți fiind prizonieri de război și foști internați în lagărele de concentrare eliberați. Forțele armate poloneze din vest au luptat în marea majoritatea operațiunilor militare aliate împotriva Germaniei Naziste și Italiei fasciste în Orientul Mijlociu, Mediterana, Africa și Italia, (aducându-și o contribuție hotărâtoare în timpul bătăliei de la Monte Cassino) și pe frontul vest-european (de la raidul de
Forțele armate poloneze din vest () [Corola-website/Science/309578_a_310907]
-
poloneze au luat parte la sarcinile forțelor de ocupație din zonele de ocupație ale aliaților vestici. În ciuda contribuției lor la victoria împotriva Axei, polonezii din vest nu au fost invitați să participe la Parada victoriei de la Londra din 1946. Forțele armate poloneze din vest au fost demobilizate în cele din urmă în 1947, mulți dintre soldați alegând să rămână în occident în loc să se reîntoarcă în Polonia controlată de comuniști, unde erau considerați „inamici ai poporului”, influențați de idealurile capitaliste, persoane loiale
Forțele armate poloneze din vest () [Corola-website/Science/309578_a_310907]
-
din surse poloneze. Cea mai mare parte a rezistenței poloneze (în special Armia Krajowa) era loială guvernului polonez în exil și delegatului acestuia din Statul Secret Polonez. Deși acțiunile militarea ale rezistenței poloneze care opera în Polonia ocupată și Forțele armate poloneze din vest nu aveau acțiuni comune, au existat câteva cazuri de cooperare. Rezistența a oferit Aliaților numeroase informații importante, precum cele despre existența lagărelor de concentrare , despre bomba zburătoare V-1 și racheta V-2,). Guvernul polonez în exil
Forțele armate poloneze din vest () [Corola-website/Science/309578_a_310907]
-
fâșii metalice lăsau să se vadă pe radarele germane un semnal care putea fi interpretat de operatori ca o flotă formată din nave mici care remorcau baloane de baraj. Unele dintre cele mai neobișnuite pregărtiri ale aliaților au inclus vehiculele armate special adaptate pentru asaltul amfibiu. Dezvoltate sub conducerea generalului maior Percy Hobart (cumnatul lui Montgomery), aceste vehicule (poreclite "drăciile lui Hobart") includeau tancuri amfibii Duplex Drive Sherman, „crocodili” Churchill, blindate aruncătoare de flăcări, de distrugere a câmpurilor minate, tancuri-pod sau
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
atacului, pe plajă s-au format ad hoc mici grupuri, care au reușit în cele din urmă să cucerească plaja și au început să înainteze în adâncimea teritoriului. Cele șase cazemate de la Pointe du Hoc, cu acoperiș masiv de beton armat, unde se credea că sunt adăpostite tunuri de 155 mm, au fost obiectivul Regimentului al 2-lea american de asalt. Sarcina lor era să escaladeze sub focul inamicului, pe frânghii și scări, faleza înaltă de 30 de metri și să
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
mod repetat lui Hitler o mult mai mare libertate de decizie, dar au fost refuzați. Von Rundstedt a fost înclocuit de la comandă pe 29 iunie, după ce acesta i-a spus pe șleau feldmareșalului Wilhelm Keitel (Șeful Cartierului General al Forțelor Armate): „Idioților, faceți pace!” Rommel a fost grav rănit în timpul unui atac aerian pe 16 iulie. Feldmareșalul von Kluge, care a preluat sarcinile atât ale lui von Rundstedt cât și ale lui Rommel, era compromis de asocierea cu unii complotiști care
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
Au existat forme ale Rezistenței în Africa de Nord și în restul Imperiului colonial francez. Istoricul luptei de rezistența, Olivier Wieviorka, arată că Rezistența poate fi luată în considerată după o "logică a războiului", de care sunt legate rețele conspirative și conflictele armate sau de o "logică a ocupației", căreia îi corespund mișcările și formele de luptă civile. Henry Michel, fondatorul „Comitetului de istorie a celui de-al doilea război mondial”, definește Rezistența ca fiind „totalitatea bătăliilor purtate în numele libertății patriei și a
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
Pe de altă parte, Suzanne Buisson, cofondator al „Comité d'action socialiste” a fost trezorierul organizației până în momentul arestării sale. Marie-Madeleine Fourcade a fost șefa unei rețele de spionaj, dar mai trebuie spus că britanicii o credeau bărbat! În cadrul luptei armate s-au implicat doar câteva femei. În vreme ce femeile reprezentau o prezență normală, numeroasă și chiar temută în rândurile mișcărilor de rezistență din Italia, Grecia, Iugoslavia sau Uniunea Sovietică, în Franța ele puteau fi întâlnite mai degrabă în cadrul mișcării rurale „maquis
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
kievene lovite de atacurile bizantinilor. De această dată îndemnați de izbândă, rușii ieșiră a doua zi din cetate și se rânduiră de luptă. Romanii își așezară oastea în rânduri adânci și pășiră să-i înfrunte. Era unul "Icmor", care conducea armata scită după Sviatoslav și avea rang îndată după dânsul, un bărbat voinic și tânăr. Când îl zări "Anemas", unul dintre lăncierii împăratului și feciorul conducătorilor cretanilor, cum înainta plin de încredere, împreună cu o ceată de însoțitori pedeștri și ucidea o
Ioan I Tzimiskes () [Corola-website/Science/309633_a_310962]
-
și 9 noiembrie,iar francezii care apărau Oranul s-au apărat cu dârzenie. Bombardamentele navale puternice efectuate de crucișătoarele britanice au dus în cele din urmă la capitularea francezilor pe 9 noiembrie. a fost primul asalt important aeropurtat al forțelor armate ale SUA din timpul celui de-al doilea război mondial. Batalionul al 509-a de parașuti a fost transportat pe calea aerului din Anglia, a traversat spațiul aerian [[Spania|spaniol]], și trebuia să fie lansați lângă Oran, unde trebuiau să
Operațiunea Torța () [Corola-website/Science/309670_a_310999]
-
reședința comandantului francez din Africa de nord, generalul [[Alphonse Juin]], pentru a-l convinge să treacă de partea aliaților. Juin a fost reținut în reședința sa. Consulul a avut surpriza să afle că amiralul [[François Darlan]], comandantul suprem al forțelor armate ale Regimului de la Vichy, se afla într-o vizită privată la Alger. Juin nu și-a luat răspunderea de a ordona trupelor din subordinea sa să treacă de partea aliaților și a sugerat în schimb ca un asemenea ordin să
Operațiunea Torța () [Corola-website/Science/309670_a_310999]
-
retragerea trupelor române. Ca urmare a înfrângerii în război și a presiunii minorităților naționale, Imperiul Austro-Ungar se destramă. Partea austriacă s-a separat într-un mod organizat, fără violență, în schimb în partea ungară a imperiului au avut loc confruntări armate, întinse și pe parcursul anului 1919. La 29 octombrie 1918, regatul Croației, Slavoniei și Dalmației își proclamă independența, devenind ulterior componentă ale Iugoslaviei. La semnarea armistițiului (3 noiembrie), în Ungaria era la putere un guvern condus de Mihály Károlyi, aristocrat cu
Republica Sovietică Ungaria () [Corola-website/Science/309738_a_311067]
-
când femeia, care fusese forțată să se prostitueze în Taiwan, și-a publicat amintirile sub pseudonimul Suzuko Shirota. Datorită bunei organizări și a caracterului deschis al prostituției din Japonia, a părut logic ca să se organizeze bordeluri care să deservească forțele armate. Autoritățile japoneze au sperat să ridice moralul și eficiența militarilor prin organizarea unor bordeluri accesibile. De asemenea, prin instituționalizarea bordelurilor și menținerea lor sub un control strict, guvernul spera să țină sub control răspândirea bolilor cu transmitere sexuală. Din corespondența
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
fost înființată, iar activitatea a fost extinsă și la producerea cartonului. Un nou incendiu a mistuit fabrica în anul 1892 și a dus în anul 1892 la constuirea unei noi clădirii, de data aceasta folosindu-se cărămida roșie și betonul armat ca materiale de construcție. Deși realizată în stilul neogotic, considerat oarecum depășit pentru vremea respectivă, tehnicile de construcție folosite erau relativ recente și avansate. Betonul armat folosit la realizarea pavimentului a fost patentat de François Hennebique în Franța în anul
Verla () [Corola-website/Science/310050_a_311379]
-
la constuirea unei noi clădirii, de data aceasta folosindu-se cărămida roșie și betonul armat ca materiale de construcție. Deși realizată în stilul neogotic, considerat oarecum depășit pentru vremea respectivă, tehnicile de construcție folosite erau relativ recente și avansate. Betonul armat folosit la realizarea pavimentului a fost patentat de François Hennebique în Franța în anul 1879, cu doar trei ani înainte de a fi folosit la realizarea constucției de la . Fabrica a funcționat până în data de 18 iulie 1964, când ultimii muncitori, care
Verla () [Corola-website/Science/310050_a_311379]
-
putere din nou și a început să propună un pact pro-catolic pro-francez, care l-a înfuriat pe Henric. Beaton voia s-o trimită pe Maria în siguranța castelului Stirling. Regentul Arran s-a opus mutării însă a renunțat când susținători armați ai lui Beaton s-au adunat la Linlithgow. Contele de Lennox a escortat-o pe Maria și pe mama ei la Stirling la 27 iulie 1543 împreună cu o armată de 3500 de oameni. Maria a fost încoronată la capela castelului
Maria Stuart () [Corola-website/Science/310063_a_311392]
-
1458 în fața clădirii administrative a unității (pe vremuri sediu al Regimentului 12 Infanterie „Cantemir”). Monumentul a fost ridicat în anul 1927, este turnat în bronz și are o înălțime de 2,10 metri, fiind așezat pe un soclu din beton armat înalt de trei metri. Pe o placă de marmură este înscris textul " Caporalul Constantin Mușat, 1890-1917, căzut eroic la datorie, apărând cu prețul vieții sale pământul scump al patriei. În ziua de 14 august 1917, pe frontul de pe Valea Oituzului
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
efectuat între anii 1956-1961 primele reparații capitale ale clădirii gării, fiind aduse și unele modernizări. Au fost introduse în clădire încălzirea centrală și apa potabilă. De asemenea, după înlocuirea pardoselei de lemn dintre etaje cu planșee și grinzi din beton armat, a mai fost construit încă un etaj destinat activităților de telecomunicații. În anul 1981 a avut loc electrificarea liniilor de cale ferată din Burdujeni. Gara Suceava a fost închisă în perioada 2000-2006, din cauza efectuării unor lucrări de reabilitare. În acest
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
a 16 stații feroviare importante din România. Lucrările au fost încredințate de Regionala CFR Iași, prin licitație, companiei Muha SRL Suceava, proiectant general fiind ISPCF București și proiectant special Consis Proiect. S-au executat lucrări de consolidare ale clădirii (cămășuiri armate la pereți, schimbarea grinzilor care susțineau acoperișul) și de modernizare (curățarea cărămidei de Ciurea de la fațadele exterioare, fiind completate zonele cu lipsuri și degradări ale fațadei; înlocuirea tâmplăriei vechi cu alta din lemn stratificat și geamuri de tip termopan, placarea
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
din Timișoara (Nr. 2 (1953), Nr. 3 (1954)). A fost obligat să execute și comenzi politice, precum "Kantate der Freiheit" („Cantata libertății”), apărută în Suplimentul cultural al ziarului Neuer Weg cu ocazia celei de a 10-a aniversări a insurecției armate de la 23 august 1944. Din 1980, Hans Kehrer a trăit în Bielefeld, Germania. Aflat în Germania, orașul Altusried i-a comandat o piesă de teatru cu titlul "Anno 1525 - Bauernkrieg im Allgäu" („Anul 1525 - Războiul țărănesc din Allgäu”). Cu această
Hans Kehrer () [Corola-website/Science/310338_a_311667]
-
comunicațiile, au fost atacate transporturile pe cale ferată, pe șosele. Au fost distruse turnuri de apă și depozite de muniție. Mai multe garnizoane germane au fost atacate. Din regiunea Normandiei au fost transmise Aliaților ultimele informații despre pozițiile defensive germane. Acțiunile armate ale rezistenței au dus la pierderea de numeroase vieți din ambele tabere. În iunie și iulie, în luptele din Masivul Vercors, luptătorii maquisului au trebuit să facă față atacului a peste 10.000 de soldați germani. Francezii au pierdut 840
Mișcările de rezistență în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/310340_a_311669]
-
născut ca Alvin Burke, Jr., ) este un wrestler american cunoscut pentru timpul petrecut în sub numele de . În prezent activează în New Japan Pro Wrestling din 2011-prezent. MVP a intrat în pro-wrestling imediat după ce și-a ispășit pedeapsa pentru jaf armat și răpire cu forța: la proces a fost condamnat la 18 ani și jumătate dar a executat numai 9 ani și jumătate de pușcărie efectivă. La început a luptat în diverse circuite independente sub numele de Antonio Banks, trecând și
Montel Vontavious Porter () [Corola-website/Science/309020_a_310349]
-
să rămână la putere în 1866 de către politicienii reuniți în așa-numita „Monstruoasă Coaliție”. În 1866 prințul german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost proclamat "Domn" pentru a asigura sprijinul german pentru obținerea independenței române. În 1877 Carol a condus forțele armate române într-un război de independență plin de succes, ulterior fiind încoronat Rege al României în 1881. Participarea României la războiul din 1877-1878 și cucerirea independenței de stat, a însemnat egalitatea juridică cu toate statele suverane, având o adâncă semnificație
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]