14,107 matches
-
Sfintei Cruci" din satul Cotnari. Liturghii sunt celebrate doar în zilele de marți (dimineața) și duminică (seara) sau cu ocazia unor sărbători religioase. Comunitatea catolică din Hârlău avea în anul 2004 un număr de 25 de familii cu 47 de credincioși.
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
primul paroh în persoana preotului Robert Gașpal. În perioada 2-3 decembrie 2006, episcopul Petru Gherghel de Iași s-a aflat într-o vizită pastorală în Parohia Podu Iloaiei, a participat la liturghia din biserica parohială și s-a întâlnit cu credincioșii filialei. În prezent, în această biserică sunt celebrate zilnic liturghii. Comunitatea catolică din Podu Iloaiei avea în anul 2010 un număr de 189 familii cu 563 de credincioși. La această biserică au slujit următorii preoți-parohi:
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/320698_a_322027]
-
a participat la liturghia din biserica parohială și s-a întâlnit cu credincioșii filialei. În prezent, în această biserică sunt celebrate zilnic liturghii. Comunitatea catolică din Podu Iloaiei avea în anul 2010 un număr de 189 familii cu 563 de credincioși. La această biserică au slujit următorii preoți-parohi:
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/320698_a_322027]
-
să învețe din nou în limba poloneză, profesoarele de limba poloneză fiind trimise aici de Centrul de Perfecționare a Cadrelor Didactice din Varșovia. După întemeierea coloniei Bulai, locuitorii polonezi participau la slujbele celebrate la Biserica romano-catolică din Suceava, de pastorația credincioșilor din Moara ocupându-se preoții Parohiei din Suceava. În perioada interbelică a fost construită pe malul lacului o capelă mică de lemn, unde se oficiau și slujbe religioase cu participarea credincioșilor din Suceava care, în anii '30 ai secolului al
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
slujbele celebrate la Biserica romano-catolică din Suceava, de pastorația credincioșilor din Moara ocupându-se preoții Parohiei din Suceava. În perioada interbelică a fost construită pe malul lacului o capelă mică de lemn, unde se oficiau și slujbe religioase cu participarea credincioșilor din Suceava care, în anii '30 ai secolului al XX-lea, veneau aici în special la slujbele închinate Sfintei Maria. Între anii 1925-1930, locuitorii din Bulai au strâns bani pentru construcția unei biserici și au adunat o parte din materialele
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
dorit să aibă propriul lor paroh. Biserica "Sf. Maximilian Maria Kolbe" din Moara a primit la 1 iulie 1995, prin decret episcopal, statutul de parohie. La acel moment, Parohia din Moara avea în îngrijire spirituală 75 de familii cu 320 credincioși. Ca paroh a fost numit preotul Jacek Strzelecki din Polonia, dar acesta a păstorit aici scurtă vreme, deoarece a fost numit paroh în Solonețu Nou și capelan al polonezilor bucovineni. Ca urmare, pentru o perioadă, Parohia Moara a fost din
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
Episcopiei de Iași), pr. Iulian Ceobanu (parohul comunității din Moara) și mulți alți preoți. Episcopul a sfințit statueta Maicii Domnului din mica grotă aflată în curtea bisericii, precum și noua casă parohială. La acest eveniment a participat un mare număr de credincioși atât din comunitatea parohială, cât și oaspeți veniți din alte părți. Din comunitatea romano-catolică din Moara provine preotul Jakub Snopkowski, SCJ (n. 26 iulie 1974, Moara), care a intrat ca novice în Congregația Preasfânta Inimă a lui Isus (12 iulie
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
Unirea Bucovinei cu România, a fost organizat Vicariatul general al Bucovinei, cu sediul la Cernăuți. Cu acest prilej, comunitatea catolică din Putna a fost arondată Parohiei Gura Putnei (Karlsberg). După datele recensământului din 1930 în satul Putna locuiau 1.002 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 33,51% din populația localității. Ei erau în majoritate de etnie germană, dar existau și enoriași de etnie poloneză. O statistică din anul 1934 aducea informația că Parohia Gura Putnei (cu filialele Brodina, Falcău
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
de etnie germană, dar existau și enoriași de etnie poloneză. O statistică din anul 1934 aducea informația că Parohia Gura Putnei (cu filialele Brodina, Falcău, Putna, Seletin și Vicov) avea în îngrijire spirituală un număr de aproximativ 3.500 de credincioși romano-catolici. Biserica romano-catolică din Putna a fost construită în anul 1936, primind hramul "Coborârea Duhului Sfânt". În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În timpul
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
Brodina, Falcău, Putna, Seletin și Vicov) avea în îngrijire spirituală un număr de aproximativ 3.500 de credincioși romano-catolici. Biserica romano-catolică din Putna a fost construită în anul 1936, primind hramul "Coborârea Duhului Sfânt". În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În timpul celui de-al doilea război mondial, episcopul Mihai Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Astfel, în Monitorul Oficial nr.
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
ambele sate există comunități catolice care aparțin de Parohia Rădăuți. La 11 martie 2007, aflat într-o vizită pastorală în Parohia Rădăuți, episcopul Petru Gherghel de Iași a participat la liturghie în biserica din Putna și s-a întâlnit cu credincioșii filialelor Putna, Gura Putnei și Falcău. În anul 2009, comunitatea catolică din Putna era formată din 21 de familii cu 36 de credincioși. Comunitatea din Gura Putnei avea 5 familii cu 14 credincioși. În prezent, Biserica romano-catolică din Putna este
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
Petru Gherghel de Iași a participat la liturghie în biserica din Putna și s-a întâlnit cu credincioșii filialelor Putna, Gura Putnei și Falcău. În anul 2009, comunitatea catolică din Putna era formată din 21 de familii cu 36 de credincioși. Comunitatea din Gura Putnei avea 5 familii cu 14 credincioși. În prezent, Biserica romano-catolică din Putna este filială a Parohiei "Nașterea Sfintei Fecioarei Maria" din Rădăuți. În această biserică sunt celebrate liturghii doar în zilele de duminică sau cu prilejul
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
din Putna și s-a întâlnit cu credincioșii filialelor Putna, Gura Putnei și Falcău. În anul 2009, comunitatea catolică din Putna era formată din 21 de familii cu 36 de credincioși. Comunitatea din Gura Putnei avea 5 familii cu 14 credincioși. În prezent, Biserica romano-catolică din Putna este filială a Parohiei "Nașterea Sfintei Fecioarei Maria" din Rădăuți. În această biserică sunt celebrate liturghii doar în zilele de duminică sau cu prilejul diverselor sărbători religioase.
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
al grănicerilor. În anul 1784 s-a construit în oraș o primă capelă romano-catolică, din lemn, care avea și o mică clopotniță. Aceasta era folosită atât de militari, cât și de civilii din localitate. Capela avea dimensiuni foarte mici, iar credincioșii care participau la Liturghie stăteau și afară. După câțiva ani, în 1788, s-au construit un turn de clopotniță și un oratorium, alăturate casei capelanului. Capela și anexele sale se aflau pe locul unde este astăzi Școala generală nr. 2
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Capela și anexele sale se aflau pe locul unde este astăzi Școala generală nr. 2. În 1785, această capelanie locală a fost transformată în parohie. Parohia Gura Humorului avea în acel an în îngrijire spirituală un număr de 332 de credincioși , dintre care 261 de militari și 71 de civili. Conform lui Franz Wiszniowski, autorul cărții "„Radautz - die deutscheste Stadt des Buchenlandes”" (Waiblingen, 1966), Parohia Romano-Catolică "Preasfânta Treime" din Gura Humorului a fost înființată printr-un decret imperial emis de Cabinetul
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
un decret imperial emis de Cabinetul Aulic la 1 aprilie 1787. Prin același decret au mai fost înființate parohii romano-catolice la Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Țibeni, Siret și Cernăuți. La acel moment, în Gura Humorului exista o comunitate catolică de 332 credincioși. Preotul din Gura Humorului îi avea în îngrijirea spirituală și pe credincioșii din satele apropiate: Capu Codrului, Solca, Băișești, Măzănăești, Arbore. La 11 aprilie 1796, cele nouă parohii catolice din Bucovina au fost încadrate în jurisdicția Arhiepiscopiei de Lemberg. În
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
același decret au mai fost înființate parohii romano-catolice la Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Țibeni, Siret și Cernăuți. La acel moment, în Gura Humorului exista o comunitate catolică de 332 credincioși. Preotul din Gura Humorului îi avea în îngrijirea spirituală și pe credincioșii din satele apropiate: Capu Codrului, Solca, Băișești, Măzănăești, Arbore. La 11 aprilie 1796, cele nouă parohii catolice din Bucovina au fost încadrate în jurisdicția Arhiepiscopiei de Lemberg. În anul 1806, ca urmare a unei dispoziții imperiale a împăratului Francisc I
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
papal a înființat un Vicariat general în Bucovina (cu sediul la Cernăuți), care a fost condus de pr. Josef Schmidt. În perioada interbelică, comunitatea catolică din Parohia Gura Humorului a continuat să crească numeric. Astfel, în 1927 erau 4.766 credincioși; în 1935 parohia avea șapte filiale și un total de 4.600 de credincioși. Conform recensământului din 1930, în orașul Gura Humorului locuiau 6.042 persoane, dintre care 2.425 germani (40,13%), 1.951 evrei (32,29%), 1.357
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
fost condus de pr. Josef Schmidt. În perioada interbelică, comunitatea catolică din Parohia Gura Humorului a continuat să crească numeric. Astfel, în 1927 erau 4.766 credincioși; în 1935 parohia avea șapte filiale și un total de 4.600 de credincioși. Conform recensământului din 1930, în orașul Gura Humorului locuiau 6.042 persoane, dintre care 2.425 germani (40,13%), 1.951 evrei (32,29%), 1.357 români (22,45%), 161 polonezi (2,66%), 61 ruteni (1%), 17 cehi și slovaci
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea catolicilor de etnie germană au plecat în anul 1940 din Gura Humorului și comunitățile afiliate: Boureni, Bucșoaia, Capu Câmpului, Capu Codrului, Frasin, Mănăstirea Humorului, Păltinoasa și Voroneț. Numărul credincioșilor din Parohia Gura Humorului s-a astfel redus foarte mult. Deoarece majoritatea preoților germani din Bucovina plecaseră în 1940 în Germania, în 1941 erau preoți doar în parohiile din Cacica, Solonețu Nou și Suceava din Vicariatul General al Bucovinei. În
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
parohiile din Cacica, Solonețu Nou și Suceava din Vicariatul General al Bucovinei. În aceste condiții, episcopul de Iași Mihai Robu l-a chemat din Germania pe preotul Eugen Baltheiser (care avea cetățenia română). Acesta i-a preluat spiritual pe toți credincioșii catolici din Bucovina de Sud, stabilindu-și reședința în casa parohială din Gura Humorului. Episcopul Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
avea cetățenia română). Acesta i-a preluat spiritual pe toți credincioșii catolici din Bucovina de Sud, stabilindu-și reședința în casa parohială din Gura Humorului. Episcopul Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. Astfel, în Monitorul Oficial nr. 231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Parohia Gura Humorului este desființată, fiind inclusă
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
iar unele parohii nu se mai justifică. Astfel, în Monitorul Oficial nr. 231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Parohia Gura Humorului este desființată, fiind inclusă ca filială în Parohia Câmpulung. După război, de pastorația credincioșilor din Gura Humorului s-au ocupat preoții Iosif Schurgoth (Szurgot) și Francisc (Franz) Astalosch. Prin plecarea germanilor, comunitatea catolică din localitate s-a redus mult. Astfel, la 31 decembrie 1982, Parohia Gura Humorului mai avea în îngrijire spirituală doar un
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
preoții Iosif Schurgoth (Szurgot) și Francisc (Franz) Astalosch. Prin plecarea germanilor, comunitatea catolică din localitate s-a redus mult. Astfel, la 31 decembrie 1982, Parohia Gura Humorului mai avea în îngrijire spirituală doar un număr de 64 familii cu 158 credincioși. La 24 noiembrie 1985, s-a sărbătorit într-un cadru festiv, cu participarea mons. Petru Gherghel, a mai multor preoți și a numeroși credincioși din localitățile catolice învecinate, aniversarea a 200 de ani de la înființarea Parohiei Romano-Catolice Gura Humorului. După
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Parohia Gura Humorului mai avea în îngrijire spirituală doar un număr de 64 familii cu 158 credincioși. La 24 noiembrie 1985, s-a sărbătorit într-un cadru festiv, cu participarea mons. Petru Gherghel, a mai multor preoți și a numeroși credincioși din localitățile catolice învecinate, aniversarea a 200 de ani de la înființarea Parohiei Romano-Catolice Gura Humorului. După răsturnarea regimului comunist în decembrie 1989, numărul membrilor comunității s-a mărit în principal prin stabilirea în Gura Humorului a mai multor credincioși catolici
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]