14,040 matches
-
onoruri de către cneazul Lev I din Galicia. Auritele fleur-de-lis, pictate pe vălul albastru azur al Fecioarei, sunt de fapt identice cu cele din stema regilor Franței, iar explicația cea mai probabilă este că icoana a fost prezentă în Ungaria în timpul domniei lui, fie Carol I al Ungariei, fie Ludovic cel Mare, regi unguri din dinastia de Anjou, care au avut, probabil, fleur-de-lis din blazonul lor familial pictate pe icoana. Acest lucru sugerează că icoana a fost, probabil, adusă la Jasna Gora
Madona Neagră de la Częstochowa () [Corola-website/Science/327750_a_329079]
-
loc din apropierea Barcelonei. Refuzând să participe la planurile regaliștilor, el a trait o existență izolată în Barcelona până la moartea să în 1814, după care linia Prinților Conți a dispărut. Inițial a fost înmormântat la biserică Saint-Michel înainte de restaurația Bourbonilor. În timpul domniei regelui Ludovic-Filip I, e fost mutat de la Saint-Michel la capelă regală de la Dreux la 2 aprilie 1844.
Louis François Joseph, Prinț de Conti () [Corola-website/Science/327776_a_329105]
-
istorică. Tacit în "Anale", scrise în jurul anului 115, îl menționează pe "Christus", fără prea multe detalii istorice. Există o referință obscură la un lider evreu numit „Chrestus” în Suetoniu. Conform lui Suetoniu, cap. 25, s-au produs la Roma, în timpul domniei împăratului Claudius, în jurul anului 50 „tulburări persistente... instigate de Chrestus”. Mențiunea din Faptele Apostolilor spune despre asta „După aceea [Pavel] a plecat din Atena și s-a dus la Corint. Acolo a întâlnit un iudeu; îl chema Acuila, era născut
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
dovedește acest pasaj, deoarece Tacit nu divulgă sursa acestor informații. Bart D. Ehrman scria: „Relatarea lui Tacit confirmă ceea ce știm din alte surse, și anume că Isus a fost executat la ordinul guvernatorului roman al Iudeii, Ponțiu Pilat, in timpul domniei lui Tiberiu.” Într-adevăr, Charles Guignebert a argumentat „Atât timp cât există posibilitatea ca [Tacit să fi oferit pur și simplu ecoul a ceea ce afirmau creștinii], pasajul rămâne lipsit de valoare”. R. T. France conchide că pasajul lui Tacit este la modul
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
și creștinism (a căror sursă rămâne neclară): Christus era un evreu și un infractor executat de Ponțiu Pilat; el a întemeiat o nouă mișcare religioasă în Iudeea care era numită creștinism, iar aceasta s-a răspândit prin toată Roma în timpul domniei lui Nero. Pliniu cel Tânăr (cca. 61 - cca. 112), guvernatorul provincial al Pontului și Bitiniei, i-a scris Împăratului Traian în jurul anului 112, referitor la cum trebuie să procedeze cu creștinii, care refuzau cultul imperial al adorării împăratului, adorându-l
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
ar putea considera această aserțiune drept dovadă pentru istoricitatea lui Isus.” Gaius Suetoniu Tranquillus (c. 69-140) a scris următoarele în a sa lucrare "Viețile celor doisprezece Cezari", referindu-se la răscoale care au izbucnit în comunitatea evreiască de la Roma în timpul domniei împăratului Claudius: Evenimentul a fost consemnat în Faptele Apostolilor 18:2-31. Termenul "Chrestus" apare de asemenea în unele texte ulterioare referitoare la Isus, iar Robert Graves, printre alții, o consideră drept variantă a cuvântului Hristos sau cel puțin o rezonabilă
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
cu vederea aceste obiecții, pasajul acesta oferă prea puține informații despre Isus însuși. Josephus (37 - 100 e.n, supraviețuitor al conflictului romano-iudeu, devenit cetățean roman, istoric evreu) scrie în lucrarea sa "Antichități iudaice" (21 volume, terminată în ultimul an al domniei împăratului Domițian): Unii consideră că pasajul conține o interpolare: „care era numit Hristos”. Aceasta ar schimba total natura și valoarea relatării, dacă ar fi interpolare; unii comentatori nu o consideră autentică. Specialiștii în general au considerat însă pasajul de mai
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
Franconia. Cinci ani mai târziu, după moartea ultimului carolingian care a purtat coroana Franciei de Răsărit în 911, Conrad a fost ales rege sub numele de Conrad I, în locul regelui din Francia de apus, Carol "cel Simplu", punând astfel capăt domniei Carolingienilor în Francia Răsăriteană. Regele Conrad I nu a avut copii. Eșuând total în încercarea e a asigura unitatea și ordinea în Imperiul german în fața rezistenței continue a ducilor de Suabia, Bavaria și Lorena, Conrad, aflat pe patul de moarte
Conradini () [Corola-website/Science/327984_a_329313]
-
folosirea unor tactici superioare, prin organizare și magie. El a unit clanurile, a impus o disciplină severă în cadrul armatei orcilor și a căutat să afle magii noi de la vrăjitorii lor și de la necromanți. Forțele lor combinate erau gata să răstoarne domnia omului. Manualul este organizat sub forma a două cărți separate. Ambele părți conțin secțiuni comune, cum ar fi cerințele tehnice și instrucțiunile jocului.
Warcraft: Orcs amp; Humans () [Corola-website/Science/327970_a_329299]
-
a lui Eusebiu al Cezareei. Eusebiu deasemenea a păstrat și un extras dintr-o lucrare a lui (110-180), care a scris 5 cărti(acum pierdute , cu excepția citatelor lui Eusebiu) ale Comentariilor asupra Actelor bisericii. Aceste citate fac referire la perioada domniei lui Domițian(81-96) și a lui Traian(98-117), conținând și declarația a doi "Desposyni" ai lui Isus în fața lui Domițian, ce mai târziu "au devenit lideri ai bisericilor". Noul Testament numește pe Iacov cel Drept, Iosie, Simon, și Iuda ca frați
Frații lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/327994_a_329323]
-
prin aceasta să poată păstra integritatea imperiului în condițiile în care dorea să îi urmeze la tron Maria Terezia a Austriei. Dieta a aprobat Pragmatica Sancțiune în 1723, iar Ungaria a fost de acord să devină o monarhie ereditară sub domnia Habsburgilor, atâta vreme cât dinastia nu se stingea. În practică însă, Carol și succesorii lui au domnit autocratic, controlând apărarea, afacerile externe și bugetul Ungariei, fiind lipsiți doar de dreptul de a-i impozita pe nobili fără acordul lor. Carol a organizat
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
II-lea. În 1741, ea a participat la ședința Dietei din Budapesta împreună cu fiul său și a reușit să câștige sprijinul nobilimii maghiare. Nobilimea maghiară i-a devenit unul dintre aliaț și a ajutat-o să-și apere moștenirea și domnia. Ea va avea grijă mai târziu să-și întărească legăturile cu magnații maghiari prin diferite măsuri, de exemplu prin fondareau unor școli prin care să îi atragă pe tinerii maghiari să studieze la Viena. Cu toate câștigurile politice ale nobilimii
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
magnații maghiari prin diferite măsuri, de exemplu prin fondareau unor școli prin care să îi atragă pe tinerii maghiari să studieze la Viena. Cu toate câștigurile politice ale nobilimii maghiare, Ungaria a avut parte de un continuu declin economic în timpul domniei lui Carol sau Maria Terezia. Secole de ocupație otomană și de războaie au redus populația maghiară, iar teritorii întinse din sudul țării au fost depopulate în întregime. Moșiile marilor proprietari funciari duceau o mare lipsă de forță de muncă, iar
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
altă parte, el a fost de acord că detronarea Habsburgilor de pe tronul maghiar nu a fost legală. Deák a susținut că, atâta vreme cât împăratul conduce ca un monarh absolut, ungurii nu pot decât să reziste pasiv acțiunilor ilegale. Prima fisură a domniei absolutiste a lui Franz Joseph s-a produs în 1859, când forțele Regatului Sardiniei și ale Imperiului Francez au zdrobit armatele austrice în Bătălia de la Solferino. Înfrângerea l-a convins pe împărat că opoziția națională și socială față de guvernarea sa
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
armatei, dezertarea mare a soldaților din principat l-a făcut pe Ștefan să se retragă în Transilvania. Ca urmare a bătăliei, Iașiul a fost ocupat, Gheorghe Ștefan a fugit în Țara Românească, iar Vasile Lupu a început a doua sa domnie. Aceasta avea să dureze doar câteva luni, deoarece noul domnitor a hotărât să folosească armata cazaco-tătară de care dispunea pentru a declanșa o expediție de capturare a lui Gheorghe Ștefan, expediție soldată cu un eșec în bătălia de la Finta și
Bătălia de la Popricani () [Corola-website/Science/327060_a_328389]
-
cel mai important oraș din regiune, Târgu Mureș. Localitatea este atestată din 1332 în lista de zeciuială papală. Satul a primit numele de la hramul bisericii, Sfântul Ladislau I al Ungariei, care a fost canonizat de Biserica Catolică în 1192, în timpul domniei regelui Béla al III-lea. Chiar dacă după Reforma Protestantă localitatea a devenit protestantă, majoritatea locuitorilor fiind de religie reformată și unitariană, numele satului a fost păstrat. Nu se poate stabili cu exactitate ordinea fazelor de construcție, dar s-a presupus
Biserica unitariană din Sânvăsii () [Corola-website/Science/327116_a_328445]
-
considerau urmașii lui Attila, regele hunilor. Într-o cronică în care sunt menționați hanii bulgari, Asparuh este membru al clanului Dulo și a domnit 61 de ani. Această perioadă lungă de timp nu poate fii aceptată de către istorici ca durata domniei lui Asparuh, ci a vieții lui. În acord cu cronologia propusă de Moskov, Asparuh a domnit între 668 - 695. Alte cronologii ne menționează anul de sfârșit al domniei sale în 700 sau 701. Conform surselor bizantine, Asparuh a fost fiul mic
Asparuh al Bulgariei () [Corola-website/Science/327128_a_328457]
-
anul de sfârșit al domniei sale în 700 sau 701. Conform surselor bizantine, Asparuh a fost fiul mic a lui Kubrat, care a întemeiat un măreț stat numit Bulgaria Mare în stepele Ucrainei. Asparuh a obținut experiență în politică datorită lungii domnii a tatălui său, care a murit probabil în 665. După o sursă a cărei autenticități este disputată, Asparuh a fost făcut conducătorul tribului onogurilor de către tatăl său. După moartea lui Kubrat, Asparuh a fost recunoscut conducător conducător de către fratele său
Asparuh al Bulgariei () [Corola-website/Science/327128_a_328457]
-
un edificiu impozant. În secolul al XVI-lea, în timpul campaniilor militare somaleze conduse de imamul Ahmad ibn Ibrahim al-Ghazi, biserica a fost din nou jefuită și distrusă. Reconstrucția ei se datorează regelui Gelawdewos (1540-1559), fiind apoi renovată și extinsă în timpul domniei lui Fasilides (1632-1667). În anul 1950, regele Haile Selassie a construit o nouă catedrală modernă, lângă cea veche, atât pentru bărbați cât și pentru femei, întrucât în cea veche accesul femeilor era strict interzis. Noul edificiul are un dom imens
Biserica Sfânta Maria din Sion () [Corola-website/Science/327147_a_328476]
-
Ordinul imperial al Sfântului Apostol Andrei, primul chemat (în ) este un ordin onorific rusesc fondat la 30 august 1698 de țarul Petru cel Mare. Întâiul ordin rus, atât prin data creerii sale, sub domnia lui Petru I, cât și prin locul pe care îl ocupă în ierarhia ordinelor rusești, " " are particularitatea de a fi rezervat celor mai înalte personalități ale statului, atât civile cât și militare. Între 1699 și 1917 a fost decernat unui
Ordinul Sfântului Andrei () [Corola-website/Science/327180_a_328509]
-
acestei campanii Vrishakethu se căsătoreste cu fiica regelui Yavanatha(probabil un rege al regiunilor vestice). Se spune că Arjuna a dezvoltat o mare simpatie pentru Vrishakethu, nepotul său. Yudhisthira a fost încoronat rege al . El renunță la tron după o domnie de 36 de ani, oferind coroana nepotului lui Arjuna, . Apoi pleacă împreună cu Draupadi și frații săi spre Himalaya, ceea ce avea sa fie ultima lor călătorie. și cei patru Pandava —, , , și — au murit în timpul acestei călătorii. Yudhisthira, singurul supraviețuitor și o
Războiul Kurukshetra () [Corola-website/Science/327137_a_328466]
-
Frederic Christian, Elector de Saxonia și a Mariei Antonia de Bavaria. Cu puține șanse de a lua parte la politica principatului Saxoniei sau să primească teritorii de la fratele său mai mare, Anton a trăit în umbră. În timpul primilor ani ai domniei fratelui său ca Elector, Anton era al doilea în linie, precedat de fratele său Karl. Moartea lui Karl (8 septembrie 1781) l-a transformat în Prinț Moștenitor ("Kronprinz"). Toate sarcinile Electoarei Amalie, cu excepția unei fiice, au sfârșit prin avort spontan
Anton al Saxoniei () [Corola-website/Science/327170_a_328499]
-
bătălii. În 1322 face alianță cu ducele de Mazovia și cu regele Poloniei Vladislav I, trei ani mai tarziu, căsătorindu-și fiica cu fiul lui Vladislav, Cazimir. Ca si predecesorii săi, Gediminas a continuat expansiunea teritorială în detrimentul slavilor ruși. Sub domnia lui a alipit orașele Poloțk (1307), Grodno și Brest (1315), Vitebsk (1320), Minsk (1326), Pinsk și Turov (1336) și altele. Vasali ai lui Gediminas au devenit și o serie de cneazi ruși. În Volânia din 1340 a domnit chiar fiul
Gediminas () [Corola-website/Science/327162_a_328491]
-
în nordul și vestul teritoriului actual al Țărilor de Jos. Frizonii erau organizați în triburi, care s-au unit într-un regat ce și-a atins maxima întindere și putere în a doua jumătate a secolului al VII-lea. Sub domnia regelui , frizonii au intrat în conflict cu , mareșal al palatului al regatului Franc, de a lungul vechilor fortificații romane de graniță. Aldgisl i-a ținut la distanță pe franci cu ajutor armatei sale. În 678, el îl întâlneste pe episcopul
Regatul Frizon () [Corola-website/Science/327188_a_328517]
-
în 785, când Carol l-a învins pe Widukind. Carolingieni au pus Frisia sub conducerea unui "grewan", un titlu care a fost aproximativ egal cu „guvernator”, mai degrabă decât „stăpân feudal”. , „Codul legii frizonilor” a fost înregistrat în latină în timpul domniei lui Carol.
Regatul Frizon () [Corola-website/Science/327188_a_328517]