15,099 matches
-
a raportului dintre "familie" și dreptul fundamental al bărbatului și al femeii de a se căsători și a întemeia o familie. Prin înlocuirea termenului de "soți" cu expresia "bărbat și femeie" se asigură implementarea precisă și literală a unor expresii consacrate cu puterea unor garanții imuabile destinate ocrotirii familiei, recunoscută drept "elementul natural și fundamental al societății" în art. 16 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. În același sens, și în România doar "bărbatul și femeia" împreună se bucură de recunoașterea
PROIECT DE LEGE nr. 1.200 din 6 noiembrie 2015 privind modificarea art. 48 alin. (1) din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266767_a_268096]
-
între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor." Prin înlocuirea termenului de "soți" cu expresia "un bărbat și o femeie" se asigură implementarea precisă și literală a unor expresii consacrate cu puterea unor garanții imuabile destinate ocrotirii familiei, recunoscută drept "elementul natural și fundamental al societății" în art. 16 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. În același context, doar "bărbatul și femeia" împreună se bucură de recunoașterea și garantarea universală
PROIECT DE LEGE nr. 1.200 din 6 noiembrie 2015 privind modificarea art. 48 alin. (1) din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266767_a_268096]
-
de presiuni asupra inculpatului spre a-și recunoaște vinovăția și cu privire la fapte pe care nu le-a săvârșit, posibilitatea instanței de a respinge cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Judecătorul nu este obligat, în absența convingerii cu privire la sinceritatea inculpatului - chiar dacă acesta recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina
DECIZIE nr. 726 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (4), ale art. 375 şi ale art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266793_a_268122]
-
fundamentale. Judecătorul nu este obligat, în absența convingerii cu privire la sinceritatea inculpatului - chiar dacă acesta recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa -, să admită cererea formulată de inculpat, ceea ce reprezintă o materializare a principiului constituțional al înfăptuirii justiției de către instanțele judecătorești, consacrat de art. 124 din Legea fundamentată. Prin urmare, instanța are posibilitatea de a respinge cererea inculpatului, chiar și în condițiile unei recunoașteri totale a faptelor reținute în sarcina sa, atunci când nu este lămurită asupra ��mprejurărilor de fapt ale cauzei și
DECIZIE nr. 726 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (4), ale art. 375 şi ale art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266793_a_268122]
-
modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și prevederile art. 170 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 . 16. În opinia autorului excepției aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare, prin raportare la aceleași norme
DECIZIE nr. 606 din 6 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. IV alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 170 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266841_a_268170]
-
celelalte date înscrise în procesul-verbal." ... 15. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor prevederi din Legea fundamentală: art. 1 alin. (5) care impune obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 21 care consacră dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și art. 25 care garantează dreptul de liberă circulație. 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, astfel cum a concluzionat în Decizia nr. 1.313 din 4
DECIZIE nr. 658 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266842_a_268171]
-
Senatului, 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori. Președintele Senatului este și președintele Biroului permanent. ... (3) Apartenența politică a membrilor Biroului permanent, în care se include și președintele Senatului, trebuie să reflecte configurația politică rezultată din alegeri, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată. ... (4) Senatorul care a fost ales independent se poate autopropune. Articolul 24 (1) Președintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*actualizat*) (actualizat la data de 28 octombrie 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265871_a_267200]
-
din 7 aprilie 2011. (2) Problemele rămase în divergență după termenul stabilit la alin. (1) se supun direct votului Senatului. ... Articolul 46 (1) Propunerile nominale se anunță de către liderii grupurilor parlamentare în termenul stabilit de Biroul permanent, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată. ... (2) Toți senatorii, cu excepția președintelui Senatului, sunt obligați să facă parte din cel puțin o comisie permanentă. ... (3) Un senator nu poate face parte din mai mult de
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*actualizat*) (actualizat la data de 28 octombrie 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265871_a_267200]
-
face parte din biroul de conducere al unei singure comisii permanente. Articolul 49 Componența membrilor birourilor comisiilor pe grupuri parlamentare se stabilește prin negocieri între reprezentanții acestora, astfel încât să se respecte configurația politică a Senatului rezultată din alegeri, precum și principiul consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată. Componența astfel stabilită se supune votului plenului Senatului. Articolul 50 (1) Propunerile nominale pentru funcțiile din birourile comisiilor se fac prin lider de grupurile parlamentare cărora le-au
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*actualizat*) (actualizat la data de 28 octombrie 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265871_a_267200]
-
Interpelările se înscriu, în ordinea prezentării, într-un registru special și se afișează la sediul Senatului. ... (2) Interpelările se prezintă în ședință publică de către autor, după care președintele Senatului le transmite primului-ministru. ... (3) Biroul permanent stabilește o zi din săptămână consacrată prezentării și dezbaterii interpelărilor și întrebărilor. ... (4) Guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult 3 săptămâni. ... Articolul 164 (1
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*actualizat*) (actualizat la data de 28 octombrie 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265871_a_267200]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015). 19. De altfel, mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili prin lege procedura de judecată. 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile
DECIZIE nr. 580 din 29 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266077_a_267406]
-
jurisprudențial efectuat a evidențiat mai multe orientări cu privire la obiectul recursului în interesul legii și, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare. Astfel, potrivit unei orientări jurisprudențiale, instanțele au considerat că persoanele care nu fac parte din formele de organizare profesională consacrate prin Legea nr. 51/1995 republicată, cu modificările ulterioare, și își desfășoară activitatea în cadrul unor structuri constituite în temeiul unor hotărâri judecătorești, săvârșesc infracțiunea prevăzută de art. 348 din Codul penal (art. 281 din Codul penal anterior). Într-o altă
DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265995_a_267324]
-
referire la solicitarea domnului judecător Săndel Lucian Macavei, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că prin modificarea Legii nr. 51/1995 prin Legea nr. 255/2004 este îndeplinită și condiția previzibilității legii, consacrată de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel încât ulterior acestei date nu s-ar mai putea invoca ambiguitatea legislației, aceasta având suficientă precizie și claritate pentru a permite destinatarilor ei să o înțeleagă și să-și dea seama că li se
DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265995_a_267324]
-
au evidențiat două orientări, conturând astfel caracterul neunitar al practicii judiciare sub acest aspect. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. Într-o primă orientare, instanțele au considerat că persoanele care nu fac parte din formele de organizare profesională consacrate prin Legea nr. 51/1995 , republicată, cu modificările ulterioare, și își desfășoară activitatea în cadrul unor structuri constituite în temeiul unor hotărâri judecătorești, săvârșesc infracțiunea prevăzută de art. 348 din Codul penal (art. 281 din Codul penal anterior). În acest sens
DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265995_a_267324]
-
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Soluția propusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este în sensul orientării jurisprudențiale potrivit căreia persoanele care nu fac parte din formele de organizare profesională consacrate prin Legea nr. 51/1995 , republicată, cu modificările ulterioare, ci își desfășoară activitatea în cadrul unor structuri constituite în temeiul unor hotărâri judecătorești, săvârșesc infracțiunea prevăzută de art. 348 din Codul penal (art. 281 din Codul penal anterior), fiind îndeplinite condițiile
DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265995_a_267324]
-
justă. Cu privire la latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 348 din Codul penal s-a reținut că întrunirea, respectiv lipsa formei de vinovăție prevăzute de lege (intenția reală) cu care persoanele care nu fac parte din formele de organizare profesională consacrate prin Legea nr. 51/1995 , republicată, cu modificările ulterioare, își desfășoară activitatea în cadrul unor structuri constituite în temeiul unor hotărâri judecătorești, este nespecifică în abordarea unui recurs în interesul legii. În concluzie, s-a apreciat că, raportat la îndeplinirea condiției
DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265995_a_267324]
-
judecătorești (Hotărârea din 15 februarie 2005, pronunțată în Cauza Steel și Morris împotriva Regatului Unit, paragraful 59). 34. În aceste condiții, restrângerea sferei titularilor contestației în camera preliminară doar la procuror și inculpat determină încălcarea dreptului de acces la justiție - consacrat de art. 21 din Legea fundamentală și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - al părții civile și părții responsabile civilmente, având în vedere faptul că, astfel cum a reținut Curtea, rezultatul procedurii în
DECIZIE nr. 631 din 8 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) şi (3), art. 345 alin. (3), art. 346 alin. (2) şi art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266128_a_267457]
-
conduită reprezintă venituri ale autorității contractante." ... 19. Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor dispoziții din Constituție: art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, art. 21 care consacră dreptul de acces liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și caracterul facultativ și gratuit al jurisdicțiilor administrative, art. 51 alin. (1) care conferă cetățenilor dreptul de a se adresa autorităților publice prin petiții, art. 52 referitor la dreptul
DECIZIE nr. 753 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271^1 şi art. 271^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268620_a_269949]
-
pentru Combaterea Discriminării că acesta nu este o instanță extraordinară, ci o autoritate publică care își exercită atribuțiile independent, liber de orice influență din partea oricărei instituții ori autorități publice, cu respectarea prevederilor art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale. 19. Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 , Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării îndeplinește rolul de garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, iar potrivit
DECIZIE nr. 749 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) lit. c), art. 20, art. 21 şi art. 26 alin. (2), (5) şi (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268633_a_269962]
-
legi se vor executa potrivit art. 21." 18. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 1 alin. (4) care instituie principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, cu excepția celei penale și contravenționale mai favorabile, art. 16 care statuează cu privire la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1)-(4) și (8) care garantează și ocrotesc
DECIZIE nr. 805 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 24 alin. (2)-(4), art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269031_a_270360]
-
în timp a actelor normative în materie. În legătură cu acest aspect, Curtea a reținut că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Curtea a constatat că respectarea egalității în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în
DECIZIE nr. 805 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 24 alin. (2)-(4), art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269031_a_270360]
-
a inserției profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor; ... m) în centrele de documentare și informare: profesor documentarist; ... n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular la altă școală, personalul didactic pensionat plătit în regim de plată cu ora sau specialiști consacrați în domeniul de specialitate al curriculei școlare. Personalul didactic asociat este luat în considerare la îndeplinirea standardelor privind autorizarea sau acreditarea unității școlare. Articolul 248 (1) Pentru ocuparea funcțiilor didactice prevăzute la art. 247 este necesară efectuarea unui stagiu practic
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268549_a_269878]
-
actelor nelegale ale autorităților contractante. Totodată, se arată că nu fluidizarea procedurii a reprezentat obiect de preocupare pentru executiv la momentul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2014 , ci chiar împiedicarea operatorilor economici de a-și exercita drepturile consacrate la nivel constituțional, la nivel convențional, precum și la nivelul normelor Uniunii Europene, iar prin prevederile criticate se încalcă principiul liberului acces la justiție și principiul gratuității jurisdicției administrative. În acest sens precizează că suprimarea posibilității realizării controlului de legalitate asupra
DECIZIE nr. 766 din 10 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268139_a_269468]
-
nr. 34/2006 , Curtea a constatat că nu există nicio normă care să ateste existența vreunei taxe sau cauțiuni care să se facă venit la bugetul de stat sau la bugetul autorității administrativ-jurisdicționale. De altfel, Curtea a reținut că gratuitatea consacrată de norma constituțională cuprinsă în art. 21 alin. (4) semnifică lipsa oricărei contraprestații pecuniare din partea persoanei care, alegând calea contenciosului administrativ-jurisdicțional, beneficiază gratuit de serviciul prestat de autoritatea administrativ-jurisdicțională. 18. Totodată, Curtea a reținut că accesul liber la justiție semnifică
DECIZIE nr. 766 din 10 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268139_a_269468]
-
legal, a căror examinare nu face cu nimic necesară o dezbatere, cu citarea părților. 15. De altfel, mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili prin lege procedura de judecată. Aceste prevederi constituționale dau expresie principiului consacrat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, de exemplu, prin Hotărârea din 16 decembrie
DECIZIE nr. 757 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268165_a_269494]