14,117 matches
-
să facă elogiul imaginației umane. Cîți sunt gata să accepte ideea că nu putem separa imaginația de nebunie? Nu e, oare, o necesitate imperioasă să reamintim, împotriva concepțiilor angelice și prea confortabile despre imaginație, dimensiunea nebunească a acestei capacități umane? Imaginația creatoare de lumi cea care produce posibilele și imposibilele noastre, realitatea, bucla noastră individuală și colectivă este nebunie poetică: iată teza noastră. A afirma că noi, oamenii, suntem cu toții niște poeți nebuni e o exagerare, e o nebunie? Aztecii credeau
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
care o numim nebunie poetică de a inventa istorii, de a construi realitate, lume. Oamenii sunt capabili să-și istorisească cele mai fanteziste povești. Povești minunate, povești înspăimîntătoare. Cu bune și cu rele, nebunia poetică e fără limite. Relațiile între imaginația creatoare de lume, libertate și particularitățile aparatului neurofiziologic uman scapă explicației științifice. TRANSDISCIPLINARITATE: SPECTACOLE DE LIBERTATE O mulțime de întrebări rămîn fără răspuns, nenumărate dezbateri rămîn în suspensie. Ca orice teorie, cea prezentată are și ea limite, neajunsuri, incoerențe. Să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de libertate", credința potrivit căreia suntem liberi în interiorul unei arii "arie de posibilități" delimitată de constrîngerile realității. Lumea nu este o constrîngere exterioară, este viziunea noastră asupra lumii. Lumea nu răspunde nici unei necesități, nici unui determinism, nici unei constrîngeri exterioare. Produsă de imaginația omenească, lumea este efemeră și contingentă. Noi înșine suntem constrîngerea: sunt poveștile pe care le istorisim și care devin temnița noastră atunci cînd le luăm drept realitate. Libertatea noastră? Putem oricînd inventa, istorisi alte povești, schimba, prin urmare, lumea. Libertatea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
această lume și să înceapă să inventeze o alta. U este omul contingenței și impermanenței. Speranță tragică. Cei care îl întîlnesc spun că e puțin nebun. Pentru marea majoritate este un incomod. La sfîrșit, îți propun, cititorule, un exercițiu de imaginație... Ești la munte, iarna, într-un cătun (în Alpi sau în Pirinei, cum îți convine). Spre seară începe să ningă. Fulgi ezitanți la început, apoi din ce în ce mai hotărîți. Închizi obloanele trainice din lemn (verzi sau albastre, cum preferi) în timp ce ninge fără
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
179 Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'imaginaire, Dunod, 1992. 180 Termenul "imagineur" e folosit de Paul Valéry în 1899. El provine din "imaginateur", folosit în secolul al XVI-lea cu sensul de "persoană care se lasă purtată de imaginație". Vezi Dicționarul istoric al limbii franceze, 1995, p. 997. 181 Paul Veyne, 1983, p. 130. 182 Citatele care urmează sunt extrase din: Cornelius Castoriadis, Fait et à refaire, éditions du Seuil ("La couleur des idées"), 1997. 183 Kathleen Raine, Le
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
IMPOSIBILELE MELE 24 Eliberarea trecutului, prezentului și viitorului 24 Sunt posibilele și imposibilele pe care le atribui altora 27 Victoria unui posibil asupra realității 33 Ce este o situație? 40 Transformarea evenimentelor neașteptate în fapte așteptate 46 Nestăpînitul rod al imaginației 51 O imagine care nu-mi trece prin cap 54 Un non-imposibil care transformă lumea și produce demență 55 Eu sunt lumi 64 Lumea mea, orbitoare 70 Oamenii sunt conștienți de ceea ce-și transmit? 73 A hotărî că nenumitul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
îmbunătățirea performanței ar fi pusă pe seama efortului echipei. În concluzia studiului său a afirmat: Suntem interesați de mișcarea de abilitare, de istoria sa, de teoria care stă în spatele acesteia și mai ales de modul cum Dumnezeu a captat atât de eficient imaginația firmelor americane și vest-europene în absența aproape a oricărei mărturii că ar oferi ceva din lucrurile de care sunt interesați liderii companiilor. Mi se pare incredibil că o astfel de mișcare a putut să atragă atât de puternic firmele, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
aplicați ideile pe care le-ați descoperit în această carte. Regulile comportamentului uman prezentate aici sunt invariabile. Înțelegerea și aplicarea acestor reguli sunt necesare și suficiente pentru obținerea rezultatelor maxime de la angajați, iar recompensele pentru dumneavoastră și afacere întrec orice imaginație. Epilog Managementul performanței și problema valorilor Se spune că știința este imorală. Știința poate fi folosită pentru a inventa remedii sau arme de distrugere. Laserele pot fi utilizate și pentru a vindeca, și pentru a omorî. La fel, regulile comportamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
manieră ludică degajată diverse aspecte ale existenței, fără a reuși să le transfigureze expresiv, după cum nici procedeele experimentate nu izbutesc să ilustreze pregnant conceptul postmodernist. Cărțile tipărite la sfârșitul anilor ’90 cultivă o formă a poeziei onirice, proprie fiindu-i imaginația inflamată, care percepe lumea în detaliu, căutând pulsația ascunsă a lucrurilor și îndreptându-se spre arhetipuri. Există un traseu spiritual ascendent al liricii lui N., căci, dacă în Cartea Babilonului se prezintă o lume declinantă, aproape în putrefacție, scrierile ulterioare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
salivă, sfiala grație aștrilor traversând ochii / de pisică și uite, acolo auzi căzând fulgi peste / munții îndepărtați, de parcă aici nu ai fi natură, / pulsează pașii tăi luminoși pe orizont”. Versul plin de fervoare al lui N. închide frecvent, în pofida unei imaginații copleșitoare și a sensibilității aparte, un text cețos, suprasaturat de metafore și imagini poetice. SCRIERI: Poteci răzlețe, Chișinău, 1987; Mireasa Domnului sau Schimbarea la față, Chișinău, 1989; Memoria cuvintelor, Chișinău, 1990; Vorbirea care vede, București, 1999; Cartea Babilonului, pref. Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
atunci numele este de obicei restricționat, fiindcă nu se aplică întregii sfere noțional-semnificative (de exemplu, noțiunea "pod"/reprezentarea "podul peste Siret"). Din această posibilitate a implicării semnului lingvistic în raport cu reprezentarea decurge posibilitatea existenței unor nume pentru entitățile ireale produse cu ajutorul imaginației, prin asamblarea fictivă de elemente existente la entitățile lumii reale sau prin hiperbolizarea unor trăsături (balaur, inorog, minotaur etc.). Deși pot fi conceptualizate, asemenea produse ale imaginației, reprezentabile figurativ (prin pictură sau prin sculptură), funcționează totuși în conștiință la nivelul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lingvistic în raport cu reprezentarea decurge posibilitatea existenței unor nume pentru entitățile ireale produse cu ajutorul imaginației, prin asamblarea fictivă de elemente existente la entitățile lumii reale sau prin hiperbolizarea unor trăsături (balaur, inorog, minotaur etc.). Deși pot fi conceptualizate, asemenea produse ale imaginației, reprezentabile figurativ (prin pictură sau prin sculptură), funcționează totuși în conștiință la nivelul reprezentării, prezentîndu-se spiritului în primul rînd ca imagine. Tot ca imagine se prezintă de altfel și creațiile realizate de limbajul poetic, însă, de data aceasta, reprezentarea este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
enunțul poate fi considerat o secvență a textului, corespunzătoare unei comunicări restrînse la o singură informație. În structura enunțului, în vorbire, se produce instanțializarea desemnării semnului lingvistic prin denotație și se realizează reprezentări. Cînd aceste reprezentări sînt realizate prin implicarea imaginației (o facultate umană constructivă) se ajunge la conotație, la actualizarea semnului lingvistic printr-o raportare la realități de alt tip decît cele pentru care s-a instituit ca semn și îi sînt atribuite prin tradiția limbii sau pentru care această
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
folosirea deviantă a limbii, ci printr-un proces de expansiune a desemnării, al cărui rezultat este crearea lumilor de idei. Deci, dacă în cazul discursului literaturii limba este mijlocul de a sugera o lume de imagini și de idei (cu ajutorul imaginației), în cazul discursului filozofic o nouă lume de idei (creată cu ajutorul rațiunii) cere o nouă lume de conținuturi lingvistice, care reorganizează și forma lingvistică. Este adevărat că, uneori, și discursul filozofic (și oricare alt tip de discurs) poate uza de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acestuia, se diferențiază cîteva lumi raportabile la stilurile funcționale: 1) lumea obiectivă, corespunzătoare stilului științific, 2) lumea divină, corespunzătoare stilului religios, 3) lumea instituționalizată (supraindi-viduală), corespunzătoare stilului juridic-administrativ, 4) lumea interpretată, corespunzătoare stilului publicistic, și 5) lumea imaginată (fundamentată pe imaginație și exprimată prin imagini), corespunzătoare stilului beletristic. Sub raport gnoseologic, determinarea stilului funcțional privește tipul de cunoaștere, care poate fi empiric sau rațional, perspectiva din care este privit segmentul cosmic vizat și maniera de redare lingvistică a lui. Dimensiunea cultural-istorică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este admisibilă prin întemeierea din perspectiva exigențelor creației (filozofice sau poetice). În ipostaza de creator, poetul propune o proiecție a propriului eu în relație cu cosmosul, relație detaliată în diferite ipostaze vizînd lumea naturală, lumea socială sau lumea construită de imaginație ori de rațiune și astfel natura, istoria și socialul devin cadre de concretizare a acestor ipostaze. La rîndul lui, filozoful creează și el în scopul aflării adevărului despre realitate (deseori cu conștiința relativității acestui adevăr sau, uneori, a imposibilității lui
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de tendința aderenței la social. Un nivel ridicat al acestei tendințe generează prevalența alterității, iar un nivel scăzut al ei prevalența creativității. Fiind dominat de personalitatea autorului, textul filozofic poate fi scris frumos, antrenînd elemente care se adresează sentimentului și imaginației, iar nu numai rațiunii, sau, mai exact, se adresează rațiunii indirect (și) prin intermediul sentimentului și imaginației (Construcția metaforică sau structurile terminologice sintagmatice sînt cele mai evidente în acest sens.). Un asemenea text poate fi apreciat deci ca fiind literatură, dar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nivel scăzut al ei prevalența creativității. Fiind dominat de personalitatea autorului, textul filozofic poate fi scris frumos, antrenînd elemente care se adresează sentimentului și imaginației, iar nu numai rațiunii, sau, mai exact, se adresează rațiunii indirect (și) prin intermediul sentimentului și imaginației (Construcția metaforică sau structurile terminologice sintagmatice sînt cele mai evidente în acest sens.). Un asemenea text poate fi apreciat deci ca fiind literatură, dar el nu ilustrează arta literară ca atare 350, fiindcă sînt împrumutate numai o parte dintre trăsăturile
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
intens acest mod de a gîndi, se răsfrînge și în modul de a reda rezultatul gîndirii, care se poate face fie printr-o adresare exclusiv către rațiune, în manieră științifică, fie printr-o antrenare simultană și a sensibilității și a imaginației, în manieră literară. Această multiplă posibilitate de realizare a operelor filozofice oferă condiții ca unele dintre ele să poată fi evaluate și ca opere literare. Pe de altă parte, literatura are și ea două posibilități de a fi realizată, fie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin amestecarea nivelurilor limbii și prin anularea treptelor ei de evoluție, ceea ce permite lui Noica să le atribuie o componentă metaforică neașteptată, dar cu un mare grad de arbitrarietate, încît interpretarea este, în cea mai mare parte, un produs al imaginației, ce eludează realitatea lingvistică. Nu se pot accepta susținerile sale expuse prin extazierile în fața limbii române care ar subclasa alte limbi europene sub multe aspecte. La fel, atribuirea prea multor corespondente latine pentru cuvintele a rosti, rost, rostire (în traducerea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
viață ultimă, în nevoile firești și în drepturile imperative ale omului”. Astfel, nu întâmplător primul volum al lui R., tipărit la Paris prin grija lui Ilarie Voronca și cu ilustrații de Victor Brauner, e numit Poeme în aer liber (1929). Imaginația poetului sugereză o permutare continuă, dinamică și fantezistă a elementelor și faptelor, într-o libertate deplină, iar expresia se află la confluența esențială a dadaismului și futurismului, a suprarealismului și constructivismului, în dorința de a cuprinde „optimismul naturii” („Noi infuzăm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
foiletonistului era în acest fel proiectată asupra faptelor. Kraus considera că amestecul până la deplină indistincție a faptelor și a reacțiilor personale față de ele înseamnă nu numai o manipulare a opiniei publice prin deformarea informației, dar și blocarea jocului liber al imaginației cititorului. O despărțire clară a lumii faptelor, pe de o parte, a valorilor și sentimentelor, pe de altă parte, credea el, este esențială pentru cultivarea onestității și sincerității, ca valori centrale ale vieții. Popularitatea foiletonului reprezenta pentru Kraus doar una
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
transcendentale sau ale analizei logice a limbajului, a căror mânuire competentă ne-ar conduce la „descoperiri“, la fel ca și în știință. Ceea ce se cere este surprinderea conexiunilor relevante pentru înțelegerea modului cum funcționează limbajul, printr-o exersare liberă a imaginației, pornind de la ceea ce este accesibil tuturor. Clarificările pe care le obținem nu sunt rezultatul dezvăluirii a ceva ascuns, sustras privirii noastre, ci mai degrabă al readucerii în câmpul privirii noastre, al „recunoașterii“ sau „reamintirii“ unor lucruri comune. Semnificative în acest
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
formulăm probleme filozofice, precum și la cauzele impresiei persistente că ele sunt probleme autentice. Înaintarea în această direcție se lovește însă de mari greutăți. Ea va fi favorizată atât de găsirea unor metode adecvate, cât și de utilizarea inventivă a resurselor imaginației. Iată o exprimare semnificativă pentru modul cum vedea Wittgenstein sursele greutăților și remediile: „Dificultatea este creată de faptul că noi am inventat, pentru nevoile noastre, un limbaj enorm de complicat și suntem cu toții maturi. Filozofia unui copil va fi destul de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
să dăm o explicație satisfăcătoare tuturor folosirilor cuvântului ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 261 limbaj. Noi ridicăm astfel o mișcare a gândirii, fără îndoială utilă pentru anumite scopuri și într-un anumit context, la rangul de normă. Or, exercițiul imaginației filozofice ne poate arăta că o asemenea mișcare nu este mai legitimă decât multe altele și că nu avem, de fapt, temeiuri pentru a-i acorda o poziție cu totul privilegiată. Printr-o altă folosire a termenului limbaj putem indica
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]