14,500 matches
-
lumea satului românesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Între cei damnați apar îmilatorii satelor, „Biraiele”, alături de alte păcate umane (femeia care face farmece, cârciumarul care înșală). Patrimoniul. Biserica deține câteva icoane pe sticlă aparținând școlii de la Nicula, precum și o icoană pe lemn reprezentând pe cei doi arhangheli. Starea de conservare. Biserica este acoperită cu țiglă, respectiv cu tablă la turlă, ceea ce nu a împiedicat pătrunderea apei, pictura de pe latura de sud a naosului fiind cea mai afectată. În peretele de
Biserica de lemn din Ocolișel () [Corola-website/Science/313515_a_314844]
-
sud a naosului fiind cea mai afectată. În peretele de nord s-a practicat o gaură pentru scoaterea unui burlan de încălzire, ceea ce a dus la deteriorarea stratului de pictură pe acea porțiune de perete. Pereții sunt acoperiți cu ștergare, icoane, iar ferestrele au fost lărgite. Construcția se prezintă în rest în stare bună, atât la nivelul bazei, edificiul fiind ridicat pe o bază înaltă de piatră, cât și la nivelul bârnelor.
Biserica de lemn din Ocolișel () [Corola-website/Science/313515_a_314844]
-
cercuri. Ușa de la intrare are partea de sus arcuită prin decuparea bârnei, ce susține ușorii laterali. Foarte valoroasă este pictura interioară, realizată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de meșteri anonimi. Iese în evidență și iconostasul, prin icoanele împărătești și medalioanele în formă de inimă. Biserica păstrează și un frumos sfeșnic de lemn, numeroase icoane pe lemn, cu fondul aurit, gravat cu decorații sub formă de frunze și numeroase tipărituri, care atestă legăturile intense pe care le avea
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
valoroasă este pictura interioară, realizată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de meșteri anonimi. Iese în evidență și iconostasul, prin icoanele împărătești și medalioanele în formă de inimă. Biserica păstrează și un frumos sfeșnic de lemn, numeroase icoane pe lemn, cu fondul aurit, gravat cu decorații sub formă de frunze și numeroase tipărituri, care atestă legăturile intense pe care le avea această localitate cu centrele culturale din Țara Românească și Moldova. Decorul mural al bisericii din Borșa, datând
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
de două ori, deasupra ferestrelor de pe latura nordică a naosului. Tâmpla bisericii este pictată direct pe peretele estic al naosului. Ea este constituită din patru registre, prezentând multe analogii cu biserica din Corund. Primul registru este format din cele 4 icoane împărătești. Al doilea este dedicat icoanelor prăznicare. Cel de-al treilea registru conține reprezentările apostolilor, iar în centru imaginea lui Iisus Arhiereu. Ultimul registru înfățișează "Răstignirea lui Iisus", flancată de câte 6 medalioane cu reprezentări ale proorocilor. Pronaosul, spațiul de unde
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
latura nordică a naosului. Tâmpla bisericii este pictată direct pe peretele estic al naosului. Ea este constituită din patru registre, prezentând multe analogii cu biserica din Corund. Primul registru este format din cele 4 icoane împărătești. Al doilea este dedicat icoanelor prăznicare. Cel de-al treilea registru conține reprezentările apostolilor, iar în centru imaginea lui Iisus Arhiereu. Ultimul registru înfățișează "Răstignirea lui Iisus", flancată de câte 6 medalioane cu reprezentări ale proorocilor. Pronaosul, spațiul de unde asistau la slujbă femeile, este decorat
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
de unde asistau la slujbă femeile, este decorat predominant cu reprezentări feminine. Pe peretele de est, în partea superioară sunt reprezentate în medalioane "Maica Domnului" flancată de "Sfintele Ana și Elisabeta". La stânga și la dreapta portalului sunt pictate direct pe perete icoanele "Iisus Pantocrator" și "Maica Domnului cu Pruncul". Pereții de sud și nord sunt dedicați "Sfintelor mucenițe". "Pilda celor zece fecioare" se desfășoară pe peretele vestic, de o parte și de cealaltă a intrării. În biserică se mai păstrau, înainte de incendiu
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
Domnului cu Pruncul". Pereții de sud și nord sunt dedicați "Sfintelor mucenițe". "Pilda celor zece fecioare" se desfășoară pe peretele vestic, de o parte și de cealaltă a intrării. În biserică se mai păstrau, înainte de incendiu, un număr de 5 icoane împărătești.
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
nordic) și Pilda celor zece fecioare. Pe boltă se mai poate distinge, într-un cerc mare, o scenă cu Ridicarea din Mormânt a lui Iisus, în culori vii, ce trădează o bună stăpânire a penelului de către zugrav. Un număr de icoane ne vorbesc de activitatea zugravului Alexandru Ponehalschi, în jurul anului 1772, și la această biserică.
Biserica de lemn din Săliștea de Sus, Nistorești () [Corola-website/Science/313621_a_314950]
-
cunosc. Picturile din interior datează din vremea domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527). Pe pereții pridvorului și pronaosului sunt pictați sfinți prăznuiți de Biserica Ortodoxă (sinaxarul), precum și unele scene din istoria creștinismului (calendarul). Deasupra ușii de intrare în pronaos se află icoana Sfintei Fecioare Maria Glicofilusa. Pe peretele sudic al pronaosului se află imaginea unui ierarh cu camilafcă, pe care specialiștii l-au identificat a fi mitropolitul Teoctist al II-lea, care a sfințit biserica în 1522. În cupola turlei naosului este
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
ale specificității estetice ce individualizează civilizația lemnului din Maramureș. Interiorul are ancadramentul ușii naosului bogat decorat, iar iconostasul se distinge prin ușile sale deosebite. Fragmente ale picturii interioare parietale se păstrează fragmentar în naos, respectiv în altar (sfinții părinți). Dintre icoanele păstrate se pot menționa cea a hramului „Cuvioasa Paraschiva”, realizată, semnată și datată de către zugravul Vișovan Gheorghe în anul 1785 și cea a Sfântului Nicolae. Între anii 1969-1970, monumentul a fost reparat prin grija Direcției monumentelor istorice, iar în anul
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
evrei), împărați, călugări, sihaștri, călugărițe, fecioare, împărătese, „patriarși”, preoți. În fața „cetății” raiului sunt împărați și episcopi, iar înăuntru se vede „Iacov” patriarhul, cu sufletele celor aleși în brațe. Intercalate printre scenele Judecății de apoi sunt pictate, direct pe perete, trei icoane mari, de tipul celor împărătești, reprezentînd pe Iisus învățător, Maica Domnului cu pruncul, de tip Hodighitria, și Sf. Andrei. Ele sunt delimitate de restul picturii prin rame pictate cu motivul funiei răsucite, iar fondul lor roșu e vibrat de pete
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
tipul celor împărătești, reprezentînd pe Iisus învățător, Maica Domnului cu pruncul, de tip Hodighitria, și Sf. Andrei. Ele sunt delimitate de restul picturii prin rame pictate cu motivul funiei răsucite, iar fondul lor roșu e vibrat de pete albe. Aceste icoane ne oferă posibilitatea studierii modului în care Alexandru Ponehalski își construiește figurile în tehnica tradițională a suprapunerilor succesive, posibilitate cu atât mai interesantă cu cât avem de-a face simultan cu dubla lui formație - de iconar și de pictor muralist
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
șorțul purtat de „femeile lui Lameh”, furca înaltă din care toarce Eva, diferitele tipuri de pălării de modă apuseană ale soldaților din ciclul Patimilor, arhitecturile inspirate din turnurile bisericilor maramureșene. În afara picturilor murale menționate mai sus biserica mai posedă câteva icoane de preț printre care amintim pe cea a Sf. Dumitru, realizată la sfârșitul secolului XVIII, dar inspirată sau copiată după un original din secolul XVII.
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
înălțimea bisericii), deasupra căruia se află firide terminate în arc, ornamentate cu stucaturi. Pictura bisericii este executată în tehnica frescă, fiind opera profesorului Constantin Călinescu din Iași și a ucenicei sale, Iulia Handragel. Printre frescele din biserică este de menționat icoana Sf. Trei Ierarhi pictată la intrarea in pridvor, deasupra brâului torsionat. Pe pereții de sud și nord ai pronaosului sunt pictati toti sfinții români, printre care și Sf. Ioan Iacob de la Neamț - Hozevitul (acesta fiind canonizat abia în 1992). de
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
1977 au adus vizibile prejudicii atât zidăriei cât și picturii, care nu-și mai păstrează coloritul inițial, frescele fiind parțial degradate. Fresca schitului este importantă prin stilul pictural neo-bizantin și prin scrierea cu caractere chirilice ce se păstrează pe frontispiciile icoanelor murale. Multe din icoanele schitului sunt vii documente, cu însemnări ale timpului, icoane care, contrar intemperiilor vremii sunt încă frumoase și se păstrează bine. În anul 1979, vechea clopotniță a fost dărâmată și a fost zidită o nouă clopotniță deasupra
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]
-
prejudicii atât zidăriei cât și picturii, care nu-și mai păstrează coloritul inițial, frescele fiind parțial degradate. Fresca schitului este importantă prin stilul pictural neo-bizantin și prin scrierea cu caractere chirilice ce se păstrează pe frontispiciile icoanelor murale. Multe din icoanele schitului sunt vii documente, cu însemnări ale timpului, icoane care, contrar intemperiilor vremii sunt încă frumoase și se păstrează bine. În anul 1979, vechea clopotniță a fost dărâmată și a fost zidită o nouă clopotniță deasupra portalului, la intrarea în
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]
-
mai păstrează coloritul inițial, frescele fiind parțial degradate. Fresca schitului este importantă prin stilul pictural neo-bizantin și prin scrierea cu caractere chirilice ce se păstrează pe frontispiciile icoanelor murale. Multe din icoanele schitului sunt vii documente, cu însemnări ale timpului, icoane care, contrar intemperiilor vremii sunt încă frumoase și se păstrează bine. În anul 1979, vechea clopotniță a fost dărâmată și a fost zidită o nouă clopotniță deasupra portalului, la intrarea în incinta mănăstirii. În forma în care se prezintă schitul
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]
-
în anul 1858, an în care a avut loc și refacerea picturii, stă mărturie inscripția din partea de miazănoapte a iconostasului. În anul 1890, la forma inițială a bisericii s-a adăugat un târnaț și corul. În patrimoniul bisericii se află icoane pictate pe sticlă, lemn și sfeșnice. Clopotele, în număr de trei datează din anii: unul din 1860 și două din 1923 și au fost turnate la Sibiu. Ultima renovare a bisericii monument a avut loc în 1980. Pictura: Pictura murală
Biserica de lemn din Sântejude () [Corola-website/Science/313991_a_315320]
-
bisericii din lemn arse în 1602 și-au construit această biserică din lemn, pe dealul numit "Vergheleu", cu iconostas datat 15 februarie 1694 și clopot inscripționat din 1696 cu litere chirilice. În această biserică parohială a Niculei a fost așezată icoana Maicii Domnului zugrăvită de meșterul Luca din Iclod în 1681 și cumpărată de nobilul român Ioan din Nicula, care a dăruit-o bisericii parohiale din sat. Conform procesului verbal încheiat la 28 martie 1699 de iezuiții conventului de la Cluj-Mănăștur, icoana
Biserica de lemn din Nicula () [Corola-website/Science/314002_a_315331]
-
icoana Maicii Domnului zugrăvită de meșterul Luca din Iclod în 1681 și cumpărată de nobilul român Ioan din Nicula, care a dăruit-o bisericii parohiale din sat. Conform procesului verbal încheiat la 28 martie 1699 de iezuiții conventului de la Cluj-Mănăștur, icoana ar fi lăcrimat în acel an din 15 februarie până în 12 martie, la fel ca icoana similară din Pociu, care ar fi lăcrimat în 1696. Papa Clement al XIII-lea a acordat în anul 1767 indulgență plenară (iertarea păcatelor) celor
Biserica de lemn din Nicula () [Corola-website/Science/314002_a_315331]
-
Ioan din Nicula, care a dăruit-o bisericii parohiale din sat. Conform procesului verbal încheiat la 28 martie 1699 de iezuiții conventului de la Cluj-Mănăștur, icoana ar fi lăcrimat în acel an din 15 februarie până în 12 martie, la fel ca icoana similară din Pociu, care ar fi lăcrimat în 1696. Papa Clement al XIII-lea a acordat în anul 1767 indulgență plenară (iertarea păcatelor) celor care vizitează biserica de la Nicula în sarbătorile mariane ale Nașterii Fecioarei Maria, Bunei‑Vestiri și Adormirii
Biserica de lemn din Nicula () [Corola-website/Science/314002_a_315331]
-
Ortodoxă Română a organizat o propagandă intensă împotriva pelerinajelor de la Nicula. Astfel oficiosul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, săptămânalul "Renașterea", nega în anul 1938 faptul că la Nicula, în mănăstirea "uniaților" (expresia peiorativă la adresa greco-catolicilor), s-ar afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în 1699. Concluzia articolului intitulat " Baza pelerinajului de la Nicula" era aceea că "cercetările istorice dovedesc că la Nicula e numai o pseudo-icoană", iar originalul s-ar afla la Biserica Piariștilor din Cluj. Călugării greco-catolici de la
Biserica de lemn din Nicula () [Corola-website/Science/314002_a_315331]
-
1791. Avea pereții tencuiți, planul rectangular, cu altarul poligonal decroșat. Turnul prismatic de deasupra pronaosului era înzestrat cu galerie deschisă, cu câte două arcade semicirculare pe fiecare latură. Coiful octogonal pornea de pe o bază pătrată. În patrimoniul bisericii existau două icoane pe lemn, pictate la 1722 de Vasile Zugravul din Sânmihaiu Almașului: Arhanghelul Mihail și Maica Domnului cu Pruncul. Pe dosul acestor icoane se puteau desluși inscripții cu caractere chirilice. Pe icoana Arhanghelul Mihail scrie: „astă icoană a(u) făcută Va
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
două arcade semicirculare pe fiecare latură. Coiful octogonal pornea de pe o bază pătrată. În patrimoniul bisericii existau două icoane pe lemn, pictate la 1722 de Vasile Zugravul din Sânmihaiu Almașului: Arhanghelul Mihail și Maica Domnului cu Pruncul. Pe dosul acestor icoane se puteau desluși inscripții cu caractere chirilice. Pe icoana Arhanghelul Mihail scrie: „astă icoană a(u) făcută Va(sile) Zugravul...Ion Ale(xandru) Toader Mi(hai)...noi să le fie pomană în veci leat 1722. Icoana a fost parțial repictată
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]