13,465 matches
-
până la o vârstă de 100-300 ani. În primii 10-20 de ani crește foarte rapid și coroana lui devine voluminoasă. În ultimii ani arborele crește lent și poate ajunge până la 20-30 m. Rădăcinile sunt ramificate și rămuroase. Tulpina se ramifică în crengi mai groase, relativ verzi. Frunzele au formă de inimă (cordiforme) și cu nervația reticulată. Florile sunt unisexuate. Arborele este monoic. Formula florală este ♂ * P4 A4 G0 ♀ * P4 A0 G(2). Fructele sunt de culoare roșie sau violet închis. Ele sunt
Dud negru () [Corola-website/Science/325312_a_326641]
-
Mort de l'art?, în Actes du VII-e Congrés International d'Éstétique, Ed. Acad., București, 1976, p. 270.), Al.Piru (Interpretări eminesciene, vol., Critici și metode, Ed. Cartea românească, București, 1989, pp. 69-72.), Mihai Cimpoi (Providențialismul crengian, Prefață la Ion Creangă sau orânduiala lumii, Iași, Princeps Edit, 2011), Dumitru Micu (Eseul. Personalitatea unui gen, Iași, Ed. Junimea, 1979, 310 p., în "Limbă și literatură", III, București, 1980, pp. 319-320.), Melania Livadă, I.F.Bociort, Al.Iacobescu, Constantin Trandafir, Mihai Drăgan, Dan Culcer
Dumitru Tiutiuca () [Corola-website/Science/324786_a_326115]
-
singur sau în colaborare, campaniile sociale „Primește-l alături de tine”, „Absentul”, "Prea rebel sa fii condus", „O carte pentru Valea Plopului”. În 1997 a obținut Marele Premiu al Asociației Scriitorilor din Iași, și locul I la concursul de povești "Ion Creangă", singura competiție de acest gen din țară. Povestea premiată, "Floarea înțelepciunii și iarba puterii" a fost publicată în 1998 la Editura Junimea, într-un volum colectiv, apoi in volum in 2002. Povestea care a dat numele volumului și care a
Petre Crăciun () [Corola-website/Science/326028_a_327357]
-
la etimologia cuvântului rață, eveniment ridiculizat de el într-o poemă eroi-comică, cu titlul "Rața lui Burlă". În vara anului 1885, prietenii din Iași ai lui Mihai Eminescu, mai ales profesorii Vasile Burlă și Petre Novleanu, dr. De Max, Ion Creangă, dar și mulți alti admiratori, au adunat banii necesari urmării unui tratament în Crimeea, la clinica dr. F. Jahimowicz, din stațiunea de băi de la Andrejewski - Liman. Vasile Burlă a fost un valoros autor de manuale didactice, între care:
Vasile Burlă () [Corola-website/Science/326114_a_327443]
-
și completarea cadrului legislativ privind procesul de descentralizare și consolidare a autonomiei locale". Iurie Țap este căsătorit cu Elena Țap. Soția sa este inginer de profesie, care în prezent (2014) activează în calitate de lector superior la Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău, iar anterior a fost profesoară la Liceul „Ion Creangă”. Cei doi au împreună patru copii: Eduard, Carolina, Vlad și Iurie. și trei nepoți. Iurie Țap vorbește româna (nativă), rusa (fluent) și franceza (mediu).
Iurie Țap () [Corola-website/Science/326317_a_327646]
-
autonomiei locale". Iurie Țap este căsătorit cu Elena Țap. Soția sa este inginer de profesie, care în prezent (2014) activează în calitate de lector superior la Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău, iar anterior a fost profesoară la Liceul „Ion Creangă”. Cei doi au împreună patru copii: Eduard, Carolina, Vlad și Iurie. și trei nepoți. Iurie Țap vorbește româna (nativă), rusa (fluent) și franceza (mediu).
Iurie Țap () [Corola-website/Science/326317_a_327646]
-
Geneva. Lacul are trei insule fiecare cu tematică: Rotonda Scriitorilor a fosr realizată de Fondul Plastic Iași și cuprinde bustul a 10 scriitori români Miron Costin, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuță, George Coșbuc, Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, Mihai Eminescu și George Enescu.În mijlocul rotondei se află un parc de formă ovală tăiat de 4 alei cu bănci în formă de cruce la unirea acestora aflându-se o fântână arteziană în formă de păpădie. Complexul Parc este format
Parcul Municipal din Roman () [Corola-website/Science/322796_a_324125]
-
-se cu cadavre. Sunt păsări monogame. Majoritatea cuibăresc în copaci mari, dar și pe țărmurile stâncoase ale mărilor și pe faleze departe de mare lângă lacuri și râuri mari. Ponta are loc în aprilie-mai într-un cuib mare făcut din crengi. Depun de obicei două ouă; incubația durează șapte săptămâni, puii se acoperă cu pene în aproximativ 10 săptămâni. Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) este listat ca vulnerabil. Populația mondială totală este
Vulturul de mare () [Corola-website/Science/322089_a_323418]
-
și ca traducător, publicist, critic muzical ș.a. Pasiunea pentru muzică se dezvoltă încă din copilărie. Studiază pianul și chitara de la vârsta de 15 ani. Debutează oficial ca solist folk în anul 1975 în cadrul unui spectacol muzical pe scena Teatrului Ion Creangă, București. În anul 1982 colaborează cu Teatrul de Comedie București, semnând muzica spectacolului "Sentimental Tango" de Teodor Mazilu (R.: Alexandru Colpacci; în distribuție: Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Iarina Demian). În anul 1990, participă la evenimentele din Piața Universității și compune
Horia Stoicanu () [Corola-website/Science/322259_a_323588]
-
Pann" de Lucian Blaga, Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, regia Sorana Coroamă (1965-1966) • "Beket" de J. Anouilh, Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, (1965-1966) • "Nunta din Perugia" de Al. Kirițescu, Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași (1967-1969) • "Împărăția Ozanei", pantomimă după Ion Creanga, Opera Română Iași, coregrafia Mihaela Atanasiu (1971-1972) • "Iașii în carnaval" de Vasile Alecsandri, Iași, regia Cătălina Buzoianu (1972-1973) • "Patria" de K. Milobedzka, Teatrul pentru Copii și Tineret Iași, regia Cătălina Buzoianu (1972-1973) • "Butoiul cu miere" de Lev Tolstoi, Teatrul National
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Grupului Școlar Sanitar Suceava, situată pe Strada Zorilor nr. 17, în cartierul George Enescu, în spatele Spitalului Județean (Spitalul Nou). În clădirea din Obcini rămâne doar școala generală, care funcționează și în prezent, sub denumirea de Școala Gimnazială nr. 9 „Ion Creangă”. De asemenea, în baza Ordinului Ministerului Educației Naționale nr. 4402 din 31 august 1998, Liceul de Informatică preia clasele de liceu teoretic ale Grupului Școlar Sanitar Suceava, baza materială a acestuia și cadrele didactice. În urma fuziunii, liceul își diversifică specializările
Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret” din Suceava () [Corola-website/Science/329568_a_330897]
-
frumos și viu colorat în galben, roșu, verde și negru, prezentând un accentuat dimorfism sexual și de vârsta. Își construiesc cuiburi deschise, în formă de cupă sau farfurie, adesea țesute artistic, suspendate ca un hamac între ramurile laterale ale vârfurilor crengilor. Hrana constă din insecte, larve, fructe moi, cărnoase și muguri pe care le ciugulesc numai de pe arbori. Cântecul este plăcut și sonor, asemănător cu sunetul de flaut. În Europa și România trăiește numai o specie: grangurul (" oriolus"), pasăre călătoare, răspândita
Oriolus () [Corola-website/Science/329851_a_331180]
-
de Stat din Moldova în 1969 și a obținut doctoratul în istorie în 1975. Și-a început activitatea de muncă în calitate de învățător în satul Bărboieni, raionul Nisporeni. După susținerea doctoratului, a fost lector superior, apoi docent la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău. În anii 1993-1997, a activat în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Din 2001, a revenit la cariera profesorală în învățămîntul superior, de astă dată la Universitatea de Stat a Moldovei, unde a predat cîteva
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Broșteni, cunoscută și ca Biserica-muzeu „Ion Creangă”, este un lăcaș de cult ortodox construit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în satul (astăzi orașul) Broșteni aflat în județul Suceava. Edificiul religios are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie, și a avut
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
județul Suceava. Edificiul religios are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie, și a avut de-a lungul timpului dublu rol, de biserică parohială și școală. Între elevii care au învățat în această școală se numără și Ion Creangă, care a poposit la Broșteni în perioada 1848-1849. În prezent biserica de lemn are destinația de muzeu. Ansamblul bisericii „Sfântul Nicolae” din Broșteni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 213, având
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
cursul mijlociu al râului Bistrița, în partea de sud-est a bazinului Dornelor. Șoseaua națională DN 17B Vatra Dornei - Piatra Neamț tranzitează localitatea. Broșteni se află în partea nordică a Carpaților Orientali, fiind o așezare tipică de munte. Iată cum descrie Ion Creangă (care a locuit și învățat pentru o scurtă perioadă la Broșteni) această localitate în opera sa, "Amintiri din copilărie": "„Și satul Broștenii fiind împrăștiat, mai ca toate satele de la munte, nu se rușinau lupul și ursul a se arăta ziua-miaza-mare
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
Nanu, întâiul învățător în valea Bistriței, la școala lui Baloș din Broșteni 1840-1850.”" În prezent liceul din localitate îi poartă numele. Între elevii care au învățat la școala găzduită în pronaosul bisericuței de lemn se numără și renumitul scriitor Ion Creangă (1837-1889), care a poposit pentru scurt timp la Broșteni în 1848-1849, când avea vârsta de 12 ani. L-a avut ca învățător pe Nicolai Nanu și se afla în grija Irinucăi, episod amintit în opera sa, "Amintiri din copilărie": "„...am
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
vechi din comună. În anul 1950, biserica de lemn a fost transformată în muzeu sătesc de etnografie, artă populară și istorie locală. În prezent bisericuța de lemn funcționează ca muzeu, motiv pentru care este cunoscută și sub denumirea Biserica-muzeu „Ion Creangă”, în timp ce biserica de zid din imediata vecinătate funcționează ca biserică parohială. Biserica de lemn din Broșteni este construită din bârne de brad cioplite în patru muchii și îmbinate în „coadă de rândunică”, cu întărituri din lemn de tisă și cuie
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
mână, candele. Pereții pronaosului sunt decorați cu fotografii de epocă și litografii referitoare la biserică și împrejurimile localității, consiliile parohiale sau mitropoliții bucovineni. În naosul bisericii se află stranele originale precum și un analog cu strana la care a cântat Ion Creangă. În afară de muzeul organizat în incinta bisericii de lemn, în orașul Broșteni mai există Muzeul Etnografic al Grupului Școlar „Nicolai Nanu”, situat în școala din satul Holda și colecția particulară „Gheorghe Gavrilescu”.
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
unei jungle, îmbrăcată cu un bikini în formă de scoică și apoi făcând o plecăciune. Ea a colaborat cu regizorul de teatru experimental Robert Wilson pentru spectacol. El a proiectat fundalul unei jungle sclipitoare, cu litere silabisind „Applause” suspendate de crengile copacilor. Gâgă a descris show-ul „Atât de frumos. Este foarte semnificativ pentru mine că artista. Simt în multe feluri că acest spectacol este ca o metaforă uriașă pentru mine”. De asemenea, a descris producția ca fiind „cel mai provocator
Applause () [Corola-website/Science/329971_a_331300]
-
dedat la cruzimi asupra funcționarilor și soldaților români. Astfel, șeful Siguranței române din Hotin după ce a fost ucis a fost aruncat într-un puț, iar de-a lungul Nistrului de la Hotin la Otaci (Ataki) soldați români au fost spânzurați de crengile copacilor sau de stâlpi de telegraf, după ce au fost mutilați prin tăierea limbilor. Totalul victimelor în tabăra română a fost de: 1 general, 2 ofițeri și 156 de soldați decedați, 2 ofițeri și 91 de soldați răniți și 117 soldați
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
curente literare europene precum romantismul, realismul, simbolismul sau curente culturale autohtone ca latinismul și junimismul. Tot acum își defășoară activitatea literară poetul care este considerat cel mai mare scriitor român, Mihai Eminescu, scriitori care sunt considerați mari clasici, precum Ion Creangă, I. L. Caragiale, Ioan Slavici, poeți precum Alexandru Macedonski, George Coșbuc sau Vasile Alecsandri, scriitori de talia lui Grigore Alexandrescu, Constantin Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Alexandru Odobescu, Nicolae Filimon, Alexandru Vlahuță, Alecu Russo, Petre Ispirescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Anton Pann, Bogdan Petriceicu-Hasdeu
Literatura română a secolului al XIX-lea () [Corola-website/Science/328073_a_329402]
-
desfășurat într-o mare perioadă de timp, implicându-se în diverse proiecte. În 1863 se înființează Junimea (și o dată cu ea spiritul și curentul cultural Junimist), societate care va schimba istoria literaturii epocii prin autori ca Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Ioan Slavici. În paralel se dezvoltă alte direcții precum cea a Literatorului cu autori precum Alexandru Macedonski, Duiliu Zamfirescu sau a artei cu tendință a lui C. Dobrogeanu-Gherea. Influența poetului Mihai Eminescu este atât de imensă în literatură
Literatura română a secolului al XIX-lea () [Corola-website/Science/328073_a_329402]
-
cărțile sale se citesc pe nerăsuflate. Este un observator atent al lumii prin care a trecut, are o memorie capabilă să reconstituie din câteva detalii o întreagă atmosferă și este iubitor al “comediei umane” în nesecata ei inventivitate. Ca și Creangă, arhetipul povestitorilor moldoveni, se ferește de teoretizări și „meditații”, îi place să observe faptele și zicerile oamenilor. E dramaturg prin vocație, îi place spectacolul lumii"„”. "Stânca Miresei", dramă romantică în trei acte, jucată la Teatrul Armatei (azi Teatrul C.I. Nottara
Ion Ochinciuc () [Corola-website/Science/328361_a_329690]
-
Teatrul pentru copii și tineret (azi Teatrul “Luceafărul”) din Iași, stagiunile 1975-1976-1977. Regizor: Constantin Brehnescu. Muzica: Sabin Pautza. Versuri: Ana Mâșlea. "Acțiunea Codalbul" (titlul inițial “Eroii unde se ascund când plâng?”), dramă istorică în trei acte, jucată la Teatrul “Ion Creangă” din București, stagiunea 1976-1977. Se împlinea un veac de la Războiul de Indepență al României). Regizor: Ianis Veakis. Scenografia: Elena Pătrașcanu. "Bumerang la purtător", comedie difuzată la Radiodifuziunea Română, în emisiunea “Teatru la microfon”, în anul 1981. "Aventurile lui Leonardo", suită
Ion Ochinciuc () [Corola-website/Science/328361_a_329690]