13,394 matches
-
p.;9; - „Pedofilia, «dragostea» care ucide suflete“" - în „Dimineața“, nr. 171, anul XII, 19.06.2001 (3099), p.;9; - „Lunga vară fierbinte a hoților de mașini“" - în „Dimineața“, nr. 203, anul XII, 03.08.2001 (3132), p.;4-5; - „Studiu privind criminalitatea prin violență - Partea I“" - în „Poliția română“, nr. 47, anul XI, 22-28.11.2000 (556), p.;6; - „Studiu privind criminalitatea prin violență - Partea a II-a“" - în „Poliția română“, nr. 48, anul XI, 29.11.-05.12.2000 (557), p.
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
vară fierbinte a hoților de mașini“" - în „Dimineața“, nr. 203, anul XII, 03.08.2001 (3132), p.;4-5; - „Studiu privind criminalitatea prin violență - Partea I“" - în „Poliția română“, nr. 47, anul XI, 22-28.11.2000 (556), p.;6; - „Studiu privind criminalitatea prin violență - Partea a II-a“" - în „Poliția română“, nr. 48, anul XI, 29.11.-05.12.2000 (557), p.;6; - „Optimizarea activității de prindere a urmăriților“" - în „Poliția română“, nr. 17, anul XII, 25.04.- 01.05.2001 (578
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
VIII, nr.5, octombrie 2006, p.;23-24. - „Dactiloscopia în feudalismul românesc. Descoperiri senzaționale în fondurile mănăstirești”", în Analele Universității Spiru Haret, Seria Științe Juridice, Anul 5, 2007, p.;111-128. - "Repere ale istoriei criminalisticii românești - fondatorii"", în Revista de investigare a criminalității, (Asociația Internațională a Polițiștilor-Secția Română și Centrul de Studii Postuniversitare al M.I.R.A.), Editura Sitech, București, Anul I, nr. 1, 2008, p 16-29. Articolele și studiile publicate în cadrul unor manifestări științifice internaționale au fost următoarele: - „Cooperarea internațională - cheia succesului în lupta
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
Luvru, Paris, 2000. - „Furtul operelor de artă din colecțiile particulare românești prin substituirea originalelor cu piese falsificate”", Conferința Națională a Muzeografilor din România, sub egida Ministerului Culturii și Cultelor, Sinaia, 2000. - „Europolul versus crima organizată. Prezent și perspective ale combaterii criminalității în România”", Conferința internațională a Interpol cu participare românească (Ministerul Justiției și Ministerul de Interne), Haga, Olanda, 2000. - "„Migrația ilegală și traficul de ființe umane - subiecte de actualitate pentru legislația penală europeană”", Roma, 2000. - „Cele șapte întrebări fundamentale ale investigării
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
o evidență exactă a armelor din depozit și că învinuiții au fost reținuți doar în baza pericolului social pe care l-ar reprezenta infracțiunile de care aceștia sunt acuzați. Ancheta a fost efectuată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), mobilizând resurse mari. Potrivit unei adrese a IGPR „au fost angrenați în misiuni un număr de 76 010 polițiști, au fost organizate 22 098 filtre de circulație, au fost verificate 646 621 de persoane și s-
Cazul Ciorogârla () [Corola-website/Science/314934_a_316263]
-
stat. După o perioadă de tranziție a guvernului, de la cel militar la cel civil și introducerea unei noi monede, realul, a apărut un fenomen de stagnare economică ce a dus la creșterea procentului de șomeri și implicit la creșterea ratei criminalității. În prezent, statul Săo Paulo deține un rol important datorită faptului că este cea mai populată unitate administrativă a Braziliei, însă se confruntă cu diverse probleme sociale și economice care îi împiedică dezvoltarea. Statul Săo Paulo are o suprafață de
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
în știința juridică, fiind unul din întemeietorii și propagatorii activi ai criminologiei autohtone și primul deținător al diplomei de jurist-cercetător în criminologie din Republica Moldova.Pe plan științific aportul dlui constă în completarea substanțială a conceptului de violență criminală, criminologia penitenciară, criminalitatea în grup și organizată, conceptul securității criminologice. Însă aria intereselor dlui Valeriu Bujor a depășit criminologia, realizând o serie de studii în dreptul penal și teoria generală a dreptului, formulînd multiple propuneri de lege ferenda. Este autor și coautor al primelor
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
criminologică. De asemenea, absolvenților li se înmâna certificatul de specialist în serviciul nestatal de securitate, pază și detectivi. În cadrul colegiului erau desfășurate cursuri de bodygarzi și serviciul de pază. 1996 În acest an activează în calitate de expert pentru problemele controlului asupra criminalității al Consiliului Europei, reprezentînd Republica Moldova. 1997 În acest an este ales în calitate de președinte onorific al Asociației Tinerilor Juriști Cercetători, fiind autorul creării acesteia și participant la viața și activitatea ei. Ulterior această organizație obștească se reorganizează, devenind Alianța pentru Promovarea
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
199 articole științifice, 41 manuale și monografii, cu un volum total de 670 coli de autor. Totodată, sunt organizate 14 conferințe: la nivel de catedre, universitare și internaționale, în care se discută probleme stringente ce țin de prevenirea și contracararea criminalității . Creează Centrul de cercetări științifice, iar apoi, în baza acestuia, Departamentul Știință, în cadrul căruia funcționează Laboratorul de criminologie și politică penală. Sub cupola acestei instituții educă o nouă generație de criminologi, organizează o intensă activitate de cercetare științifică, inclusiv criminologică
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
bazată pe metode științifice, nu pe dogme ideologice. Știința trebuie să servească adevărul, care la rândul său nu poate fi pus la vot. "Al doilea postulat promovat de noi consta în afirmația că însăși sistemul socialist conține în sine cauzele criminalității, că contradicțiile existente în acest sistem generează în rate crescânde criminalitatea din țară. "Printre cele promovate se afla critica factorilor de decizie care neglijau recomandările științifice vizând combaterea criminalității. În plus, am criticat crud practica de luptă cu beția și
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
servească adevărul, care la rândul său nu poate fi pus la vot. "Al doilea postulat promovat de noi consta în afirmația că însăși sistemul socialist conține în sine cauzele criminalității, că contradicțiile existente în acest sistem generează în rate crescânde criminalitatea din țară. "Printre cele promovate se afla critica factorilor de decizie care neglijau recomandările științifice vizând combaterea criminalității. În plus, am criticat crud practica de luptă cu beția și alcoolismul, arătând consecințele negative ale acestei companii. Cred că argumentele oponenților
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
consta în afirmația că însăși sistemul socialist conține în sine cauzele criminalității, că contradicțiile existente în acest sistem generează în rate crescânde criminalitatea din țară. "Printre cele promovate se afla critica factorilor de decizie care neglijau recomandările științifice vizând combaterea criminalității. În plus, am criticat crud practica de luptă cu beția și alcoolismul, arătând consecințele negative ale acestei companii. Cred că argumentele oponenților noștri s-au epuizat, ori poate ei nu posedau o altă practică de rezolvare a chestiunilor științifice, dar
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
de cercetări criminologice pe teren, erau permanent incluși în componența diferitelor echipe de experți care cercetau, analizau, prognozau și propuneau masuri de contracarare a diferitelor tipuri de infracțiuni. Valeriu Bujor lucra în grupul însărcinat cu problemele vizînd manifestările și tendințele criminalității de grup și a infracțiunilor de mare violență. Devine unul dintre autorii Legii cu private la miliție. Astfel fiind organizate studiile, cunoștințele teoretice erau cristalizate prin aplicații practice. Deoarece perioada studiilor era bogată în evenimente politice care se derulau pe
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
Parafrazînd cele spuse de marele nostru pămîntean, se poate de concluzionat că respectul față de Academie, în mare măsură, depinde și de faptul cum este realizat potențialul științific, de faptul care este capacitatea Academiei de a rezolva problemele actuale ale combaterii criminalității.” În 1994 publică faimosul articol "Cuvînt în apărarea criminologiei", care anunță începuturile constituirii criminologiei autohtone. De asemenea, această lucrare este prima care pune în discuție probleme ce țin de criminologie ca știință și rolul ei în societate și în activitatea
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
a deținut-o până la 1 septembrie 1995. Primul șef al serviciului, își propune următoarele obiective: crearea bazei normative de organizare și dirijare a activității științifice în cadrul Academiei, canalizarea eforturilor catedrelor întru realizarea sarcinilor practice ale organelor de drept vizând combaterea criminalității, precum și antrenarea studenților în activitatea științifică. Între timp, grație eforturilor comandantului Tudor Roșca și ale prim-locțiitorului Dumitru Baltag, în cadrul academiei este fondat Centrul de cercetări științifice, al cărui șef este confirmat, prin ordinul M.A.I., Valeriu Bujor. Evenimentul are
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
una care să desfășoare propriu-zis, în mod profesionist, specializat, cercetări științifice și, în primul rînd, criminologice. Era absolut firesc ca noua structură să efectueze cercetări criminologice, deoarece anume această știință poate elabora strategia de activitate anticrimă, efectuează analize ale stării criminalității și ale factorilor criminogeni, precum și dobîndește cunoștințe ce constituie fundamentul conceptual pentru alte domenii importante, cum ar fi, de exemplu: dreptul penal, criminalistica sau activitatea operativă de investigații. Toată activitatea de mai departe a lui Valeriu Bujor, în cadrul academiei, va
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
și în cazul în care centul n-ar mai exista. Astăzi pot constata că obiectivul trasat a fost realizat.” Tot Valeriu Bujor este cel care publică primele lucrări metodologice și fundamentale: "Cuvînt în apărarea criminologiei , Cu privire la asigurarea științifică a combaterii criminalității, Esența fenomenului crimă (criminalitate) , Bazele statisticii criminologice , О сущности преступности sau Групповая преступность: методологические основы изучения и классификации". Savantul dezvoltă și completează substanțial teoria grupurilor criminale, conceptul violenței criminale și criminologiei penitenciare , precum și conceptul de securitate criminologică . Este primul dintre
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
care centul n-ar mai exista. Astăzi pot constata că obiectivul trasat a fost realizat.” Tot Valeriu Bujor este cel care publică primele lucrări metodologice și fundamentale: "Cuvînt în apărarea criminologiei , Cu privire la asigurarea științifică a combaterii criminalității, Esența fenomenului crimă (criminalitate) , Bazele statisticii criminologice , О сущности преступности sau Групповая преступность: методологические основы изучения и классификации". Savantul dezvoltă și completează substanțial teoria grupurilor criminale, conceptul violenței criminale și criminologiei penitenciare , precum și conceptul de securitate criminologică . Este primul dintre cercetătorii autohtoni care într-
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
преступность: методологические основы изучения и классификации". Savantul dezvoltă și completează substanțial teoria grupurilor criminale, conceptul violenței criminale și criminologiei penitenciare , precum și conceptul de securitate criminologică . Este primul dintre cercetătorii autohtoni care într-o teză de doctorat a abordat problema esenței criminalității organizate . Lansează în circuitul criminologic o legitate criminologică , noțiunile: forme de manifestare a infracționalității de grup , un coeficient al violenței și un coeficient al destructivității criminale . De altfel, interesele criminologului se răsfrâng asupra întregii problematici criminologice, în cele mai frecvente
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
moral și de alt ordin, inclusiv material. Existența acestei organizații va face posibilă elaborarea și editarea unor lucrări de criminologie. În lucrările sale, Valeriu Bujor abordează nu numai problemele fundamentale ale criminologiei, ci și cele legate de starea curentă a criminalității, situația criminogenă și criminologică, precum și prioritățile în activitatea anticrimă . Totodată, întru sensibilizarea opiniei publice asupra pericolului criminalității și lipsei suportului criminologic în activitatea anticrimă, propune și participă activ la organizarea unor conferințe naționale și internaționale privind criminalitatea. Este vorba, mai
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
lucrări de criminologie. În lucrările sale, Valeriu Bujor abordează nu numai problemele fundamentale ale criminologiei, ci și cele legate de starea curentă a criminalității, situația criminogenă și criminologică, precum și prioritățile în activitatea anticrimă . Totodată, întru sensibilizarea opiniei publice asupra pericolului criminalității și lipsei suportului criminologic în activitatea anticrimă, propune și participă activ la organizarea unor conferințe naționale și internaționale privind criminalitatea. Este vorba, mai întîi, de Conferința științifico-practică republicană Strategia combaterii criminalității organizate în Republica Moldova, desfășurată în perioada 23-24 mai 1996
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
starea curentă a criminalității, situația criminogenă și criminologică, precum și prioritățile în activitatea anticrimă . Totodată, întru sensibilizarea opiniei publice asupra pericolului criminalității și lipsei suportului criminologic în activitatea anticrimă, propune și participă activ la organizarea unor conferințe naționale și internaționale privind criminalitatea. Este vorba, mai întîi, de Conferința științifico-practică republicană Strategia combaterii criminalității organizate în Republica Moldova, desfășurată în perioada 23-24 mai 1996, iar apoi de Conferința științifico-practică republicană Criminalitatea organizată și economia tenebroasă în Republica Moldova, care a avut loc la 26 februarie
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
activitatea anticrimă . Totodată, întru sensibilizarea opiniei publice asupra pericolului criminalității și lipsei suportului criminologic în activitatea anticrimă, propune și participă activ la organizarea unor conferințe naționale și internaționale privind criminalitatea. Este vorba, mai întîi, de Conferința științifico-practică republicană Strategia combaterii criminalității organizate în Republica Moldova, desfășurată în perioada 23-24 mai 1996, iar apoi de Conferința științifico-practică republicană Criminalitatea organizată și economia tenebroasă în Republica Moldova, care a avut loc la 26 februarie 1999, ambele sub egida Ministerului Afacerilor Interne, Academiei de Poliție „Ștefan
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
anticrimă, propune și participă activ la organizarea unor conferințe naționale și internaționale privind criminalitatea. Este vorba, mai întîi, de Conferința științifico-practică republicană Strategia combaterii criminalității organizate în Republica Moldova, desfășurată în perioada 23-24 mai 1996, iar apoi de Conferința științifico-practică republicană Criminalitatea organizată și economia tenebroasă în Republica Moldova, care a avut loc la 26 februarie 1999, ambele sub egida Ministerului Afacerilor Interne, Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare”, Asociației Independente de Criminologie și Fundației „Soros-Moldova”. De asemenea, deja în incinta Universității de
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
Probleme de drept în perioada de tranziție, conferință științifică anuală a profesorilor 26 aprilie 2002, Chișinău; Violența în societatea de tranziție, conferință științifică internațională, 16-17 mai 2003, Chișinău. Valeriu Bujor este primul care a tras alarma asupra pericolului „deteoretizării problemei criminalității” . Dacă la început această problemă era legată de efectuarea activității anticrimă într-un mod intuitiv, lipsit de suport științific, în special criminologic, atunci ulterior această problemă a afectat și activitatea de cercetare științifică. Ea a început prin abandonarea pregătirii, cu
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]